2,857 matches
-
Pillat, de o marcată originalitate. Criticul iese victorios din confruntarea destul de dificilă cu o operă ce nu pare a se impune în primul rând prin forța implicării în profunzimea dialecticii "imaginației materiale", aceasta fiind serios concurată de o poetică explicită, programatică. Este o reușită care putea fi, de altfel, prevăzută, având în vedere exercițiul critic îndelungat și talentul său unanim recunoscut - autorul ei fiind unul dintre cei mai avizați și originali sub raport stilistic interpreți ai poeziei românești, cu un "trecut
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd totodată abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în primul rînd expectației ludice a adresantului), discursul politic programatic impune - în măsura în care, ca orice operație deliberativă, se adresează nu visceralului, ci intelectului alegătorului - coerență și precizie ideatică și claritate în expunere. Într-o societate democratică modernă, finalitatea discursului electoral - prezentat într-o formă mai realizată sau mai puțin realizată - solicită
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
în fiecare studiu analizat: dimensiunea prioritar sintagmatică ("demersul eseistic este în primul rînd desfășurare a unei căutări, parcurgere a unui proces"), dar și prezența dimensiunii paradigmatice ("eseul ridică și el serii de semne în picioare, dar axele echivalențelor îi sînt programatic imperfecte, incomplete"), sistematica jocului digresiunilor, valorificarea golurilor, a echivocului, a nesemnificativului. Absența unui centru al textului, dar și existența unui principiu de coerență dat de procesul de reflecție, care impune o limită cvasi-autonomiei părților. Asumarea subiectivității și a demersurilor care
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
mijloace mai mult sau mai puțin oneste și care este expresia "baronilor", adică a unor capitaliști fără scrupule, mai rapaci și mai veroși decât cei de la începuturile epocii moderne. Vladimir Bukowski în Judecată la Moscova a demonstrat cum corupția, cultivată programatic de regimul comunist, este element de continuitate al vechiului sistem. Funcția pe care și-au dat-o Iliescu și PSD este de a salva cât se poate mai mult din structurile și oamenii vechiului regim și să transforme țara într-
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
megaroman postmodern și o saga de familie victoriană, o îmbinare fericită între tehnica momentului și subiectul și construcția romanului realist de secol XIX (istoria unei familii surprinsă pe mai multe generații, fir narativ coerent, mai multe personaje etc.). Franzen construiește programatic acest hibrid textual pentru că, spune el în- tr-un interviu: "am înțeles că progresele tehnice, desfășurarea de abilități lingvistice puteau genera, într-adevăr, o plictiseală mortală pentru cititor". Funcția de delectare nu e lăsată pe planul al doilea, romanul trebuie să
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
luînd-o chiar înaintea elaborăriiť. Ar fi aici una dintre contradicțiile autobiografiei lui Negoițescu, rezumată de încercarea de a se feri de Ťliteraturăť, dar abordînd, pe de altă parte, problema formării Ťeului literarť ca subiect al scrierii". Oarecum surprinzător în raport cu intențiile programatice ale autorului, sînt analizate un volum de versuri aparținîndu-i Gabrielei Melinescu, dar și două volume de critică literară (Cărțile crude de Mircea Mihăieș, respectiv La Vest de Eden, de Cornel Ungureanu). Firește, la aceste ultime cărți relația cu eul care
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
compoziția amplă în care se înscriu, din convergențele unei impresionante pulverulențe de elemente factologice, remarci, emoții, sfredeliri, dubii, intuiții, reveniri, adaosuri, preciziuni, figura operei lui Bacovia, în varianta Constantin Călin, e una dintre cele mai temeinice și mai atracțioase. Evitînd programatic "critica înecăcioasă", "jargonul tehnic", din aspirația de-a realiza o "critică mai omenească", exegetul în discuție ni se recomandă dublat de un documentarist și triplat de un moralist, capabil a proba viabilitatea asocierii celor trei vectori ai scrierii d-sale
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Mihai Zamfir Urmașul acelei familii Pillat menționate de Cantemir în Descriptio Moldaviae marchează o apariție curioasă în Interbelicul românesc. Nimeni n-a mai optat ca el pentru un clasicism situat programatic în afara tendințelor generale ale epocii sale, nimeni n-a realizat atît de consecvent un asemenea proiect inactual - de la debut și pînă la ultimele versuri: admirăm clasicismul asumat, sintetic și subtil. Neobișnuita opțiune n-a rezultat din retardare estetică sau din
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
