1,274 matches
-
Piacentini, J., Bergman, R.I., Keller, M., & McCracken, J., (2003), „Functional impairment in children and adolescents with Obsessive-Compulsive Disorder, Journal of Child and Adolescent Psychopharmacology, 13, pp. 61-70. Pickersgill, M.J., Valentine, J.D., Pincus, T., & Foustok, H., (1999), „Girls' fearfulness as a product of mothers' fearfulness and fathers' authoritarianism”, Psychological Reports, 85, pp. 759-760. Prior, M., Eisenmajer, R., Leekam, S., Wing, L., Gould, J., Ong, B., et al., (1998), „Are there subgroups within the autistic spectrum? A cluster analysis of a group of
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
crește producția în timp. Au găsit răspunsul în acumularea capitalului pe care ei au explicat-o în termenii analizei distribuției venitului. Sistemele clasice determinau astfel, în mod simultan distribuția venitului și creșterea venitului, cu prețurile relative ca un minor by product”. Schimbările productivității muncii și a capitalului erau considerate a fi de maximă importanță în școala clasică, în timp ce resursele naturale și instituțiile erau privite ca fiind constante, iar schimbarea tehnică - o variabilă exogenă. Ricardo credea că resursele naturale sunt limitate, raritatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sângele infernului (Unterwelt ) omeric, prin a căruia efect ele îmblă pe dinaintea noastră și ne transportă în acea iluziune în care privim desfășurată înainte-ne o lume întreagă, sensibile-văzută, a vieței și acțiunei omenești care cu toate astea e numai un product al fantaziei libere. Astfel reprezentațiunea dramatică ne (provocă) vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia ea (rezolvă) dezleagă în același (sens) înțeles tema ei (Aufgabe), precum și le rezolvă și pictura prin lumină e coloare, sculptura prin metal or marmură, poezia prin nemijlocitul product al spiritului: cuvântul. În ea dar apare personalitatea individuală a omului ca materialul (cel mai) necesar, pe care nu are de-a-l forma și spiritualiza (begeistigen) mai puțin, de-a-l întrebuința adică la (înfățișarea) reprezintarea ideei, decât sculptorul greutatea materiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar trebui să devină un blestem pentru astă activitate. Atitudinea mai morală a corporațiunei (Stand) e mai mult un fruct a unei pozițiuni mai pline de onoare; și o dovadă că lejeritatea și frivolitatea cugetărei a fost mai degrabă un product a pozițiunei destinate ei prin opiniunea publică decât pozițiunea un rezultat din viața morală a unui număr mare din membrii săi. Acela pe care societatea civică nu-l recunoaște de egal și e, acela-n urma urmelor crede d-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le visa numai ca idealuri abstracte. De aceea pretențiunile cele. mari făcute artei românești și tuturor celor românești în genere, căci varga măsurătoarei am luat-o de la străini, înfundîndu-ne în perfecțiunile literaturelor lor cu disprețul și uitarea totală a tuturor productelor române cari naturalmente trebuie să fie inferioare celor străine. Societatea noastră semidoctă ocupă o sferă falsă față cu sfera în cari se află realitatea la noi Un public cugetat ca colectivitate nu se înalță peste cele văzute și esperiate în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist dramatic în lumea orfană și aprinde sufletele, căci cele esperiate nu se dau șterse, ci reapar totdeuna în noi ca o admonițiune involuntară față cu productele (Leistungen) ce-o apucă pe calea cea veche. Altfel e la artele acelea la cari ești în stare a (măsura) dejudica ceea ce ți se prezintă (comparînd) alăturînd-o numai cu tot ce s-a produs mai perfect în acea parte unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afectele de-ntotdeuna ale reprezintatorului, afecte ce tremură încet încă în mulțime (după ce creațiunea lor a încetat), acesta e acel safragiu singur adevărat, nefalsificat și nefalsificabile, în care artistul reprezintator poate să-și așeze mândria sa cea mai naltă, pentru că e productul geniului său. În el are stânca sa salvatoare în mijlocul elementului nesigur al opiniunilor zilei și în freamătul unei mulțimi ce salută printr-o esploziune neașteptată de aplauz