582 matches
-
nimic! Ce nefericit eram și totodată ce poftă aveam de el! Și cum voiam să mă convingă că nu mă doare amăgit de dorința puternică de atunci. Am spus la întîm-plare. "Fapta noastră de acum e sfântă. Ea șterge toate profanările de mai înainte și te reface, pură, așa cum te-am cunoscut". Și acum, în discuții, când Ioana vrea să mă pedepsească, îmi amintește vorbele mele: "Fapta noastră sfîntă!" Închiriasem o cameră de hotel special pentru ea! Făceam același lucru ca
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
din nou în minte, ca un răspuns. De altfel, încă din primul moment de când o văzuse pe fată, ea îi apăruse ca învăluită într-o aură de sfințenie, astfel că agresiunea lui Rutger căpătase în ochii săi semnificația unei intolerabile profanări. Acum mintea sa superstițioasă avea cele mai bune motive să se teamă de zeul copilei, căci experiența prin care trecuse fusese mult prea oribilă, mai presus de puterile celui mai valoros dintre războinici; în același timp, însă, se simțea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Să vină. Înainte să se ducă, Margotte vru să-l sărute pe bătrân. El nu se mișcă la o parte, deși considera că lumea era rar Într-o stare potrivită pentru sărutat, și că de cele mai multe ori se făceau, În profanare, ca o amintire a beatitudinii. Dar acest sărut al lui Margotte, venind În sus, pe vârfuri și umflându-i picioarele durdulii, puternice, era unul potrivit. Părea recunoscătoare că el alesese să stea cu ea mai degrabă decât cu Shula, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
așteptam ceasuri În șir, pînă la căderea nopții. CÎteodată Îndrăzneam să explorez vila. Astfel mi-am dat seama că distrusese lespezile funerare din criptă și că scosese sicriele. Nu-l mai credeam nebun și nici nu mai vedeam În acea profanare o monstruozitate, ci doar o coerență tragică. CÎnd Îl găseam, vorbeam ceasuri la rînd, așezați lîngă foc. Julián mi-a mărturisit că Încercase să se apuce din nou de scris, Însă nu putea. Își amintea vag propriile cărți ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și de gospodine.“ Îl surprinzi cu câtă plăcere rostește neologismul care-l ajută să se desprindă de nuanța de vulgaritate În care era amenințată să alunece povestirea lui. E plăcerea de a salva memoria unei iubite din tinerețe de inutile profanări ulterioare, ghicești că plăcerea rostirii acestui cuvânt descoperit, desigur, mai târziu, ascunde amintirea unei alte plăceri. Ceva Îl oprește să-și exhibe acea amintire, dar nici s-o treacă În Întregime sub tăcere nu poate. „De fapt, să știi, rușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de șosete angora flocoase și vârâte În niște mocasini Minetonka foarte moi. Cu talpă de cauciuc. Cu mărgele. Cu franjuri. În liceu fuseseră o aberație oribilă În materie de modă, dar eu Îi purtam oricum. Aveam o ușoară senzație de profanare pentru că-i purtam din nou acum, când erau etalați peste tot În paginile din Lucky, dar erau prea confortabili ca să-i resping din principiu. Am tras adânc În piept aerul de sfârșit de noiembrie și am simțit ceva ciudat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
produsă în aceeași noapte fatidică, dinaintea cutremurului secundar. Autoritățile abilitate desfășoară acum cercetări susținute, pentru a-i da de urmă atât acestuia, cât și autorilor faptelor ieșite din comun, de lezare a integrității și a vieții unor numeroase persoane, furt, profanare de morminte și distrugere calificată. Ca o chestiune diversă, anecdotică, voi mai aminti și că, la o săptămână după ultimul cutremur, a murit de septicemie galopantă bătrâna și bogata Domnișoară R., care locuia de mai multă vreme singură. Gurile-rele insinuau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de a îngropa „cadavrul abandonat”, dacă nimeni nu o făcuse deja (cf. Sifre Bamidbar §26[despre Num 6,6-8]). Al doilea motiv pentru care a-i îngropa pe morți era o datorie vine din faptul că, prin aceasta, se evita profanarea țării lui Israel. La baza acestei cerințe stătea Legea mozaică: „Dacă un om comite un păcat vrednic de moarte și este omorât, spânzurat de un lemn, să nu rămână noaptea cadavrul lui pe lemn și să-l îngropi în aceeași
