521 matches
-
puțini susținători - Alexandru Oprea, Simion Pop, Constantin Chiriță - Eugen Barbu a fost nevoit să accepte înfrângerea și să părăsească revista Luceafărul, căreia, în decurs de numai șase ani, îi dăduse o nouă față, ștergând cu buretele gazetăriei amintirea urâtă a proletcultismului 20. Obligat să poarte lupta pe două fronturi - cel intern, al lumii literare, și cel extern, al contrelor cu Europa Liberă - Eugen Barbu a pierdut un război inegal, în mijlocul căruia se aruncase însă cu toată ființa sa, crezând, probabil, că
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Popescu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Leonid Dimov, Ștefan Bănulescu, Gheorghe Pituț, Paul Goma, Augustin Buzura și mulți alții. Să fi fost o rușine faptul că Eugen Barbu a reușit să coopereze cu vechii reprezentanți ai literaturii române, interziși în anii proletcultismului, ca Petre Pandrea, Vladimir Streinu, Nicolae Crevedia, Petru Comarnescu? În ceea ce privește libertatea de expresie în paginile Luceafărului coordonat de autorul Gropii, faptul că Romulus Dianu, un scriitor de valoare al literaturii române, socotit "criminal de război" după 1944, i-a trimis
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
era atent realizată, astfel încât proletarul să afle că până și scriitorii burghezi aveu convingeri comuniste, fapt ce dovedea putreziciunea lumii capitaliste. În fine, de remarcat este faptul că traducerile erau realizate de tineri scriitori ce vor deveni nume mari ale proletcultismului. Traducerile erau bune prilejuri ca aceștia să intre treptat în scenă și să mai câștige și un ban. Însă, indiferent de câte texte ale clasicilor vor fi publicate, deschiderile de ediții vor aparține lui Ilia Ehrenburg. Muncitorul intelectual și noul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ungureanu, Roman Uriciuc, Radu Demetrescu-Gyr. Cererile de grațiere în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Administrativ-Politică, dosar 17/1959, ff. 1-42. 21 Scrisoare publicată în Guvernați și guvernanți..., pp. 217-218. 22 Ibidem, p. 219. 23 Apud M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, Editura Humanitas, București, 1995, p. 188. 24 Ioan Opriș, Cercuri culturale disidente, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 132 și urm. 25 Apud Dorin Liviu Bâftoi, op. cit., p. 367. 26
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
64 Ibidem. 65 Ibidem, p. xv. În acest context, Paul Cornea legitimează inclusiv investigația psihanalitică a literaturii, alături de abordarea sociologică. 66 De notat că și Paul Cornea - în memorii - alternează folosirea acestor termeni cu deja încetățenita (și eronata) etichetă de proletcultism; Ce a fost. Cum a fost..., p. 111, 213. 67 Paul Cornea, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, p. 9. 68 Cartea a apărut în românește în 1977: Georg Lukács, Teoria romanului. O
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scurt timp a devenit o vedetă. Avea și un nemaipomenit talent de a carica oamenii și faptele lor ridicole. Ceea ce impresiona pe tinerii care aspirau să facă literatură era însă gustul său precis și nemilos. Realitatea era că, chiar dacă refuzaseră proletcultismul, acești veleitari cochetau mai degrabă cu ideile gheriste decât cu cele maioresciene. Crețescu era însă în chip radical un estet pe care nu-l interesa nici aspectul moral, nici cel social al literaturii. În toți acești ani a jucat rolul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
amănunte noi) din belșug. Ai zice că se forțează uși deschise: de ce să mai dai un ghiont celor răposați întru dreaptă uitare literară? Nu-i chiar așa: tirul se focalizează în direcția re-vopsirii conjuncturale, și campioni, și simpli pioni ai proletcultismului trecând cu arme și bagaje pe baricada adversă, de unde practică nerușinat, în numele unei "modernități" sfeterisite, și, desigur, în acela al libertății de creație. Primesc indulgențe încăpățânații care-și păstrează conduita: barem au ceva caracter și nu s-au răspopit flagrant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vreme Codreanu scria, în chiar perioada de maximă "strângere a șurubului", fraze de calibrul " Actuala conducere a partidului comunist dă impresia că nu mai face presiuni asupra artiștilor, că le acordă libertatea pe care n-au avut-o în anii proletcultismului. Desigur, e un mod de a recunoaște o vină istorică. Dar sub toleranța afișată se întrevăd colții Cerberului de la porțile Infernului". Sau: "Comunismul a răpit omului independența materială, pentru a nu o avea și pe aceea spirituală"; "Comunismul a desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Iași. Documente inedite. Epoca Filialei. Volumul I (1949-1959)". Citești și te întrebi: Doamne, chiar așa să fi fost? Și câtă vreme "actele vorbește", nu-i loc de îndoială. Lectura cărții s-ar cuveni însoțită de recitirea excelentei cercetări "Sub zodia proletcultismului", de Marin Nițescu (Ed. "Humanitas", 1995), întrucât cele două lucrări se completează fericit: Nițescu a avut în colimator prestațiile publice ale scriitorilor români (cărți, articole, studii etc.), în vreme ce Dumbravă este preocupat de partea complet neștiută a vieții literare, așa cum reiese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Constantinescu, Post/postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001; Cristian Moraru, Rewriting. Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning, New York, 2001; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-66, 99-128, 183-220; Dan Eugen Rațiu, Disputa modernism-postmodernism, Cluj-Napoca, 2001; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 213-321; Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, tr. Dan Popescu, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, postfață Mircea Martin, Pitești, 2002; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002; Gheorghe Crăciun, Literatura - posibilități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
raport tematic, pe unii avangardiști (Geo Bogza ș.a.) și pe unii dintre poeții „dinamitarzi” afirmați în perioada 1945-1948, fără să aibă vigoarea expresivă și energetismul acestora. S-a opinat, pe de altă parte, că ar fi schițat un fel de „proletcultism avant la lettre”, afirmație exagerată și inoportună, deoarece entuziasmul în fața modernității și a tehnicii era la P. autentic, de altfel în spiritul epocii. A dat și un volum de nuvele, Pe vifor (1938), cu piese fără relief deosebit, un recenzent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
197-200; Vlad, Lect. prozei, 26-47; Monica Spiridon, Inerțiile receptării, RL, 1992, 27; Zaharia-Filipaș, Retorică, 153-183; Alex. Ștefănescu, Mihail Sadoveanu, RL, 1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228; Petru Ursache, Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Mănucă, Analogii, 147-178; Nițescu, Proletcultismul, 171-178; Borbély, Grădina, 45-50; Micu, Scurtă ist., II, 99-109; Popa, Estuar, 128-142; Radu Cernătescu, Sadoveanu și Kabbala. Adevăratul Nechifor Lipan, LCF, 1996, 13; Florin Faifer, Cordonul de argint, Iași, 1997, 123-149; Constantin M. Popa, Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Vasile Popovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Noul oraș. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Flacăra”, „Astra”, „Viața militară”, „La Roumanie nouvelle”. Devine membru al Uniunii Scriitorilor, dar în urma Congresului din 1956, când două dintre cărțile sale (Spre șantier, 1953, și Fata plutașului, 1956) sunt acuzate de proletcultism, hotărăște să demisioneze. Urmează cursurile Școlii Populare de Artă din București, secția pictură, și participă la mai multe expoziții de grup. Primele volume ale lui F., semnate, din motive datorate contextului politic al anilor ’50, Ștefan Andrei (Noul oraș, Spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
în discuție sau criticată".813 A încerca întreprinderea unei analize asupra benzii desenate ignorând situația politică, mai ales în perioada comunistă, este o naivitate, căci, așa cum afirma și criticul Marin Nițescu, "a vorbi și a scrie despre literatura din anii proletcultismului înseamnă a te situa, cu sau fără voie, aproape exclusiv pe teren politic, după cum a ocoli orice referire directă la sfera politicului înseamnă a escamota factorul determinant primordial al stărilor din domeniul culturii și literaturii".814 Aceste specificări se impun
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vedere inflexiunile doctrinare ori ocazionalele perioade de "relaxare", fie în regimul Dej, fie sub Ceaușescu). Dacă, simplificând, prima perioadă, dominată în cea mai mare parte de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie "artistică", cea de-a doua, dominată covârșitor de "Marele Cârmaci" Nicolae Ceaușescu, expune doctrina național-comunismului creionat în liniile protocronismului.861 În prima perioadă, modelele care domină imaginarul oficial destinat formării tinerilor sunt aproape în exclusivitate de sorginte sovietică
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Puiu Manu. O monografie, MJM, Craiova, 2010. Niță, Dodo; Ferenc, Kiss, Livia Rusz. O monografie, MJM, Craiova, 2009. Niță, Dodo, Istoria benzii desenate românești, SFVA, Craiova, 1992. Niță, Dodo, Europa benzilor desenate, POL Media, București, 2001. Nițescu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, București, 1995. Oișteanu, Andrei, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, București, 1998. Petrescu, Dan; Cangeopol, Liviu, Ce-ar mai fi de spus. Convorbii libere într-o țară ocupată, Minerva, București, 1990. Pițu, Luca, "Două
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sociale și de marile adevăruri ale lumii în care trăia", devenind, după formula lui Gross, "canale de comunicare narcotizante, puține la număr și limitate ca timp de emisie". Ibidem, p. 143. 813 Ibid., p. 144. 814 Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, p. 18. Autorul se referă la prima perioadă a comunismului românesc ca la "cea mai dramatică și mai nefirească pagină din istoria literaturii noastre", perioadă "lipsită aproape în întregime de literatură". "Niciun alt regim nu s-a preocupat