efectele rude a unor tonuri de coloare grelă, în fine în mijlocul unei aspirațiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și aduc aminte meminamente că aceste grații naturale trebuiesc cultivate. Noi facem însă distincțiune între acest ton nobil sau ordinar din natură, în care se reprezintă involuntariu (naive) simpatia sau antipatia față cu idealitatea, și între accentul ordinar care e productul unui simț nenobil, brut și a unei relațiuni intime cu pasiunile și poftele (josoritoare) înjosite. Accentul ordinar ca și fizionomia ce rezultă dintr-o asemenea viață are o însămnătate etică și nu ne aparține nouă, aci unde avem a face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea din care emană ele nu mai esistă în frescheța ei originală. Plângerea generală cumcă lumei teatrali de-acuma îl lipsesc cu totului tot eroii juvenili își află soluționarea absolută în cele zise numai. Reprezintatorii, cari și ei asemenea-s producte ale spiritului general, sunt și pe neștiute răpiți de acel fluviu a cugetărei și-a voinței conștiute ce dizolvă orce nemijlocire, aibă ea orce formă va voi, se simt respinși din simțirea înzelată a vremei de mai nainte. De-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu inspirațiunea decât cu reflexiunea, va ieși totdeuna în forma asta dezvoltată de noi daca va fi ajuns S. Bălănescu această treaptă a virtuozității supreme. {EminescuOpXIV 273} Reprezentarea lor cea plină de geniu (și poezie) e cea mai mare parte productul acelei intuițiuni ce coprinde nemijlocit totul, fără de-a pătrunde conștiut în toate particularitățile caracterului și în conexiunile sale psicologice. Artistele dramatice mari au în sine stadiul al doilea numai într-atîta, ca moment, că li se prezintă înaintea sufletului un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și complectă tipurile n-ar deveni niciodată caractere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și complectă tipurile n-ar deveni niciodată caractere adevărate cu toată conștiința și cu toate mijlocirile prin reflexiune, neci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din urmă nu e decât opera desfășurărei și urmărirei caracterului până în nervii săi cei mai delicați, pe când cea dentîi în același timp o traduce mereu în nemijlocirea vieței, astfel încît totul are aparința inspirațiunei și e cu toate astea totodată productul spiritului celui mai precugetat, daca actorul se poate abandona vârtejului pasiunei fără frică ca el îl va duce într-adevăr peste marginele artei și l-ar arunca în brațele naturei, daca el în momentele cele mai zguduitoare, în puntele cardinale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nalte, la cari se ridică și care abia ni descopere ținta absolută a artei noastre. Acest rezultat este reprezintarea Cele zise mai sus au valoare pentru orce arte în genere. Ceea ce la artistul esersător de geniu e un 365 r product a celei mai profunde proprietăți spirituale a lui, aceca la un imitator al său nu apare decât ca ceva cu totului estern și cazual. Amintim aicea pe Paganini și pe aciia cari, nu fără dibăcie și noroc adesea, reușise de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa. E o înrudire de origine între semn și-ntre-nsemnat, fiindcă orce formare de limbă a început de la încercarea de-a reda și în sunet impresiunea obiectului, așa că în fond orce sunet după origine e de privit ca un product al sufletului în care omul s-a încercat de-a-și întrupa impresiunea avută înăuntrul lui: intuițiunea obiectului. În procesul dezvoltărei, și anume cu cât mai mult i s-a deschis cercul suprasensibilului (Ubersinnlich), această coeziune simbolică s-a slăbit din ce în ce mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