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în aceeași zi”, dar Sulul Templului adaugă: „Să nu lași ca trupurile lor să rămână în copac peste noapte”. Trupurile trebuie date jos și îngropate în ziua (sau seara) morții, pentru că, cel osândit fiind „blestemat de Dumnezeu”, se evita astfel profanarea țării. Acesta este motivul care stă în spatele preocupării față de soldații dușmani uciși. În concluzia fragmentară din Sulul războiului, un alt sul faimos descoperit regiunea Mării Moarte, găsim referința la Kittim (romani) căzuți și la aliații lor. Cadavrele lor zac pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
poate, până la noi ordine, și în niciun caz n-au fost aruncate într-un șanț sau groapă comună, să fie expuse animalelor. Fără a lua în considerare preocuparea față de cei decedați sau față de familiile lor, îngrijorarea majoră avea ca obiect profanarea țării și a cetății sfinte. De asemenea, din punct de vedere politic, ar părea ciudat ca în ajunul Paștelui, o sărbătoare care celebrează eliberarea de dominația străină, Pilat să fi dorit să provoace populația iudaică și să incite naționalismul evreu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
el, vrei?" Și brusc, își smulse tricoul de pe ea și își descheie din nou pantalonii până când, deasupra marginii chiloțeilor mini, răsăriră câțiva cârlionți strălucitori. Ne-am îmbrățișat din nou, dar de data asta ea se agita cu o voință de profanare care-o făcea să uite de orice. M-am ridicat în ciuda strânsorii ei și mi-am pus haina. Mi-am aranjat ținuta răvășită în oglindă. Părul îmi era ud și despărțit în șuvițe. L-am pieptănat din câteva mișcări. Gina
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de sacrificare a liberului arbitru și a raționalității credinței. Oricum, umaniștii s-au grăbit să aplaude senzaționalul său debut“. Emma înălță privirile. Nu-i plăcea să-l vadă pe Tom prostindu-se. Micul lui capriciu i se păru ca o profanare a unui mister. Îi spuse cu răceală: — Ar trebui să-i telefonezi mamei tale. Nu acum. Ba acum. — Bine, de acord. Telefonul se găsea pe hol. În timp ce forma numărul, Tom își simți inima prăbușindu-i-se și totodată bătând mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Dar nu scăpase de toate astea? Și în ce se refugiase? Oare nu trebuia să se gândească la Stella? Nu, nu se putea gândi la Stella. Stella era tabu, orice gând îndreptat spre soția lui George ar fi fost o profanare. Asta trebuia lăsat în seama Domnului. Oh, ce încurcătură îngrozitoare și ce ghinion pe ea să nimerească în așa ceva! George îi spusese odată: „Tu nu ești cu nimic mai rea decât celelalte femei, fetițo, numai că la tine se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
evr. haššiqûș mĕšômēm, anagrama lui ba’al šămēm). Reconsacrarea a fost celebrată pe 25 Kislew (noiembrie-decembrie) în anul 165-164 î.C. (1Mac 4,36-59). Din acest fragment se observă că criteriul alegerii datei a fost pur și simplu „reparator” întrucât profanarea a avut loc în aceeași zi. c) Nu e ușor de stabilit cu ce regularitate a fost celebrată această sărbătoare. Având în vedere luptele care au urmat în anii 165-164 î.C. e dificil de crezut că sărbătoarea a putut
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
influența cananeeană este considerabilă; 2Reg 11 relatează că revolta împotriva uzurpatoarei Atalia are loc chiar sâmbăta, fără ca autorul sau cel care a transmis povestirea să fie scandalizați de acest fapt care, câteva secole după aceea, ar fi fost considerat o profanare a sărbătorii. A se vedea, de exemplu, situația din perioada revoltei Macabeilor (1Mac 2,29 ș.u.; 2Mac 6,10 ș.u.) în care se punea problema per-misiunii de a lupta în bătălie sâmbăta; în primă fază, răzvrătiții au preferat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Nu mai pot fi nepăsător la vidul țărânii și cenușa doliului / în blândețea din ochi nu mi-a rămas decât suferința și spaima / plante carnivore care-mi năpădiră cu clipe de fericire trupul / îi savurează acum agonia ca pe-o profanare a zilei de mâine, iar îngerul și diavolul se proclamă frați de cruce și-mi umplu oasele / cu lopeți de pământ până când vor uita dulcea melancolie a cărnii). O subtilă dorință de dezmărginire determină invocarea lui Iisus (al cărui nume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și conceptele, iar uneori erau păstrate chiar aceleași cuvinte. Faptul că aceste cântece aveau un conținut monden, erotic și licențios, nu avea nicio importanță, fiind vorba de o practică veche, deja răspândită în Evul Mediu. Așadar, nimeni nu considera o profanare acest procedeu, dimpotrivă, era considerat drept un corectiv al cuvintelor, uneori chiar obscene, din textul profan: era un fel de convertire a muzicii. Pentru a facilita memoria creștinilor ce nu erau în măsură să citească muzica, se scria la subsolul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