doar ideea unui mit personal, ci totodată - și mai cu seamă - aceea a unui „imaginar sărac”, pe care-l opuneam imaginarului „maximal” al suprarealiștilor; mai modest, acesta trebuia să se împace cu realitatea acolo unde imaginarul suprarealiștilor i se împotrivea programatic. Atitudinea mea față de creație nu era una optimistă, ci dimpotrivă, era una sceptică; crearea unor mituri personale este, în sine, un fapt empiric și cotidian care nu intră cîtuși de puțin în conflict cu scepticismul. E mai degrabă singura bucurie
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
Nicolae Bălașa, deși abordează subiecte total diferite, din spațiile complexe ale existenței românești, de la sate și orașe, instituții culturale proeminente, au o singură axă metodologică povestirea. Ori cât de complexă se prezintă ea, în diferențierile de abordare, povestirea nu dispare programatic. Autorul, cu o pregătire de specialitate în domeniul comunicării, a transferat vizibil povestirea de tip clasic, care trecea prin transfer al realului invocat, spre imaginar, într-un impuls catalitic al dezbaterii la vedere. Metoda este a eseului, pe care englezii
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
o istorie alternativă, într-o epopee în care sunt reunite obiectivitatea și parodicul, ironia, livrescul și imaginarul. Atent la spectacolul și scenografia istoriei, prozatorul construiește o viziune narativă cumpănit articulată, fundamentată pe reperele unei „arte a supraviețuirii”, asumate, de altfel, programatic. Ce sunt cele o sută de narațiuni decât „cioburi dintr-o hologramă a întregului”, cum scrie chiar prozatorul, produse de o atitudine de „contemplare activă” a lumii și devenirii ei. Utilizând trăirile, pentru a se face înțeles, dar repudiind exercițiul
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
de urmele ferigii în cărbune, de insecta din bulgărele de chihlimbar, de figurile din Pompei încremenite în gesturi obișnuite ori dramatice, surprinse într-o materie vulcanică. Este o lume care ar exista parcă, dar care poartă în organismul ei o programatică moarte care îi definește adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în aceste zile. Amor 1944 Despuiați dezarmați buze pe buze cu ochii larg deschiși ascultând am plutit prin marea de lacrimi
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
de chihlimbar, de figurile din Pompei încremenite în gesturi obișnuite ori dramatice, surprinse într-o materie vulcanică. Este o lume care ar exista parcă, dar care poartă în organismul ei o programatică moarte care îi definește adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în aceste zile. Amor 1944 Despuiați dezarmați buze pe buze cu ochii larg deschiși ascultând am plutit prin marea de lacrimi și sânge Suprauman Ceea ce făurești e scos din întuneric
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
care reunește în paginile ei „creații literare și de artă din toate părțile lumii, cu precădere însă din Țară”, așa cum ne anunță colegiul de redacție al revistei format din Andrei Zanca, Eugen D. Popin, Vasile Gogea și Miron Kiropol. Declarația programatică este susținută de prezența în acest număr a unor texte literare semnate de Ana Blandiana, Al. Cistelecan, Dumitru Chioaru, Nicolae Coande, Florina Codreanu, Mircea A. Diaconu, Zorin Diaconescu, Simona Grazia Dima, Dumitru Augustin Doman, Iulian Dămăcuș, Rodica Grigore, Horia Gârbea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2569_a_3894]
-
incendiară. Cuvintele rostite la microfoane au fost cuvinte de bucurie și durere, îngrijorare și de mari speranțe privind viitorul românilor de la Nistru până aproape de Tisa. Votarea de către cei 1.725 de delegați veniți din toate localitățile R. Moldova a documentelor programatice s-a făcut în unanimitate. Au fost mai mulți vorbitori, dar cel mai pragmatic în susținerea argumentelor reîntregirii neamului românesc, mi s-a părut a fi academcianul Mihai Pătraș, care a punctat magistral, în cele cinci minute alocate, de ce reunirea
TABLETA DE WEEKEND (148): DE BUNA VESTIRE AM VOTAT RE-U-NI-RE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381611_a_382940]
-
Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil și mai puțin tautologic: această poziționare contrazice
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
a intrat în colaps economic, societățile de difuzare a presei în faliment, iar instituțiile publice din media SRR, SRTV și Agepres au ajuns la limita supraviețuirii, depinzând de mila guvernului. Cum există cazuri în care baronii locali, intimidează în mod programatic ziariștii de investigație, nu ne mai miră faptul că locul pe care îl ocupă România în materie de libertate a presei în lume nu este deloc unul bun. De multe ori, calomnia se ascunde în spatele libertății de exprimare, pervertind de
Libertatea presei şi dreptului la libera exprimare [Corola-blog/BlogPost/94113_a_95405]
-
