730 matches
-
cu jurisdicție deplină în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, negând instanței de trimitere plenitudinea de jurisdicție, și că soluționarea pe fond a acuzei depinde de lămurirea acestei chestiuni de drept și nu de aspecte de fapt cu valențe probatorii referitoare la lipsa adeverinței-tip, care sunt de competența exclusivă a instanței de trimitere. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 28. Completul de judecată învestit cu soluționarea contestației
DECIZIA nr. 42 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289758]
-
a funcției de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esențială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuși asupra legalității urmăririi penale și a administrării probelor și de a decide asupra întregului material probator pe care își va întemeia soluția. Așa fiind, Curtea a arătat că simplul fapt că judecătorul ar fi luat o decizie înaintea procesului nu poate justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în privința acestuia, ci trebuie avute în vedere
DECIZIA nr. 634 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282324]
-
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, partea interesată are posibilitatea să conteste în fața instanței de judecată mijloacele de probă menționate (înscrisuri, raportul de constatare tehnico-științifică) în condiții de contradictorialitate. De asemenea, în procesul deliberării, judecătorul verifică și evaluează materialul probator și își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, prin coroborarea și aprecierea probelor, iar nu prin raportarea exclusivă la înscrisurile și constatările tehnico-științifice evocate în cauză. În acest sens invocă dispozițiile art. 103 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 80 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282041]
-
a funcției de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esențială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuși asupra legalității urmăririi penale și a administrării probelor și de a decide asupra întregului material probator pe care își va întemeia soluția. Așa fiind, Curtea a arătat că simplul fapt că judecătorul ar fi luat o decizie înaintea procesului nu poate justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în privința acestuia. Trebuie avute în vedere întinderea
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
libertate. A reținut, prin urmare, că încălcarea inviolabilității libertății individuale în cazul analizat constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție, dar nu din perspectiva aprecierii judecătorului cauzei, care s-a bazat pe materialul probator existent în cauză, ci din perspectiva soluției procesului. Astfel, este inadmisibil ca o persoană achitată să continue să suporte stigmatul privării de libertate la care a fost supusă, fără a i se face o necesară reparație atât materială, cât și
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate, un astfel de refuz al organelor judiciare echivalând cu lipsa informării persoanei vizate cu privire la dispunerea acestei măsuri, aspect ce poate determina voința persoanei de a se supune efectuării acestui procedeu probator. În acest context, Curtea reține că precizarea făcută în cuprinsul textului criticat, conform căreia organele de urmărire penală pot dispune fotografierea și luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane cu privire la care există o suspiciune că au legătură
DECIZIA nr. 710 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283442]
-
Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică, excepție ridicată de Ioan Lucian Mihălțan și Adrian Bolbos într-o cauză penală în care a fost depus raportul de expertiză traseologică efectuat în dosar, acesta făcând parte din ansamblul probator în baza căruia urmează să se pronunțe o soluție în cauză. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care limitează/interzic participarea expertului-parte la efectuarea constatărilor care stau la baza întocmirii
DECIZIA nr. 744 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284702]
-
penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală. Sub acest aspect, Curtea a reținut că aptitudinea probelor de a susține acuzația se analizează de instanța de judecată în urma administrării întregului material probator [art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală], cu ocazia judecării fondului cauzei penale. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 622 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280117]
-
să dovedească existența unor fapte care permit presupunerea existenței unei discriminări directe sau indirecte. (2) Petițiile care nu sunt însoțite de nicio probă utilă, necesară, concludentă și pertinentă se clasează în procedură de admisibilitate. Simplele acuzații nu constituie un mijloc probator. (3) Persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea însoțită de probe îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. (4) Dacă se dovedește încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din
PROCEDURĂ INTERNĂ din 7 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278951]
-
și-au început activitatea, cuantumul amenzii este cuprins între 5.000 lei și 100.000 lei. (3) În vederea dovedirii celor constatate prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, personalul de control al ANCOM poate utiliza inclusiv material probator rezultat ca urmare a unei expertize. Articolul 35 (1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 32 se realizează de către personalul de control al ANCOM prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii. (2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute
LEGE nr. 50 din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280106]
-
nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, Curtea a reținut că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă își are originea în modul de reglementare a sistemului probator, referitor la care doctrina identifică două orientări majore: cea a capacității probelor de a convinge, respectiv de a conduce la formarea convingerii intime a judecătorului aflat în situația de a soluționa o cauză penală, orientare specifică sistemului de drept continental
DECIZIA nr. 588 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279522]
-
profesia de avocat, protejându-se inclusiv funcția de apărare, care nu ar putea fi exercitată în mod eficient. Arată că o parte dintre interceptări se vor distruge de îndată, procurorul rămânând în posesia informației, care poate fi utilizată în mod probator (probe derivate). Acestea pot fi folosite potrivit art. 102 alin. (4) din Codul de procedură penală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 140/46/2020/a1, Curtea de
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
