18,757 matches
-
actului de justiție în situația aplicării normei evaluate, lăsând judecătorului analiza condițiilor de fond. Existența stadiului procesual necesar în cauza declanșată prin denunț nu exclude sarcina probei cu privire la conduita denunțătorului. Interpretarea restrictivă, ce presupune deplasarea reperului către momente procesuale ulterioare, echivalează cu o excludere sau restrângere a incidenței aplicării textului, iar interpretarea extensivă, ce presupune deplasarea reperului către momentul procesual anterior, începerea urmăririi penale in rem, echivalează cu modificarea textului prin înlăturarea condiției facilitează tragerea la răspundere penală a
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
prin denunț nu exclude sarcina probei cu privire la conduita denunțătorului. Interpretarea restrictivă, ce presupune deplasarea reperului către momente procesuale ulterioare, echivalează cu o excludere sau restrângere a incidenței aplicării textului, iar interpretarea extensivă, ce presupune deplasarea reperului către momentul procesual anterior, începerea urmăririi penale in rem, echivalează cu modificarea textului prin înlăturarea condiției facilitează tragerea la răspundere penală a altor persoane. Determinarea sferei de aplicabilitate a normei analizate presupune decelarea voinței legiuitorului cu ajutorul interpretării, fără a se putea genera
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
reprezentantului Ministerului Public. ... 7. Reprezentantul procurorului general a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată, arătând că aparține judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă. ... 8. S-a susținut că problema de drept rezultă din modalitatea de redactare a prevederilor art. 58
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
susținut că problema de drept rezultă din modalitatea de redactare a prevederilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, care indică doar instanța competentă teritorial să soluționeze contestația, fără a preciza și instanța competentă din punct de vedere material procesual. ... 9. Art. 100 alin. (4) teza a II-a din Codul civil califică în mod expres actul prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă ca fiind un act administrativ, această natură juridică fiind atribuită atât dispoziției
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
neavând competența de a judeca orice cerere în materia actelor de stare civilă; o atare plenitudine de competență nu este prevăzută de lege. ... ... V. Punctul de vedere al Ministerului Public 37. Titularul sesizării a apreciat că aparține judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă. ... 38. Problema de drept rezultă din modalitatea de redactare a prevederilor art. 58 alin. (5) din Legea
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
emisă în procedura de rectificare a actelor de stare civilă, art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 indică doar instanța competentă teritorial să soluționeze contestația îndreptată împotriva acesteia, fără a preciza și instanța competentă din punct de vedere material procesual. ... 40. Art. 100 alin. (4) teza a II-a din Codul civil califică în mod expres actul prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă ca fiind un act administrativ, această natură juridică fiind atribuită atât dispoziției
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă. ... ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție ... VIII. I. Analiza condițiilor de admisibilitate 51. Verificând
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal sesizată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, are legitimare procesuală pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii al recursului în interesul legii, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 52. Referitor la cerințele de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
Casație și Justiție, precum și hotărârile judecătorești anexate, reiese îndeplinirea cerințelor formale de admisibilitate enunțate în precedent. ... 55. În legătură cu prima condiție, problema de drept supusă dezbaterii pe calea recursului în interesul legii este aceea a stabilirii competenței materiale procesuale de soluționare a cererii în anulare/contestației îndreptate de persoana interesată împotriva dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale, emisă în conformitate cu art. 100 alin. (2) din Codul civil, prin care se rectifică un act de stare civilă sau mențiuni înscrise pe marginea
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condiții legii. Astfel, norma citată indică instanța competentă teritorial să soluționeze cererea îndreptată împotriva dispoziției de rectificare, fără a preciza și instanța competentă din punct de vedere material procesual. ... 60. Pentru stabilirea instanței competente după materie este necesară interpretarea normei arătate în coroborare cu art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, art. 100 alin. (2) și (4) din Codul civil, art. 2 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
respingere a cererii de rectificare a unui act de stare civilă sau a refuzului de emitere a unei dispoziții de rectificare, care ar avea valoarea juridică a unui act administrativ asimilat. ... 67. Dar calificarea actului nu atrage automat competența materială procesuală a instanțelor de contencios administrativ de a soluționa o cerere îndreptată împotriva acestui act, câtă vreme, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
sensul înlocuirii sintagmei finale „potrivit legii“ cu sintagma „date de lege în competența instanțelor judecătorești“. Însă, indiferent de forma avută în vedere, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă stabilește competența materială procesuală de soluționare a cererilor în favoarea judecătoriei. ... 71. Nu pot fi identificate argumente viabile pentru stabilirea unei competențe materiale procesuale diferite de soluționare în primă instanță a cererilor care privesc rectificarea actului de stare civilă față de cele care privesc
