604 matches
-
cultură de masă. Proletcultismul originar moscovit, ca variantă de avangardism, exprimă, în fond, acel instinct primar al literaturii oportuniste de a se adapta, de a se conforma timpului politic. Comanda socială nu mai e liber consimțită, ci opresivă, dictatorială. Literatura proletcultistă avangardistă vrea să fie proletară de capul ei, fără să se subordoneze partidului bolșevic. Dar, dacă nu se subordonează explicit, nu înseamnă că eroarea nu este aceeași, în sensul denaturării artei. Aerul ei de libertate e fals. Alterările estetice s-
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
culturii comuniste de masă și că utilizarea lui nu e o greșală decât dacă avem mania hipercorectitudinii. Ana Selejan, iubitoare de disocieri insistente, acceptă cu precauție echivalarea celor două noțiuni: "Teoretic și principial, realismul socialist a renegat proletcultismul, dar spiritul proletcultist, obsesiile și clișeele acestuia s-au manifestat printr-o serie de creații artistice, până spre mijlocul deceniului al șaptelea al secolului trecut, atât în literatura sovietică, cât și în literaturile est-europene" (în vol. Literatura în totalitarism.1949-1951, Ed. Cartea românească
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
coordonat de Eugen Simion, volumul V, literele P-R, Ed. Univers enciclopedic, 2006. Pentru a-mi contura un punct de vedere am folosit toate aceste surse și numeroasele altele (criticii anilor '50). Mi-a lipsit cartea lui Liviu }enghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Ed. Mirton, 2000. Simplificând, am ajuns la următorul rezumat, în care punctez câteva accente personale, pentru a anticipa un răspuns la dilema formulată: La început a fost proletcultul, inițiat de Bogdanov și consolidat în 1918, gândind separat
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
Dum-ne-zeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul per-so-najului exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție mo-nu-mentală. în locul erminiilor au apărut tra-tatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
destinelor personajelor fictive: În timpul ăsta murea izbit de un tramvai poetul Labiș. Ungaria trecuse printr-o revoltă înăbușită cu cea mai cumplită cruzime, închisorile se umpluseră de deținuți politici, unii mureau în celule mizerabile, alții erau executați în ascuns, literatura proletcultistă era o maculatură penibilă, în școli, în ziare, la radio, Tătuca Stalin, mort nu demult, continua să aibă glorie de salvator al nostru, al lor și al celorlalți ca și noi, capitalismul era înfierat cu răcnete și injurii, Securitatea ducea
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
luminos al catastrofelor estetice semnate de Eugen Frunză, Dan Deșliu sau A. Toma se dă de trei ori peste cap, devenind cu adevărat lugubru. Conservând - voluntar și malițios - stilul epocii, Florin Bican restabilește una după alta datele morale ale perioadei proletcultiste. Ce poate fi mai educativ și mai convingător pentru o generație care a studiat în anii de școală poeme ca Ce gândea Maria Tomii când lucra în schimbul de onoare, Lazăr de la Rusca ori - vai! - Silvester Andrei Salvează abatajul ? Iată că
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
câte-o rană deschisă. Măcelarii lui, veniți de neunde, sunt în fond torționarii cu program și dogmă desprinși din rândurile clasei muncitoare. Citite separat, cărți ca aceasta, ca acelea bine documentate ale Anei Selejan sau ca excelenta antologie de versuri proletcultiste a lui Eugen Negrici - Poezia unei religii politice - sunt în măsură să amuze, uneori teribil chiar. Fiecare în felul său, e drept. Mă încăpățânez să le recomand laolaltă: din necesități didactice și explicative, din cauze ce țin de igiena intelectuală
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
Pomponescu la Hagienuș și ceilalți) sunt executate cu un umor fin. Observația lumii sociale este filtrată printr-o lentilă îmbibată de cultură. Ochiul realist al naratorului exprimă rafinamentul unui stagiu îndelungat în muzee, mitologie și biblioteci. Livrescul, cap de acuzare proletcultistă, constituie specificul unei viziuni ce se îndepărtează de litera balzacianismului. Romanul Bietul Ioanide rămâne balzacian în tema parvenirii (mutată în mediul universitar), în portretistică, în nota de senzațional a unor rezolvări a conflictelor, în relaționarea destinelor cu ambianța socială - ceea ce
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