arnăuțești, pe cari îi glorifică tîmpenia populară, i-au uitat toți, afară de editorul Herz și de romanțierul N.D. Popescu. În schimb, pe bulevarde și străzi de capitală, o mînă de oameni pradă copiii, oprește camioanele, vămuiește ideile”. O voință de profanare a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu Nemțeanu — un nou prilej de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
două mâni nevăzute îl strângeau de gât, sufocându-l și trântindu-l la pământ. În a doua parte a scrisorii se plângea de faptul că acești catolici unelteau pentru a pune mâna pe biserica lui, căutând să-l învinuiască de profanare. Ceea ce s-a și întâmplat: la scurt timp după cele petrecute, deoarece el nu contenea să protesteze din cauză că giuvaierele, în cele din urmă înapoiate de fur, fuseseră adjudecate de tezaurul bisericii, în loc să fie nu repuse pe trupul lui Rotari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
iarnă fericită. Preoții și-au dat seama de furtul trupurilor la numai cinci zile după plecarea noastră. Ticălosul de rege Ariberto, aflând că eu fusesem cel care sustrăsese rămășițele pământești ale prietenilor mei, m-a acuzat de grabworfin, adică de profanare de morminte și de răpire de cadavre. Conform capitolului XV din edictul lui Rotari, pedeapsa mea ar fi fost doar o amendă de nouă sute de parale, plătibilă fiscului regal. El însă nu s-a mulțumit doar cu atât: m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Îngrijată socrului ei, căruia pălăria neagră Îi accentua și mai mult paloarea. - Ar fi fost bine să rămîi la castel Împreună cu PM, tată. Întoarse o privire mînioasă spre cei doi polițiști care asistau la deshumare. - Asta e pur și simplu profanare. Era cald, cu toate astea Marie se Înfioră contemplînd sicriul așezat pe două suporturi. Stejarul de culoare deschisă rezistase destul de bine trecerii anilor, dar mînerele din alamă se Înnegriseră. La fel placa gravată cu numele de Erwan de Kersaint (9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Cineva încerca stângaci, de nerecunoscut, câteva măsuri din bucata lui Corelli, care se începea cu un adagio, apoi, renunțând, cădea în Cât te-am iubit, cântat cu un singur deget. Pe pianul Otiliei, asta i se păru lui Felix o profanare. În cele din urmă, coborî. Auzi râsete în odaia pianului, unde fuseseră toți poftiți, și distinse chiar glasul răgușit al lui moș Costache. Puse mâna pe clanță, cu îndoială în suflet. - Uite-l, domnule, trâmbiță Stănică, "vărul" meu sălbatic! Îmi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
preferat de apariție a antisemitismului este literatura: un Vadim Tudor, cu un volum de versuri, Saturnalii, un Ion Lăncrănjan etc. În paralel, distrugerile de pietre funerare devin ceva curent, după cum curent era și refuzul autorităților de a vedea În respectivele profanări acte antisemite. * Recunoștința mea se adresează celor ce au muncit și au făcut posibilă apariția acestei cărți. În primul rând, un cuvânt de recunoștință unui lung șir de lucrători din arhive și biblioteci, care m-au sprijinit În faza de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de activitatea Joint, O.R.T., a diverse alte organizații evreiești. Foarte importantă este corespondența rabinului xe "Rosen"Rosen cu autorități de stat, În primul rând cu Departamentul Cultelor, dar și cu alte instanțe. De o importanță deosebită sunt reclamațiile Împotriva profanărilor sistematice ale unor sinagogi sau cimitire, fenomen ce a luat o amploare specială În anii 60 și 70. Sinteza informațiilor din toate aceste surse documentare poate clarifica imaginea unei perioade foarte complexe și greu de descifrat - o perioadă În care
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]