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
în vedere, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă stabilește competența materială procesuală de soluționare a cererilor în favoarea judecătoriei. ... 71. Nu pot fi identificate argumente viabile pentru stabilirea unei competențe materiale procesuale diferite de soluționare în primă instanță a cererilor care privesc rectificarea actului de stare civilă față de cele care privesc anularea, completarea sau modificarea actului de stare civilă, respectiv pentru partajarea competenței între tribunal, ca instanță de contencios administrativ, și
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
materială de soluționare a acțiunilor în anulare/contestațiilor împotriva acestor dispoziții, în considerarea acestei calificări a actului contestat. Dar legiuitorul nu a modificat dispozițiile art. 58 alin. (5) [exart. 61 alin. (3)] din Legea nr. 119/1996, în sensul stabilirii competenței materiale procesuale în considerarea naturii administrative a actului care face obiectul contestației, ci a conservat soluția legislativă anterioară. ... 76. Aceasta demonstrează o dată în plus că nu s-a urmărit fragmentarea competenței în materia înregistrărilor în registrele de stare civilă, plenitudinea de
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
de acces la justiție al funcționarului public, afectând regimul juridic al funcționarului public. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, comparativ cu angajații care nu sunt funcționari publici și care beneficiază de un regim juridic procesual mai favorabil, la soluționarea conflictelor de muncă privind drepturi salariale nerecunoscute sau neacordate de angajator. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, întrucât se generează un regim juridic procesual privilegiat nejustificat pentru angajatorul instituție publică
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
care beneficiază de un regim juridic procesual mai favorabil, la soluționarea conflictelor de muncă privind drepturi salariale nerecunoscute sau neacordate de angajator. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, întrucât se generează un regim juridic procesual privilegiat nejustificat pentru angajatorul instituție publică, comparativ cu angajatorul de drept privat. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Nu poate fi vorba de o discriminare a
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
conflictele de muncă promovate de angajații funcționari publici, având același obiect ca al conflictelor de muncă promovate de angajații obișnuiți, sunt repartizate instanțelor de contencios administrativ nespecializate în soluționarea conflictelor de muncă și judecate, din punctul de vedere al dreptului procesual, după legea contenciosului administrativ, și nu după legislația muncii. Prin urmare, înțelesul prea larg dat de textul criticat noțiunii de regim de putere publică, având drept consecință includerea actelor de salarizare ale funcționarilor publici în categoria actelor emise în regim
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
procedurii de judecată. Totodată, nu se poate reține nici încălcarea art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, întrucât textul de lege criticat nu îngrădește dreptul părților interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de garanțiile procesuale în cadrul unui proces public, judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Mai mult, chiar dispozițiile legale criticate dau posibilitatea funcționarului public să se adreseze instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Or, prin întrebarea ce face obiectul prezentei sesizări, instanța de trimitere solicită ca Înalta Curte de Casație și Justiție să
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
de 2 ani închisoare, în condițiile art. 91 și următoarele din Codul penal, reținându-se, în esență, raportat la situația de fapt prezentată în actul de sesizare a instanței și dovedită de materialul probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, că accesarea de către acuzat a sistemelor informatice care stochează datele personale și cele de identificare ale autoturismelor ce au fost consultate de către acesta s-a realizat fără drept, respectiv cu depășirea limitelor autorizării, întrucât username-ul și parola
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
de familie a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu soluționarea cauzei în apel, ca ultimă instanță din ciclul procesual ordinar; problema de drept în discuție nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu s-a mai statuat asupra ei printr-o altă hotărâre prealabilă sau de recurs în interesul legii și nici nu
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
acest sens s-a menționat că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, sub aspectul admisibilității, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Totodată, așa cum s-a statuat în practica
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
aduse apelantului inculpat prin rechizitoriu și dezlegarea definitivă a raportului juridic penal dedus judecății, neexistând legătura de dependență necesară dintre chestiunea de drept supusă interpretării și modul de rezolvare a procesului penal în curs, cerută cu caracter obligatoriu de dispozițiile procesual penale incidente în această procedură (art. 475). Astfel, preluând fără modificări semnificative conținutul normativ al infracțiunii prevăzute de art. 42 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]