628 matches
-
care formează un grup. Motivele afectează direcția si intensitatea comportamentului. Motivația unui anumit tip de comportament poate fi studiată și analizată de marketeri. Culegerea de informații referitoare la motivație se poate realiza prin: Marketing și auditul în marketing interviu tehnici proiective. Tehnica luării interviului are la bază: interviu individual - se pun întrebări indirecte despre un anumit subiect și apoi se trece la interpretarea răspunsurilor; interviu de grup - se generează discuții având ca bază unul sau mai multe subiecte într-un grup
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
individual - se pun întrebări indirecte despre un anumit subiect și apoi se trece la interpretarea răspunsurilor; interviu de grup - se generează discuții având ca bază unul sau mai multe subiecte într-un grup format din șase până la douăsprezece persoane. Tehnicile proiective sunt metode de cercetarea în care un subiect este rugat să joace un anumit rol destinat unei situații particulare în timp ce, de fapt, se urmărește evaluarea acțiuniilor în alte scopuri. Se poate cere subiectului să facă asocieri de cuvinte sau să
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
Pentru măsurarea atitudinii consumatorilor, marketerii folosesc câteva elemente cum ar fi preț, ambalaj, numele mărcii, publicitatea, persoanele care realizează vânzarea, service-ul, amplasament, produse existente sau viitoare și activitățile sociale. Determinarea atitudinii se face prin: chestionarea directă utilizarea de tehnici proiective scalarea intensității atitudinii Scalarea intensității se face studiind reacția consumatorului față de cuvintele folosite ca adjective, propoziții sau fraze despre un anumit obiect. Schimbarea atitudinilor negative este o activitate dificilă, de durată și costisitoare care necesită eforturi promoționale foarte diverse. Personalitatea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
care ar trebui să existe în românește. În fond, nomenclatorul de traduceri pe care îl propunea Heliade Rădulescu în 1846, adaptând Panteonul literar al lui Aimé Martin, e tot o formă de inventariere, deci de pasiune a posesiei, dar manifestată proiectiv, orientată spre starea viitoare a literaturii române 9. Toate aceste cataloage sunt în egală măsură dovezi ale unei conduite de colecționar, care organizează ceea ce are, ceea ce își dorește sau ceea ce visează. Poate că din acest motiv câteva dintre figurile centrale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inovare adaptivă, când personalul firmei găsește o modalitate mai bună de a-și îndeplini sarcinile sau o soluție la una din problemele firmei; - inovare creativă, când se găsește ceva cu totul nou, la care până acum nimeni nu a gândit proiectiv, factual și care conduce la un avantaj competitiv decisiv sau măcar consistent. Altă definiție dată inovării<footnote Băloiu, L.M., Frăsineanu, I., Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 44-45. footnote> este cea utilizată în prezent de Comisia Europeană: Inovarea
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul orientat și învățarea lecturii Buna vizualizare a formelor și mai ales posibilitatea de a respecta succesiunea lor, implică stăpânirea cel puțin implicită a unei orientări fixe de care depinde ordinea temporală, a descifrării și în același timp a reproducerii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de la imaginea propriului corp, subiectul să poată prin reprezentarea mentală să o suprapună corpului celuilalt sau să se plaseze în spații diferite la momente diferite. Astfel, va putea rezolva ca problema de orientare relativă, să aibă acces la un univers proiectiv și să și creeze propria-i istorie. Noi situăm deci, acest concept de deconcentrare legat de evoluția schemei efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
strategiile MAE: în acest lot numărul bursierilor, al absolvenților de masterate, ca și al doctoranzilor este cu mult mai mare decât la lotul din 1994-1995. Structurarea răspunsurilor la chestionarul administrat de noi (completat cu interviul semidirijat și cu o probă proiectivă de tip asociativ-verbal TAV) ne arată că unele probleme generale se mențin, dar apar și unele aspecte noi față de perioada 1994-1995. De aceea, apreciem că modificările generale și complexe atât în țară, cât și în contextul european, internațional (de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă, cuprinzând aspecte proiective, de așteptări (variabilele de expectanță) dar și aspecte pragmatice (variabilele de instrumentalitate), de utilitate în adoptarea unor proceduri de motivare a subordonaților. Și aceasta pentru că, așa cum am afirmat, conducerea militară diferă semnificativ de conducerea în alte tipuri de organizații, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de teren ale relației cultură - structura personalității. O mențiune aparte merită investigațiile minuțioase întreprinse de Cora Du Bois (1944) pe baza observației directe (a modalităților de creștere a copiilor), a unor extinse autobiografii și relatări de vise și a testelor proiective. Materialele astfel recoltate au fost date spre interpretare unor experți (psihologi, antropologi), care au lucrat independent. Ei au ajuns la concluzii similare cu privire la tipul alorean de personalitate, ale cărui dominante ar fi pasivitatea, apatia, indiferența în fața naturii și a celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelegere a situațiilor, o gândire proiectivă, iată niște calități care conturează o asceză riguroasă și dezvăluie o etică exigentă. Excesele la masă sau în pat, abuzurile de tot felul, pasiunile libidinale sunt tot atâtea mici plăceri vinovate și imediate care vor fi plătite mâine, mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ușor să spui că Lucrețiu e nebun! 2 Persistența anatemelor. În ciuda - ori din cauza? - absenței detaliilor biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: ici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele analistului decât adevărul ființei sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu (este de-ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