or ridica vocea după voința sa proprie. Fără ------- Și Cicero numește vocea puternică numai un dar al naturei, care poate să se mărească oarecum și să fie conservată prin îngrijire, pe când Festigkeit și presiziunea (Bestimmtheit) plastică a vocei e un product al esercițiului și a îngrijirei. [... ] {EminescuOpXIV 304} această virtuozitate, care are de-a-și revindica al treilea moment al culturei tonului, poate totdeuna o voce mai slabă, însă făcută capabilă de-a esprima toată scara forței, să învingă și asupra tonului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbirei după relațiunile [sale]. Și nici ca e o prerogativă a artistului, ci numai condițiunea negativă pentru declamațiunea artistică, pe care însă din nenorocire o vedem în genere călcată din cauza puținei culturi a cugetărei la actori. Pentru că accentul logic e productul minții, el va putea fi nimerit de fiecine prin mijlocul culturei sale, și e un lucru cu totul nedependent de talentul sau netalentul său artistic. Accentul fals și neclar va putea totdeuna să se depărteze și să se înlocuiască prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aude în ele decât semne pentru noțiuni nesensibile. Însă în cuvintele cari reflectă impresiunile lumei sensuale e legătura dintre sunet și înțeles mult mai strânsă decât la vorbele cari nu-s decât semne pentru intuițiuni nesensibile. Așadar (însămnătatea) importanța sunetului, productul înrudirei semnului cu obiectul însemnat, nu va putea fi acasă decât cu deosebire pe treapta aceea a activității limbistice unde aceasta cearcă a reproduce întreaga copiozitate a vieții nemijlocite și viile impresiuni a lumei sensuale. Cu cât limba se depărtează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele și sânt o școală minunată. Aicea vrem ca recitatorul să puie înainte-ne întreaga bogăție a narațiunii epice într-o viociune oarecum dramatică. Aceste diferințe, concepute de noi în privința compozițiunii poetice, sânt acelea [după care] s-ar putea distinge productele lirice în genere, sau cel puțin declamațiunea poetică arangeată după aceste categorii s-ar putea trata mai cu folos și ar deveni mai fructifere pentru artistul reprezentator. {EminescuOpXIV 331} 3. LEGEA DECLAMAȚIUNII DRAMATICE Am tratat declamațiunea lirică și cea epică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e posibil, din esteriorul sensibil al personalității. Cu cât aceste momente au fost mai caracteristic realizate, cu cât masca e mai succesă cu-atîta se prepară mai mult dezvoltarea viitoare și cu-atîta ea anticipează mai mult viitorul. Fiindcă fiece individualitate e productul unei sume de factori care își afirmă participarea lor la formarea ei; de-aceea masca are de-a le reproduce pe toate, după gradul însă al însemnătății lor etice. În viață ni se-ntîmplă adesea că fizionomiile personalităților însemnate corespund așa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste două momente, cari se întregesc unul pe altul: costumul și ținuta fizică a personalității. Momentul întîi ni arată pe individ în elementul esteriorității, ca membru a unei anumite pozițiuni din lume or viață, momentul al doilea se prezintă ca productul unei direcțiuni de viață cu totul determinate, care se reflectă în ținuta consistentă. În ținută s-a personificat oarecum elementele generale care poartă pe individ. Să observăm mai întîi ideea costumului în raportul său cu reprezentațiunea dramatică. Ce semnificare are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în raportul său adevărat cu celelalte persoane și din asta să se măsoare impresiunea care trebuie s-o provoace cu necesitate celelalte persoane asupra lui. Proprie vorbind, jocul mut continuă tacit acțiunea vie și ne arată individul cum e întotdeauna productul necesitat a relațiunilor lui concrete. Fără jocul mut vorbirile nu sânt decât singuratecile vorbiri cari se întrerup și se reîncep (reiau). Jocul mut le mijlocește {EminescuOpXIV 357} între ele și le face să fie espresiunea conexă a vieții individuale, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
practic în vrun institut viitor destinat pentru formarea artiștilor dramatici. {EminescuOpXIV 367} {EminescuOpXIV 368} {EminescuOpXIV 369} [IMMANUEL] KANT [CRITICA RAȚIUNII PURE] 2258 Lectura a doua INTROD[UCEREA] EDIȚ[IEI] Î[NTÎ]IE IDEEA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Experiența e fără-ndoială primul product pe care-l naște inteligența noastră prelucrând materia brută a impresiilor noastre sensuale. Prin asta ea este prima noastră magistră și, în cursul ei, atât de inepuizabilă în nouă învățături încît viața înlănțuită a tuturor generațiilor viitoare nu se va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]