385 matches
-
absolut totul, revenind de două sau mai multe ori pe zi la carnetul de Însemnări ori detașarea antiseptică a lui Baudelaire, de a nu lăsa În pagină nimic altceva decât rezultatul arderii intense a procesului strict intelectiv), doar jurnalul care problematizează poate radiografia relația complicată dintre ficțiune și realitate. Interdicția magică E extrem de greu de stabilit În ce măsură un autor de jurnale intime Începe să scrie având de gând să spună adevărul și numai adevărul. Că pactul sincerității e unul din aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Desigur, ultimele rânduri pe care le citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare și istorice cu ajutorul cărora ne înțelegem lumea. Poate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea, practică reflecția și autoreflecția asupra performanțelor, problematizează continuu pentru stimularea participării grupului/clasei, sunt preocupați și de cercetarea științifică tematică. În alți termeni, sunt menționate drept competențe de bază pentru un bun leadership promovat în școala/clasa-organizație: viziune asupra viitorului organizației, inspirație pentru utilizarea resurselor ei, strategii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se raportează însă altfel la descendențe și continuități, pentru că se plasează în câmpul unei altfel de istorii, care problematizează specificitățile, formele singulare și relațiile posibile între elementele vizuale.Aceste abordări se plasează într-o istorie care cercetează conexiuni mai puțin studiate și stabilește linii de descendență neglijate, acceptate cu reticență, uitate sau refuzate. Se plasează într-o istorie care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este sublinierea primatului individualității/ subiectivității: lumea, "realitatea" e numai pentru mine așa, aici și acum, iar pentru fiecare din ceilalți, tot aici și tot acum poate fi altfel. Pe baza acestei idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea de identitate, pretinzând că este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inconștiente ale psihicului) și construcția arhitecturală (semn al voinței de a crea, după dezideratul călinescian, durabil și monumental). Nu întâmplător, dacă în Bizu, pentru a putea vorbi mai adânc despre sine (adică la modul impersonal simbolic, fără ajutorul confesiunii), romancierul problematiza statutul personajului (deopotrivă alter ego auctorial și proiecție ficțională a inginerului Anton Klentze, modelul "real" al lui Bizu, preluat la rândul său din Memorii adică tot "din carte"), acum rolurile se inversează și personajul e cel ce-și pune întrebări
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
locul privilegiat, teatrul ab sur dului, farsa tragică, drama de idei, dramaparabolă etc. fiind un „teatru fără eveni mente“. Dra maturgia contemporană propune spectatorului un desen epic minimal, o situație exis tențială, o ipostază a condiției umane, pe care le problematizează, le dezvoltă prin dialo gul conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aduce filozofiei dezvoltate de Ludwig Wittgenstein, un lucru este evident: din relația gîndire-limbă a rezultat translația cercetării gîndirii prin intermediul limbii. Limba fiind însă un loc al convențiilor sociale (al unor "reguli de joc") rezultă că anumite aspecte nu pot fi problematizate dacă vrem să pornim de undeva în chestiunea întemeierii adevărului și a asigurării certitudinii în cunoaștere. Aceasta înseamnă că, măcar în opera sa tîrzie, Wittgenstein nu a fost departe de unele idei behavioriste (proprii filozofiei comportamentului), deși intenția sa a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dar, prin întrebarea cu privire la ființă se etalează însăși ființarea celui care pune întrebări ca fiind ființă (Dasein). (La D e s c a r t e s, existența se releva prin îndoială, care conținea germenele gîndirii, inițierea actului de a problematiza.) Ființa celui care pune întrebări se deosebește însă de toate celelalte ființări, fiindcă el dezvoltă un raport cu sine însuși. După acest filozof, există trei momente care marchează "deschiderea" Dasein-ului către realitate: situarea afectivă, înțelegerea și vorbirea, ultima dintre ele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
