266 matches
-
care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către Butts, din 2 octombrie 1800 și, mai ales, din 22 noiembrie 1802, devin o formă mentis a întregii opere. 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore Cu toate ca poezia lui Blake este suficient de didactica pentru a permite micul meu exercițiu de matematică literară, nu rezidă în intenția mea să trasez scheme exegetice cu instrumentele unei algebre a semnelor. Procesul pe care-l
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de către autorii antici, e dificil să se calculeze care era valoarea reală. Dacă acceptăm ca adevărată tradiția din secolul al III-lea, că erau acolo două sute de mii sau patru sute nouăzeci de mii de volume (Eusebius, Praep. Euang. 350b; Tzetzes, Prolegomena de comoedia) sau chiar șase sute de mii, trebuie să ținem cont de faptul că un sul con ținea, de pildă, un singur dialog platonic de lun gime moderată sau o dramă atică; În plus, nu avem de unde să știm În ce măsură
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
nu numai posibilă, ci și plauzibilă, dat fiind faptul că ea face tranziție de la specific la comun, de la parte la întreg. Coerența ansamblului și generanța lui în raport cu viitoarele dezvoltări sînt, însă, absolut necesare pentru acela care consideră că realizarea unei "prolegomene" merită pierderea unui prețios timp personal. Avînd în vedere că "cine se scuză se acuză" nu rămîne decît ca cititorul care are răbdarea să urmărească textul de față să evalueze în finalul lecturii în ce măsură i-a fost sau nu înșelată
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mărturisire calificativul rușinoasă și legitimării atributul neadevăr și să binevoiască a le considera ca zise de noi. În adevăr este rușinos din partea unui doctor în litere, profesor la facultate să zică: N-am avut nici timp, nici cap să concep prolegomenele unui discurs ținut la Universitate și am preferit să deschid pe "Guardia ", care mi le-a dat gata; puțin [î ]mi pasă de auditor, de școlari, mai ales cari n-au nici moral nici caracter etc. Dar nu numai lipsa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în mijlocul R]zboiului de 30 de ani), Grotius analizeaz] în detaliu sursele comune de disput] care conduc la conflictul între națiuni. Dorința să a fost de a oferi un cadru moral care ar putea servi la asigurarea p]cii. În Prolegomene, în capitolul introductiv, autorul ofer] o explicație sumar] a principiilor generale care ar trebui s] guverneze un asemenea demers. Aceste principii reprezint] baza dreptului natural modern. Dat fiind faptul c] în relațiile internaționale scepticismul moral - adic] respingerea oric]ror norme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
condiția de a alege o valoare empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1999) - punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de punctum iese la iveală un detaliu esențial fotografiei înțeles ca punct central de la care pleacă întreaga compoziție și înțelegere a fotografiei. (Roland Barthes, La Chambre Claire). 38 Nicolai Hartmann, op. cit., p. 506. 39 Cf. Husserl, Edmunt, Cercetări logice I, Prolegomene la logica pură, traducere din germană de Bogdan Olaru, Editura Humnitas, București, 2007. 40 Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, traducere de Nicolae Bagdasar și Elena Moisuc, Editura Iri, București, 1998, p. 71. 41 Rădăcina noțiunii "mimesis" este μĩμος (mimos
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
University Press, Stanford, 1975. Norén, Coco, Reformulation et conversation: de la sémantique du topos aux fonctions interactionnelles, Acta Universitatis Upsaliensis, Uppsala, 1999. O'Keeffe, Anne, Investigating Media Discourse, Routledge, Londra, 2006. Olariu, Florin-Teodor, Dimensiunea ludic-agonală a limbajului. Prolegomene la o abordare interacționistă a structurilor conversaționale, Editura Universirății "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2007. Oléron, Pierre, L'argumentation, Presses Univertaires de France, Paris, 1983. Oprea, Ioan, Elemente de filozofia limbii, Institutul European, Iași, 2007. Oprea, Ioan, Lingvistică și filozofie, Institutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jumătate a secolului al XX-lea (K. Togeby, H. Frei, L. Prieto, N. A. Chomsky, E. Coșeriu și mulți alții). Lucrări de referință: Principes de grammaire générale, Bianco Lunos Bogtrykkeri, Copengahen, 1928; Omkring spragteoriens grunglaeggelse, Akademisk Forlag, København, 1943; (trad. engl. Prolegomena to a theory of language University of Wisconsin Press, 1963; trad. rom. Preliminarii la o teorie a limbii, Tipografia Universității București, 1967); Sproget, Berlingske Forlag, København, 1963 (trad. engl. Language. An Introduction, University of Wisconsin Press, 1970); Structural Linguistics and
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, Humanitas, București, 2008). Edmund HUSSERL (1859-1938), filozof german, întemeietorul direcției fenomenologice. Lucrări de referință: Über den Begriff der Zahl. Psychologische Analysen, Heynemann, Halle, 1887; Logische Untersuchungen. Band 1, Prolegomena zur reinen Logik, Niemeyer, Halle, 1913 (ediția I, 1900); Logische Untersuchungen. Zweiter Teil: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis. Niemeyer, Halle, 1901 (trad. rom. Cercetări logice, Humanitas, București: I. Prolegomene la logica pură, 2007; Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Psychologische Analysen, Heynemann, Halle, 1887; Logische Untersuchungen. Band 1, Prolegomena zur reinen Logik, Niemeyer, Halle, 1913 (ediția I, 1900); Logische Untersuchungen. Zweiter Teil: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis. Niemeyer, Halle, 1901 (trad. rom. Cercetări logice, Humanitas, București: I. Prolegomene la logica pură, 2007; Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii, II/1, 2009, II/ 2, 2012, II, 3, 2013); Philosophie als strenge Wissenschaft, 1911; Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