să-și justiifice revendicările, începând cu prima dintre ele: alt sistem. Confuzia este mare, alimentată, cum se poate constata, de lipsa unei culturi politice, civice, juridice, spuneți-i cum vreți, elementare. Și pe care această masă de manevră o respinge programatic, asociind-o cu SISTEMUL. Dar, o spun încă o dată, nu este nimic întâmplător. Și nu mă refer, Doamne ferește, la zicerea cinic tembelă că pentru asta a trebuit să moară oameni, ci, de pildă, la întâmplarea că tocmai acum când urmează
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
obiectului e facilitată și de mânuirea luminii. În Sala Crucii, aceasta e ascunsă inițial privirii, montată fiind pe un perete neiluminat artificial. În sistem contre jour, vizitatorul o descoperă cu uimire, așa cum anticipase pictorul: „în muzeul etnografic, frumusețea obiectului este programatic neglijată...mă îngrozește modul de expunere, obsesia pentru explicații, protecția excesivă. Ele sfârșesc prin a anula obiectul care nu se mai vede !” (H.Bernea) Ambientul în care e pus în evidență exponatul poate influența, firește, receptarea lui. Astfel, s-a
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
mai bună, așa cum ar fi trebuit să fie și lumea pe care o visa. Aș spune că, din toate lucrurile pentru care merită să-i fim recunoscători și să-i păstrăm o amintire vie și luminoasă, tocmai afirmarea demnă și programatica a patriotismului ar trebui să fie predominantă. În speranța că vom vedea în anii care vin trezirea acestui sentiment fără de care renașterea României nu poate fi decât o iluzie. Titlul acestei evocări este dat de o inscripție de pe frontispiciul Universității
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
socialismului victorios. Acesta e miezul ideologic inculcat de poet versurilor sale" (Ed. Didactică și Pedagogică, 1973, p. 291). Merită să mai citez un fragment din această interpretare didactică supralicitând vizibil valoarea, reprezentativitatea și simbolurile: "Mărul de lângă drum e o poezie programatică evident inspirată din realitățile vieții noastre socialiste. Ea nu putea fi scrisă înainte de 1944, cu tot complexul de simboluri pe care poetul îl folosea atunci. Mărul nu putea rodi așa pe atunci" (ibidem, p. 296). Afirmația din final instrumentează rizibil
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
fi în ruptul capului compensate prin includerea unor autori evident mai modești. Mina marțială, faciesul încruntat, excomunicator contrastează violent cu productul oferit cu etichetă axiologică, asemenea unei persoane cu frac și papion, însă în pantaloni scurți. Gravitatea doctorală a expunerii programatice,pompa oficierii considerațiilor ce se vor apodictice nu izbutesc a atenua aerul de improvizație, de aleatoriu al selecției. Iată un șir de respinși, apt a compune el însuși un capitol foarte substanțial al unei cărți închinate poeziei veacului precedent: Dimitrie
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
impresia de dinamism cu o intrigă aproape convențională, cu o serie restrînsă de evenimente petrecute într-un spațiu limitativ, claustral prin deplasarea "acțiunii" de pe scena exterioară a întîmplărilor către interioritatea personajelor printr-o continuă provocare a lor. Această provocare coincide programatic cu provocarea "bunului-simț", a cutumei, al rostului, fapt care face parte din educația monahală, filocalică și ceea ce mi s-a părut excepțional în filmul lui Lungin, acesta nu rezolvă probleme de conștiință, nu închide personajele cu o sentință, redempționist, într-
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
eseiștilor cerchiști la revista "Secolul 20", unde Ștefan Aug. Doinaș este redactor-șef adjunct din 1969 până în 1992 și unde colaborează sporadic Nicolae Balotă, I. Negoițescu, Ovidiu Cotruș, Ioanichie Olteanu. Disting, pentru acuratețea descrierii de istorie literară, între cerchismul manifestat programatic și ilustrat prin creații literare (poezie, îndeosebi balade) în "Revista Cercului Literar" în 1945 și euphorionismul postcerchist, niciodată concretizat, rămas în stadiul de proiect, așa cum apare în scrisorile dintre Radu Stanca și I. Negoițescu din anii 1946-1947, ca o pură
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
un strateg doctrinar excepțional, ale cărui subtilități trebuie observate și reliefate cu atenție. Principala temere, nemărturisită explicit, în faza euphorionică e limitarea în estetic. Cerchismul e o realitate palpabilă de istorie literară (scrisoarea deschisă adresată lui E. Lovinescu, alte atitudini programatice din revistă, poeziile - îndeosebi baladele -, eseurile, critica literară și celelalte opțiuni estetice exprimate, de pildă pentru artele minore), pe când euphorionismul e un proiect ambiguu, idealist, posibil a fi aproximat, nu definit clar și nici concretizat prin "documentele" unei creații literare
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]