timp esențial / ce scaldă pulsul unor clipe în strălucire și durată". Izbește la Doinaș intelectualizarea sistematică a emoției de unde o poezie intens gânditoare, un lyrisme à froid, un discurs liniar asumându-și întrebările filozofiei; poetul, un abstractizant lucid, un arhitect, problematizează neîncetat, transgresând din imanent în impalpabil. Preocupă omul interior în perspectiva eternului. În fond, clasicii Heladei acționau analog; o tragedie de Eschyl, o odă de Pindar, dialogurile lui Platon ilustrează, fiecare cu alte instrumente, starea de veghe a omului vechimii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă, fată amară..." În texte subliniat lirice ca acestea, sentimentalul Geo Dumitrescu, marcat de "alergia singurătății" (Singur-lună), pune surdină ironiei sau e de-a dreptul pasional. Când problematizează la modul grav (ca în Treptele iertării, în Macarale la marginea orașului și în alte pagini), rostirea, alta decât cea ținând de "realismul" străzii, e mai puțin personalizată. În totul, frazarea eruptivă din tinerețe, comportă, o dată cu Aventuri lirice, o tonalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
relevat, deocamdată, în ce măsură o generație s-a departajat de alta, dar o dată cu Grigore Vieru efortul de afirmare a unui limbaj distinct se traduce în saltul de la mica poezie impersonală, amorfă, la o efervescență generalizată, determinată de transformări în conștiințe. Se problematizează fecund, pe două mari direcții: de o parte rememorare vie, în tensiune, priviri în oglinzi-martore, de alta poezie intens vizionară, în lumina căreia cuvintele, reinvestite cu sensuri sacre, devin focare iradiante. Legăturile între generații, vizibile, nu țin numai de fireasca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
secvențe cu structură deschisă. Punctul de plecare trebuie căutat la Nichita Stănescu, la care găsim: Șirul de ochi, Lupta ochiului cu privirea, Marele ochi al iernii; sugestiv mai ales acel Ninge cu ochi. Ca în celelalte cărți, și aici se problematizează (obsesional, repetitiv) din perpsectiva unei poetici personale: "Orice cuvânt e stihial. Tremur pentru cititorul târziu / dacă a luat versul meu ca o cale"; Când apare poetul, se adună cuvintele: simt puterea. / Simt că vor fi înarmate". Că vor domina: "Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
noțiunile, conceptele cu ajutorul cărora ne construim gîndurile și discursurile, cu scopul de a le relativiza și a le scoate în evidență articulațiile. Pe scurt, Derrida deconstruiește, insistînd asupra ambiguității conceptelor, a complexității neobservate, complicînd și multiplicînd complicații care par univoce, problematizînd excesiv. Derrida dă impresia că se joacă : artificii, jocuri de cuvinte, subterfugii retorice, sfidînd și obstrucționînd, interogînd în mod sistematic obscurul, iluziile și limitele raționalității. El nu caută neapărat răspunsuri, se mulțumește să complice cît mai mult întrebările, să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Constantin Dumitru Sandu (2005) Dezvoltare comunitară, Iași, Editura Polirom, 229 p. Globalizarea a atras după sine „globalizarea” discursului despre dezvoltare. Lumea nouă este discutată și „disputată” în termeni de reducere a sărăciei și promovare a dezvoltării durabile. Organizațiile internaționale au problematizat și extins discursul despre dezvoltare comunitară. Sistematic sunt elaborate teorii despre „cum să ne dezvoltăm mai bine”. Toate proiectele Băncii Mondiale respectă principalele criterii ale cadrului comprehensiv de dezvoltare (Comprehensive development framework). Cartea profesorului Dumitru Sandu, o carte despre dezvoltare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și C.G. Dumitru (2008)<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008. footnote>. Lucrarea debutează cu o serie de delimitări și fundamentări teoretice privind prudența și agresivitatea în contabilitate, ocazie cu care autorii problematizează o serie de fațete și ipoteze noi privind prudența în contabilitate cum ar fi: prudența și nonprudența, agresivitate și conservare; măsură și nemăsură în prudența contabilă; este prudența o virtute obligatorie? mariajul costul inițial-valoarea justă, panaceu al evaluării contabile? etc.