culturale și în analiza discursului. Lucrări de referință: Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte, physikalisch erwogen, 1754; Kritik der reinen Vernunft, 1781 (trad. rom. Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969); Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, 1783 (trad. rom. Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987); Kritik der praktischen Vernunft, 1788 (trad. rom. Critica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte, physikalisch erwogen, 1754; Kritik der reinen Vernunft, 1781 (trad. rom. Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969); Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, 1783 (trad. rom. Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987); Kritik der praktischen Vernunft, 1788 (trad. rom. Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972); Kritik der Urteilskraft, 1790 (trad. rom. Critica facultății de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
7. Leo Spitzer, Milieu and Ambiance: An Essay in Historical Semantics, in Philosophy and Phenomenological Research, III (1942), pp. 1-42, pp. 169-218 (reprodus în culegerea Essays in Historical Semantics, New York, 1948, pp. 179-316); Classical and Christian Ideas of World Harmony: Prolegomena to an Interpretation of the Word "Stimmung", Traditio: Studies in Ancient and Medieval History, Thought and Religion, II (1944), pp. 409-464, și III (1945), pp. 307-364. 8. Etienne Henri Gilson, Leș Idees et Ies letlres, Paris 1932. 9. Paul Hazard
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C. Noica, a narativității; sau a poveștii aceleia nesfârșite -, nicidecum așadar pentru versiunea moderna husserliană a "împarantezării" modalitate de a (să zicem) priza esențele, nuanțele, în fond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Rațiunea carteziană este adusă și ea în fața plutonului de execuție discursivă, în sarcina ei reținându-se "prăbușirea intelectuală a Occidentului", care ar "începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
non-judicative" (lămurită în contextul potrivit) și a unei ideologii polifonice, reunite, sistematic, într-o reconstrucție de hermeneutică radicală, pentru a testa posibilitatea de a lucra "filosofic" în afara regulilor dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cărei sens tehnic se exprimă în operații fenomenologice precum epoché sau reducția eidetică, tensiune care se simte, uneori, și la discipol. E drept, Heidegger stabilește între "fenomenologia" sa și analitica fenomenologică husserliană distanțe metodologice, tematice și "teoretice" explicite, îndeosebi în Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925). Contextul husserlian tocmai amintit este însă cu totul semnificativ și pentru o discuție pe tema dictaturii judicativului, căși Husserl vorbește despre o "analitică", de asemenea despre o "critică", dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în operații fenomenologice precum epoché sau reducția eidetică, tensiune care se simte, uneori, și la discipol. E drept, Heidegger stabilește între "fenomenologia" sa și analitica fenomenologică husserliană distanțe metodologice, tematice și "teoretice" explicite, îndeosebi în Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925). Contextul husserlian tocmai amintit este însă cu totul semnificativ și pentru o discuție pe tema dictaturii judicativului, căși Husserl vorbește despre o "analitică", de asemenea despre o "critică", dar nu și despre o "dialectică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și obiectul ei (intențional). Timpul este, astfel, esența dictaturii judicativului. Pe această linie, a filosofiei timpului după reguli judicative, se cuvine a fi amintit și Bergson. De altfel, Heidegger îi consacră filosofului francez toată atenția în unele dintre lucrările sale: Prolegomene la istoria conceptului de timp, Probleme fundamentale ale fenomenologiei etc. Bergson oferă o clară reprezentare și un concept al timpului ca trăire, adică al timpului-eveniment, kairos; în termenii reducției judicative a dictaturii judicativului, o "reprezentare" a momentului în care gândirea-care-nu-se-gândește-doar-pe-sine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
James S. Churchill, Indiana University Press, 1962. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gândirii, trad. Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, Editura Politică, București, 1988. Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger, Editura Humanitas, București, 1999. Heidegger, Martin, Prolegomene la istoria conceptului de timp, trad. Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2005. Heidegger, Martin, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, trad Bogdan Mincă și Sorin Lavric, Editura Humanitas, București, 2006. Heidegger, Martin, M., Despre miza gândirii, trad rom. Cătălin Cioabă, Gabriel Cercel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de la perception, p. XVI. 13 Parmenides, Despre natură, "Fragmente", 1, în D.M. Pippidi, Presocraticii. Fragmentele eleaților, p. 117. Gh. Vlăduțescu, Filosofia în Grecia veche, p. 97. G.S, Kirk, J.E. Raven, The Presocratic Philosophers, Fr. 342, p. 267. 14 Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp, p. 59. 15 A se vedea Nota 9. 16 Cf. Parmenides, Fr. 2 și Fr. 7, în Filosofia greacă până la Platon, vol. I, Partea a 2-a; p. 232 și 235. G.S, Kirk, J.E.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]