că această calitate a ființei umane, garantată în prealabil, devine scop (im)posibil de atins, după caz și în funcție de factori care nu țin de opțiunea umană, cum ar fi, bineînțeles, "sângele". În al doilea rând, Hitler apelează la un "instrument proiectiv"405, cu alte cuvinte, la "procesul "curativ" prin care cineva se debarasează de propriile neajunsuri proiectându-le asupra unui țap ispășitor, astfel garantându-și purificarea prin disociere"406. Această trăsătură, observă Burke, este prin excelență medicală, întrucât, cum știm, o dată ce
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ai unui grup accentuează diferențele existente între membrii grupului lor și membrii altui grup."78 În acest sens, ritualurile au rolul de a produce rapid departajarea dintre cele două grupuri existente în penitenciare: cadre și deținuți. Stereotipurile sînt deci mecanisme proiective, deoarece permit indivizilor să-și exprime tendințele inconștiente. Relațiile de putere sînt învăluite într-o mantie simbolică mistificatoare, impusă de existența ierarhiei. Cu cît inegalitatea sporește într-o instituție care are idei egalitariste, cu atît este mai răspîndită mistificarea. Prin
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ființă a naturii nu are aspirații transcendente. La el este dominant instinctul de conservare, cel de autoapărare, legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale interiorizate, eu mă deschid. Îmi pot construi idealuri. Nutresc speranțe. Construiesc proiecte și lupt ca să mi le realizez. Ca ființă umană, a naturii, totul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tale. Apare un conflict al conștiinței. Vinovăția, deși Îți aparține ca act, din punct de vedere moral ea este atribuită celui care a ordonat și a impus executarea acțiunii. astfel, prin refuzul de a te considera vinovat, tu vei returna proiectiv, printr-un act de transfer, vinovăția asupra celuilalt. Această situație poate fi comparată cu complexul lui Pilat. Pus să-l judece pe Iisus, Pilat nu-i găsește acestuia nici o vină și face următoarea afirmație, ca o concluzie a judecății sale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră”, iar mulțimea răspunde: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Matei, 27, 24-25Ă. Prin răspunsul dat actului lui Pilat, mulțimea preia asupra ei culpabilitatea. Ritualic, printr-un transfer proiectiv, culpabilitatea a fost deturnată de la Pilat la mulțime. Aceasta Însă În plan formal, Întrucât Pilat va purta vinovăția morală a condamnării lui Iisus, iar mulțimea va avea, la rândul ei, vinovăția morală a celor care, prin presiunea exercitată, au determinat
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Este nevoie de „a-fi-cu-celălalt” sau de „a-fi-Împreună-cu-ceilalți”. Este deschiderea prin comuniune, dar concomitent este, Într-o formă mascată, și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
partenerului la care aspir, Îmi identific partenerul cu această imagine ideală pe care o port În mine. În felul acesta, iubirea devine o completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine imorală sau antiumană. Este o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau antiumane pe care le va lua aceasta. Din punct de vedere psihologic, agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de personal. Ea așteaptă de la viitor ceea ce trecutul nu i-a oferit și În, plus, o soluție favorabilă, reparatorie, ceea ce a omis să facă sau la ceea ce a fost nedrept, nedemn În trecutul său. În sensul acesta, viitorul, ca spațiu proiectiv al speranțelor mele, este, În primul rând, un câmp al valorilor În care vreau să intru și cu care doresc să mă identific. Trecutul este cert, prin evenimentele vieții trăite, iar semnificația pe care o atribui eu acestora este de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interpersonale, deci la cele dintre lideri și subordonați. Aceste relații sunt numite de el relații de „înțelegere secretă” sau „de cârdășie”. Expresia „înțelegere secretă”, ne spune autorul, desemnează, în acest context, relațiile în care doi participanți sunt prizonierii unei identificări proiective reciproce care constituie obstacolul dezvoltării lor ulterioare. Psihiatrul Jürg Willi, citat de Kets, definea „înțelegerea secretă” ca fiind „jocul inconștient între doi parteneri care se cercetează în speranța de a putea depăși, împreună, conflictele și frustrările vieții lor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conceptul operațional de deschidere a experienței - speră Rogers în 1967. Dar încercarea nu s-a realizat. 3. Explicarea contradicțiilor năucitoare. Teoria rogersiană isca grave probleme epistemologice. În anii ’50-’60, Rogers constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare dintre ele în termeni generali (pentru a nu incomoda persoanele implicate). Aceste contradicții ar începe să capete sens în termenii teoriei prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]