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prezentate câteva tehnici de modelare a contului de profit și pierdere, precum și o serie de tehnici de modelare a bilanțului. În ultima parte a lucrării, autoarea prezintă reacția profesiei contabile la fenomenul de contabilitate creativă în anii ’90. Totodată, autoarea problematizează „ce ar trebui făcut pentru a evita capcanele contabilității creative”<footnote Ibidem, p. 112. footnote>, ocazie cu care descrie căile sugerate de Terry Smith în cadrul lucrării Contabilitate pentru creștere<footnote Smith T., Accounting for growth: stripping the camouflage from company
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
bune?”. În timp ce monitorizarea presupune: urmărirea evenimentelor zilnice, acceptarea regulilor și politicilor, acceptarea planurilor și obiectivelor urmărite, verificarea activităților relativ la obiective, accentuarea relația input-output, efectuarea de rapoarte în termeni de progres - evaluarea ar consta în: a privi pe termen lung, a problematiza politicile și regulile existente, a te întreba dacă planurile și obiectivele propuse sunt adecvate, a verifica obiectivele relativ la conținutul realității, a te uita la lucruri neplanificate, cauze și asumpții, a accentua scopul proiectului, a efectua rapoarte în termeni de informații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
trupul lui Iov, În privința celor care au trecut prin experimentul de la Pitești Diavolul s-a atins și de sufletul lor, pe acesta mutilându-l mai grav21. De altfel, Marcel Petrișor va ridica problema fenomenului Pitești la un nivel etic absolut, problematizînd astfel: de ce ispășesc mai ales nevinovații? și: trebuie considerată reeducarea o „pedeapsă Înțeleasă”? O astfel de suferință nu este dorită de Dumnezeu, ci doar Îngăduită, va afirma unul dintre reeducații siliți și căiți din cartea lui Marcel Petrișor, teologizând, Într-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Wallace, 1999Ă. Fascinația narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice sunt emblematice pentru aspectele psihologice ale identității virtuale (vezi Adams, 2000Ă. Identitatea la interfață este problematizată în conjuncturile dislocării eului unitar și referențial, în ocurențele sciziunii dintre teama față de efemeritatea umană și speranța în supraviețuirea digitală, în circumstanțele insecurității și ale dezordinii vieții interioare. De la anxietate la paranoia, impactul psihologic negativ al identității transmutabile se poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în relație cu alteritatea, mai degrabă decât să se închidă în sisteme impermeabile, își descoperă limitele și își acceptă îngrădirile, de la cele subiective la cele social-etice. La fel cum cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele virtuale, dar și alienările și anxietățile. Neunitar, dar nici dual, pare a savura infinitudinea noilor posibilități și conexiuni, deși își poartă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ce vorbesc. Esența metodei consta În a evidenția raporturile ce există Între cuvânt, concept și ființă. Această preocupare este cât se poate mai contrară verbalismului de care a fost acuzată, de prea multe ori, scolastica. Dialectica reprezenta acea metodă care problematiza obiectul cunoașterii, În procesul de producere și susținere a unor teze contrare, relative la același obiect, la aceeași temă. Metoda urmărea să pună la dispoziția auditoriului sau a cititorului atât argumentele pro, cât și argumentele contra, urmând ca persoana căreia
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
consta responsabilitatea noastră de cititori: ai literaturii și ai lumii? Produsul acestei dezbateri va fi un eseu liber, pe care îl va realiza fiecare elev. Tema eseului: " Jos, masca!" Reflecția didactică Această ultimă oră este concepută cu scopul de a problematiza relația-esență-aparență, vizibil-invizibil și de a evidenția identitatea de esență între lectura literaturii și lectura lumii, înțeleasă ca un act de "demascare". Concluziile dorite ar fi următoarele: * nu există nici o deosebire de esență între a "citi textul literaturii" și "a citi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]