748 matches
-
un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate pasiv până în rețeaua capilară a diverselor organe. Celulele oprite în rețeaua capilară induc o reacție inflamatorie acută nespecifică, asemănătoare oricărei embolii, reacție ce poate avea un efect toxic asupra celulelor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici de adeziune, factori de creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
actuală, fără a fi unanim acceptată, consideră cancerul ca fiind o maladie genetică a celulelor (leziunea la nivelul genomului duce apariția de celule anormale, expansiunea clonală determinând acumularea acestora) și o boală a diferențierii celulare (aceste celule care continuă să prolifereze rămân imature funcțional, ieșind de sub controlul mecanismelor care reglează structurile și funcțiile tisulare) [159,160]. Privită într-un mod cu totul simplist, aparent, această problemă a originii cancerului ar putea fi elucidată dacă ar putea fi explicată transformarea malignă a
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate pasiv până în rețeaua capilară a diverselor organe. Celulele oprite în rețeaua capilară induc o reacție inflamatorie acută nespecifică, asemănătoare oricărei embolii, reacție ce poate avea un efect toxic asupra celulelor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare) [139,175, 339]. Întregul proces, de la invazia
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici de adeziune, factori de creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
actuală, fără a fi unanim acceptată, consideră cancerul ca fiind o maladie genetică a celulelor (leziunea la nivelul genomului duce apariția de celule anormale, expansiunea clonală determinând acumularea acestora) și o boală a diferențierii celulare (aceste celule care continuă să prolifereze rămân imature funcțional, ieșind de sub controlul mecanismelor care reglează structurile și funcțiile tisulare) [159,160]. Privită într-un mod cu totul simplist, aparent, această problemă a originii cancerului ar putea fi elucidată dacă ar putea fi explicată transformarea malignă a
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
numai acelea care ajung în măduva osoasă a organismului receptor încep să se dividă și să se diferențieze în elemente figurate ale sângelui. Spre deosebire de celulele normale, celulele maligne nu au nevoie de un micromediu specific pentru a se divide, ele proliferând anarhic, oriunde s-ar afla. Deși continuă să producă unii produși caracteristici celulelor diferențiate din care descind, celulele maligne pierd multe dintre trăsăturile caracteristice acestora. Astfel, celulele maligne care apar în țesuturile endocrine continuă să secrete hormoni ca și celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
recomandată în strategia terapeutică a bolii canceroase, în care aportul de substanțe hrănitoare se cere a fi cât mai redus posibil. Din păcate, spre deosebire de celulele normale, celulele transformate malign au o dependență redusă față de factori de creștere extracelulari și pot prolifera chiar și în absența acestora, ceea ce explică eșecul unor astfel de strategii. În plus, celulele transformate malign produc factori de creștere specifici lor care promovează propria proliferare (efect de avalanșă!). Fibroblastele și celulele epiteliale normale manifestă o dependență strictă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sub numele de sarcomul Rous) se pot izola celule transformate care nu sunt totuși „imortale”. Tot astfel, nu toate celulele imortalizate sunt și neoplazice, concluzie care are la bază izolarea liniilor celulare din populații de fibroblaste normale de rozătoare, care proliferează indefinit (sunt imortale) în cultură, păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
emigrate, aflate în stadiul G0, rămân în acest stadiu, uneori ani de zile, fiind total insensibile la tratamente specifice. Sub influența unor factori încă necunoscuți, celulele aflate în stadiul G0 reiau ciclul celular, revin în stadiul G1 și încep să prolifereze activ, dând metastaze târzii. Procesul de metastazare se află sub control genetic, dar genele implicate în realizarea sa nu sunt încă identificate. Informația genetică pentru programul de mobilizare și invazie celulară este prezentă în genomul tuturor celulelor și este utilizată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Proteina RB este de fapt o kinază modificată, dependentă de cicline, adică o CDK modificată. Proteina RB nefosforilată menține celulele retinale în stadiul G1 al ciclului celular. Când proteina RB este fosforilată intens, celulele trec rapid din G1 în S, proliferează anormal și generează retinoblastomul. Așadar, fosforilarea proteinei RB1 este, mecanismul reglator al ciclului celular, celulele în repaus, precum și cele aflate în G1 prezentând proteina RB în stare hipofosforilată. Trecerea din G1 spre S este asociată cu fosforilarea proteinei RB1. Proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