jur că mă-ntorc, vă bântui în fiecare seară, vă dau cu oglinda-n cap, cu lanțul de la bicicletă, vă dau foc cu bricheta la mustăți și bărbi, vărs aftershave-ul în ciulama, împing mobila prin casă și vă recit din proletcultiști când vreți și voi să v-o puneți. Scot fotografia clasică a „Voievozilor” și-i desenez o cruce deasupra capului și tipului în frac, cu mustață de d’Artagnan, Mircea de-acum șase ani. *** - A sunat Marcu să-ntrebe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Croh și-a schimbat lentilele marca Plehanov cu altele, mai profitabile: lentile Freud, lentile Jung, lentile Poulet, lentile Todorov, lentile Spitzer. Deținea nu mai puțin de "cinci feluri de lectură". Și "al doilea suflu"! A mers cu foloase pe mîna proletcultiștilor; pe urmă, pe... postmodernism. Ce deontologie interioară?! Nu i-o fi fost jale cînd se uita în oglindă? Cîți vedea acolo? "Niște doi", presupune Șichy, sprijinindu-se pe Arghezi. Și ce încîntat a fost mereu de atitudinea lui, de poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din biografia lor. Când alcătuiesc ediții retrospective, omit textele compromițătoare. Există însă o autoare care se mândrește cu ceea ce alții ascund. Autoarea se numește Maria Dincă și a publicat nu demult un volum intitulat ostentativ File de istorie - poezia mea „proletcultistă“ (Focus, Petroșani, 2002). Cuvântul este greșit folosit aici (chiar și scris între ghilimele) pentru că versurile confecționate de Maria Dincă în deceniile opt și nouă ale secolului trecut țin de literatura propagandistică din timpul lui Ceaușescu, național-comunistă, și nu de aceea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este greșit folosit aici (chiar și scris între ghilimele) pentru că versurile confecționate de Maria Dincă în deceniile opt și nouă ale secolului trecut țin de literatura propagandistică din timpul lui Ceaușescu, național-comunistă, și nu de aceea din timpul lui Gheorghiu-Dej, proletcultistă. ‹ Principala caracteristică a acestui mod de a scrie o constituie fericirea obligatorie. Un poet trebuie nu să comunice cu cititorii săi, ci să cânte: „Eu cânt așa cum știu să cânte / Ciobanii-n doinele străvechi, / Cum cântă limpezimea-n munte,/ Cum
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
intrară în marele parc și o luară pe niște alei lăturalnice, căutând din ochi un colțișor retras și liniștit. În cele din urmă se așezară pe o bancă stingheră, între două sălcii plângătoare și sub privirile complice ale unei statui proletcultiste, de curând ridicate pe soclu. Dragă Einstein, îi dădu Felicia de veste cu un glas senin și foarte calm, ai să auzi acum ce n-am putut să-ți spun mai demult... Mă asculți? Sunt numai ochi și urechi, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
e anticipat de Iorga și Cartojan, întrucât după Iorga, el susținea protocronismul (234). Trecutul literar rămâne mereu "distorsionat" (263). La modul inteligent și sugestiv, ar spune L. Boia, astfel procedează G. Călinescu în istoria personală. În cea de la capătul perioadei proletcultiste (Istoria literaturii române, I, 1964), E. Negrici observă și sancționează "zbaterea dramatică a geniului speculativ călinescian, devenit inept și confuz în încercarea de a acomoda contrariile" (254). Ce impută E. Negrici criticii literare, criticilor? Percepția globală ajunge aceea că, dacă
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
acestea! Este vorba de un poem-interogație; dacă aș cunoaște răspunsul, nu cred că l-aș fi pus pe hârtie. Asemeni filosofiei, până la un punct, poezia pune mai cu seamă întrebări, exprimă îndoieli și negații. La începuturi, sub semnul obligatoriului optimism proletcultist, apoi realist-socialist, versurile mele - pe lângă că erau, cel mai adesea, proaste - aveau un caracter aproape apodictic. De foarte multă vreme, nu mai provoc în mine inspirația forțată de voință, ci aștept cu lunile și anii acele tainice "dicteuri din înalt
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
inutile. Altele, e drept, puține, sunt semnificative, pot produce revelații semnificative chiar și specialiștilor. S-au făcut multe speculații cu privire la cauzele destinderii de la mijlocul anilor șaizeci. Ioan Stanomir observă coabitarea în presa literară și în antologiile vremii a semnăturilor dinozaurilor proletcultiști și a tinerilor scriitori care vor da noul curs al literaturii. Scrie Ioan Stanomir: "Ocazia este unică și fraternizările de pagină sunt simbolice, raportate la destinul din deceniile ulterioare. Eugen Simion și N. Manolescu sunt plasați în vecinătatea unui Mihai
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