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dramatică și mai nefirească pagină din istoria literaturii noastre", perioadă "lipsită aproape în întregime de literatură". "Niciun alt regim nu s-a preocupat atât de mult de literatură și artă și poate că tocmai de aceea niciodată ca în perioada proletcultismului nu au fost închiși atâția scriitori și artiști", mai afirmă Nițescu, notând aversiunea regimului față de intelectuali, care reprezentau o forță mai subtilă, mai contagioasă și mai greu de controlat decât opoziția vechilor clase, ura față de intelectuali depășind-o chiar și
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Pessoa, Constanța, 1999; Mic manual de tăcere, București, 1999; Odăile, București, 2001; Terasa, îngr. și pref. Mircea Ghițulescu, București, 2002; Les Chambres. Les Parois, tr. Anni Bentoiu, pref. Petr Král, Paris, 2003 Poèmes primitifs, București, 2003.. Antologii: Poezia română după proletcultism, I-II, pref. Eugen Negrici, București, 2000. Traduceri: Wallace Stevens, Lumea ca meditație, București, 1970 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Dylan Marlais Thomas, Viziune și rugă, București, 1970 (în colaborare cu Șt. Stoenescu); Edward Lear, Rime fără noimă, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
mai multe, RL, 1994, 14; Nicolae Mecu, Al. Piru, RITL, 1994, 1; Ovidiu Ghidirmic, Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994, 160-170; Al. Piru comentat de Marin Iancu, București, 1995; Andrei Grigor, O primă carte despre Al. Piru, CC, 1995, 3-4; Nițescu, Proletcultismul, 268-270; Romul Munteanu, Alexandru Piru, LCF, 1997, 47; Dicț. esențial, 665-668; Manolescu, Lista, III, 90-93; Simion Bărbulescu, Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2001; Alex. Ștefănescu, Al. Piru, RL, 2002, 10; Remember Al. Piru, CC, 2002, 1-2 (semnează Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
se întrețes cutremurătoare secvențe, adevărate minibiografii, pe o durată de cel puțin jumătate de secol. Cele trei femei nu sunt niște „grații”, precum cele imaginate de Botticelli, dar sigur, zămislitoare de tainice revelații, răscolitoare fațete ale unor destine, amprentări de proletcultism și de postdecembrism, deopotrivă. Un suspect accident de automobil curmă viața Irinei care, involuntar, va frânge evoluția în plan artistic (cooptarea în trupa de dans a renumitului Michael Flatley) al fiicei sale, Anca, dar care va dezlega misterul vieții mamei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
revendicându-se de la prestigioasa tradiție a revistelor omonime apărute sub direcția lui Vasile Alecsandri (1855), Liviu Rebreanu (1932-1934) și Cezar Petrescu (1939-1940), R.l. a fost fondată la sfârșitul anilor ’60, într-o perioadă de relativ dezgheț ideologic și cultural, când proletcultismul agresiv își diminuase acțiunea și regimul comunist încerca să obțină adeziunea intelectualității și scriitorimii. În articolul-program, intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
1955-1960) și membru (1960-1966) al Comitetului Central. Toma, Sorin (n. 1914) Născut la xe "București"București, În familia poetului și traducătorului A. Toma. Redactor-șef al ziarului Scânteia, organul de presă principal al Partidului Comunist (1947-1960). Va intra În istoria proletcultismului românesc printr-un atac brutal Împotriva lui Tudor Arghezi, Într-un articol intitulat „ Poezia putrefacției, putrefacția poeziei”, În urma căruia Arghezi va dispărea, pentru câțiva ani, din peisajul literar românesc. Încă din anii 70, Sorin Toma și-a exprimat regretul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Oameni și locuri, SLAST, 1986, 20; Al. I. Friduș, „Orașul lunar”, CRC, 1986, 33; Lucian Chișu, „Coridorul”, LCF, 1988, 23; Valeriu Cristea, „Coridorul”, RL, 1988, 44; Cosma, Romanul, I, 189-191; Vlad Sorianu, Pledoarie pentru comunicarea spontană, ATN, 1989, 23; Nițescu, Proletcultismul, 332; Micu, Ist. lit., 480; Popa, Ist. lit., II, 759-760; Dicț. scriit. rom., IV, 235-237. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
intitulată Pentru o teorie a criticii literare. Demersurile teoretice sunt dublate de alcătuirea câtorva antologii cu extrase semnificative din critica literară românească: Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare (1975), Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice (1976), Aesthesis carpato-dunărean (1981), De la proletcultism la postmodernism, (2002). Un experiment aparte îl reprezintă lucrarea Introducere în opera lui Mihai Ralea (1997), realizată la capătul muncii de pregătire a volumelor IV-VII din ediția Scrieri. Dominanta preocupărilor lui M. a fost aproape în permanență critică literară, atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]