astfel încât dreptul de acces la justiție să fie unul efectiv, căci ar fi absurd ca judecătorul să constate că există probe din care să rezulte comiterea faptei penale, dar să nu poată desființa soluția de clasare decât dacă materialul probator ar prezenta deficiențe sub aspectul suficienței. ... 14. Așadar, Inspecția Judiciară este singura autoritate care poate hotărî cu privire la începerea cercetării disciplinare, soluția acesteia de a nu dispune începerea cercetării neputând fi supusă controlului judecătoresc din perspectiva temeiniciei, aspect care
DECIZIA nr. 647 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279942]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale au instituit o serie de garanții procesuale care să prevină abuzul și arbitrarul în luarea, menținerea, prelungirea și confirmarea acestora, transpuse în numeroase condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ. Prin evaluarea ansamblului materialului probator și a situației personale a inculpatului va trebui să se demonstreze, pe de o parte, caracterul necesar al măsurii privative de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal și, pe de altă parte, caracterul insuficient al unor măsuri preventive restrictive
DECIZIA nr. 59 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286886]
-
exercitarea plenară a dreptului la apărare și echitatea procedurilor. Faptul că desemnarea expertului recomandat are loc anterior sau cel târziu pe durata efectuării expertizei este firesc, cât timp expertul parte nu este un supervizor al modalității de realizare a procedeului probator sau al conținutului raportului de expertiză, ci un specialist care participă în mod activ, împreună cu expertul sau echipa de experți desemnată de organele judiciare, la efectuarea expertizei dispuse. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285202]
-
prestabilită de către Codul de procedură penală, aceasta fiind supusă, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente ca să asigure condamnarea unei persoane. De altfel, Curtea a constatat că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură să confere procesului penal un caracter
DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285202]
-
ridicarea de obiecte și înscrisuri, cercetarea locului faptei, reconstituirea sau reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale; rapoartele de expertiză, ca mijloace de probă, sunt obținute prin expertize, ca procedee probatorii; iar procesele-verbale, ca mijloace de probă, sunt obținute prin procedee probatorii precum identificarea persoanelor și a obiectelor, metode speciale de supraveghere sau cercetare, amprentarea suspectului, a inculpatului sau a altor persoane sau utilizarea investigatorilor sub acoperire, a celor cu identitate reală sau a colaboratorilor; iar fotografia, ca mijloc de probă, se
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt acestea reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale și procesuale, adică mijloacele de probă și procedeele probatorii, și nicidecum probele în sine, care nu sunt decât elemente de fapt. Prin urmare, este firească aplicarea regimului nulităților, conform dispozițiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, doar actelor prin care s-a dispus sau s-a
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
percheziția, ridicarea de obiecte și înscrisuri, cercetarea locului faptei, reconstituirea sau reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale; rapoartele de expertiză, ca mijloace de probă, sunt obținute prin expertize, ca procedee probatorii; procesele-verbale, ca mijloace de probă, sunt obținute prin procedee probatorii precum identificarea persoanelor și a obiectelor, metode speciale de supraveghere sau cercetare, amprentarea suspectului, a inculpatului sau a altor persoane sau utilizarea investigatorilor sub acoperire, a celor cu identitate reală sau a colaboratorilor; iar fotografia, ca mijloc de probă, se
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
septembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală. ... 16. Apreciază că a admite cele susținute de autorii excepției ar echivala cu lipsirea judecătorului de posibilitatea de a efectua o apreciere proprie cu privire la ansamblul materialului probator în cauză, inclusiv cu privire la credibilitatea persoanelor audiate. Acționând astfel, s-ar acorda anumitor mijloace de probă o valoare probatorie prestabilită, fapt ce ar limita principiul liberei aprecieri a probelor. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia declarațiile date
DECIZIA nr. 64 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287461]
-
de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că există multiple situații în care martorii au și interese proprii legate de procesul penal în care sunt audiați, însă toate acestea sunt rezolvate prin evaluarea în concret a valorii probatorii de către organele judiciare. Orice limitare a liberei aprecieri a declarațiilor acestor martori poate veni în coliziune cu principiul aflării adevărului, astfel că alegerea modului în care se acordă prioritate uneia dintre cele două valori constituie o chestiune de legiferare
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
măsură. Se arată că, în cazul în care procedura reglementată prin textul criticat ar fi publică, contradictorie și nemijlocită, persoana în cauză ar fi vizată în mod direct, dezvăluindu-i-se identitatea reală, și că un set întreg de procedee probatorii și mijloace de probă ar fi compromise. Se subliniază, totodată, că drepturile procesuale nu sunt absolute, putând fi restrânse din rațiuni care vizează asigurarea, în ansamblu, a unui proces echitabil. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 462 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278066]
-
normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare. În drept, dispozițiile art. 61 NCPC, HG nr. 1.415/2009, Legii nr. 554/2004, Legii nr. 24/2000, HG nr. 137/2020 Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, Curtea reține următoarele: Potrivit art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
a încălcat ordinul și se folosește în mod fraudulos de protecția acestei instituții de drept. ... 10. Se susține că ar fi constituțional doar textul de lege care ar permite analiza de către judecător, la sfârșitul cercetării judecătorești, a întregului material probator, atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul temeiniciei, în mod diferențiat pentru o persoană fizică împotriva căreia s-a emis un ordin de protecție pentru un termen mai mic sau egal cu cel maxim de 6 luni. ... 11. Mai
DECIZIA nr. 489 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278125]
-
o durată de 4 luni, critică imposibilitatea solicitării revocării acestor ordine de protecție, susținând că dispozițiile criticate contravin art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, deoarece permit analiza de către judecător, la sfârșitul cercetării judecătorești, a întregului material probator atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul temeiniciei, în mod diferențiat pentru o persoană fizică împotriva căreia s-a emis un ordin de protecție pentru un termen mai mic sau egal cu cel maxim de 6 luni. Totodată, se
DECIZIA nr. 489 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278125]