a orașelor răspunde unei exigențe organice. Viitorul comunist nu se mai poate servi de improvizații" (p. 325). Mi-e greu să sesizez profitul cititorului de pe urma lecturii excelentelor analize aplicate filmului Viața nu iartă (titlul nu-mi spune absolut nimic), scrierilor proletcultiste ale lui Cezar Petrescu, biografiei științifice a lui Aurelian Bondrea sau prozei lui Dinu Săraru. Citirea acestor analize a fost pentru mine un calvar, câtă vreme nu m-au interesat niciodată operele care le-au generat. Mult mai interesant mi
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
de dinainte și când nume, până deunăzi sacre, de scriitori încep să fie ignorate de urmașii lor întru literatură. Trebuie să așteptăm însă ca școala și critica să legitimeze acest nou canon, la fel de restrictiv, deși din motive opuse, ca cel proletcultist. Scriitorii postbelici sunt la fel de afectați ca și aceia interbelici sau clasici. E greu de presupus din acest motiv că vom avea prea curând un acord sau măcar un armistițiu între scriitorii și cititorii tineri, pe de o parte, critică și
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
sale incantatorii implicite și pentru accesibilitate (prin definiție un gen elitist, poezia va fi văzută în anii proletcultismului, în mod paradoxal, drept genul literar cel mai apt să se adreseze maselor). Mult mai expusă decât proza șabloanelor și rețetarului, poezia proletcultistă se prezintă ca o structură suprasaturată de termeni-valori (soldatul sovietic, ilegalistul erou, raiul comunist, omul nou etc. și, în contrapartidă: complotistul, spionul, chiaburul etc.), așadar, ferită (pentru că nu mai era loc și de altceva) de elementele referențiale, de intruziunea realității
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
o manieră distorsionată, o virtute. În 1951, timp de câteva luni, presă critica la unison proletcultismul, depistând manifestări ale sale în toate ungherele, iar Uniunea Scriitorilor va organiza chiar o plenară în care erau "prelucrate" modalitățile de combatere a manifestărilor proletcultiste. Nu era pentru prima dată când ideologia comunistă punea între paranteze un conținut semantic. În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
În definitiv, maniera de abordare a problemei literare era acum doar în aparență îmbunătățită, salvată de sociologismul vulgar al primilor ani postbelici. Astfel, se va vorbi de necesitatea de a evita schematismul, superficialitatea, dar soluția oferită ca remediu rămânea la fel de proletcultistă: pentru a scrie o poezie bună, poetului i se recomanda să treacă la o "documentare profundă", pentru a cunoaște "viața complexă a categoriei celor mai ridicați oameni", pentru a trece de la o "iubire abstractă" a Republicii și Partidului, la una
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
între 1840 și 1916, 61 între 1917 și 1947 și, în progresie geometrică, 112 între 1948 și 1989. Ca să duc exemplul mai departe, mult mai puțin decât un singur volum al DGLR-ului. Și cam de ordinul enumerării de dramaturgi proletcultiști din Istoria lui Marian Popa. (Voi reveni la acest detaliu ceva mai jos.) Manolescu își întocmește deci, tot în urma unei selecții exigente, propriul dicționar. Intersecția de criterii e în afară de orice discuție. Sigur că prezența anumitor autori importanți, mai ales contemporani
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
și-a produs deja mutanții. Este scrisă din interiorul atmosferei irespirabile a totalitarismului, nu prin opoziție dinafară la ea, cum era cazul la Koestler și Orwell. Cred că ar trebui pusă față în față mai degrabă cu așa-zisa literatură proletcultistă, dar și cu cele mai banale buletine de știri ori statistici comuniste despre viața fericită a poporului (doar limba de lemn a acestora ar putea oferi un termen de comparație potrivit). Bineînțeles că există o uriașă diferență între produsele proletcultismului
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție monumentală. în locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. De două decenii sistemul s-a ruinat, vestigiile lui
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
patru eseuri referitoare la el, Trei întâlniri secrete cu Il*** Fr*** M. Sadoveanu, Sadoveanu și Francmasoneria, Pe când lumina venea de la Răsărit și Eminescu, Sadoveanu și secretul unei gravuri düreriene) și, în sfârșit, G. Călinescu (G. Călinescu și începuturile romanului inițiatic proletcultist). Le iau pe rând. În cazul lecturii oculte a Crailor de Curtea-Veche, Radu Cernătescu avea de remontat un handicap consistent, pricinuit de delirantul studiu mai vechi al lui Vasile Lovinescu, de natură să compromită orice demers similar. Ferindu-se însă
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]