va fi transcrisă cu o rată mare, fiind convertită în oncogenă printr-o intensificare a expresiei (fig. 24.5). Limfocitele B vor exprima c-myc la nivele anormal de ridicate, ceea ce le va face să dobândească un fenotip de transformare malignă proliferând masiv, aspect ce reprezintă o caracteristică definitorie pentru limfomul Burkitt. În acest caz, translocația nu este reciprocă, nu este balansată, deoarece o parte a cromozomului 14 este pierdută prin deleție terminală. În limfomul Burkitt (caracteristic copiilor), endemic în unele zone
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unei gene pentru receptori ai celulelor T (TCR). Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale proliferează datorită avantajului lor în creștere. Inițial s-a emis ideea că rearanjările sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ANTITUMORAL Creșterea anormală este prevenită prin diferite mecanisme de control: mecanisme de reparare a leziunilor ADN, acțiunea genelor supresoare de tumori sau prin apoptoza celulelor care au suferit leziuni ireversibile. Dacă aceste mecanisme nu mai sunt operative, celula continuă să prolifereze. Celula malignă se află într-o interacțiune dinamică cu micromediul ce determină supraviețuirea sau moartea ei. Imunogenitatea tumorilor pentru gazdă și stimularea timpurie a răspunsului imun antitumoral a condus la formularea conceptului imunosupravegherii, potrivit căruia organismele au capacitatea de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sectoare din ADN telomeric, în fiecare ciclu celular, ceea ce , în final, conduce la senescență și la moartea celulei. În cazul celulelor tumorale, în aproximativ 90% dintre toate tipurile de tumori se înregistrează expresia telomerazei și numai astfel ele continuă să prolifereze (Kim și colab., 1994; Shay și Wright, 1996; Bacchetti și colab., 1995). Cercetările efectuate de Liu și colaboratorii (1998) au demonstrat existența unei activități telomerazice în peste 90% dintre cazurile de cancer de vezică urinară, nu însă și în țesuturile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt bine delimitate de restul țesutului foliar normal, sunt rotunjite și au o creștere limitată, putând fi comparate cu tumorile benigne din lumea animalelor. Altele sunt fără o formă bine definită, urmare a unei proliferări haotice a celulelor induse să prolifereze în urma înțepăturii insectei, prezentând multiple și neregulate fasciații analoage tumorilor maligne de la animale, așa cum este cazul celor induse la măceș (Rosa canina) de unele specii de Hymenoptere. Tot o modificare malignă poate fi considerată și formarea „măturilor de vrăjitoare” în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificat A. tumefaciens ca agent inductor al cancerului de colet la planta ornamentală Argyranthemum frutescens. În anul 1947, Braun efectuează studii complexe asupra factorilor responsabili de inițierea tumorilor în cancerul de colet și dovedește că țesuturile vegetale tumorale sterile pot prolifera indefinit în medii de cultură lipsite de hormoni vegetali. El consideră că celulele tumorale vegetale au fost „transformate” sub acțiunea unui principiu inductor de tumori (TIP) derivat din Agrobacterium. În anul 1956, Lioret identifică în exclusivitate în țesutul tumoral vegetal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai proliferat pe un asemenea mediu după tratamentul cu 5-azacitidină. Pe baza unui asemenea criteriu, s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai proliferat pe un asemenea mediu după tratamentul cu 5-azacitidină. Pe baza unui asemenea criteriu, s-a constatat că 55% dintre plante au moștenit o copie silențiată de T-ADN. Analiza Southern blot efectuată la un număr mare dintre aceste plante a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare” care să asigure convertirea unei celule normale în celulă transformată malign. Studii comparate de oncogeneză animală și vegetală ar putea aduce multe date privind intimitatea acestui fenomen complex care este convertirea unei celule normale într-o celulă nemuritoare, ce proliferează anarhic și conduce la formarea de tumori.
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
corupției 106. Dereglementarea economiei planificate a fost resimțită ca o rupere brutală de referințe. În contextul atâtor schimbări haotice, referințele la ceea ce e drept, adevărat, frumos, bine, de dorit etc. au devenit incerte, vagi. În schimb, a sporit dezorientarea, a proliferat frauda. Mass-media s-a ocupat de scandaluri de corupție care au implicat lideri politici, economici, finanțiști, a contribuit la relevarea amplorii fără precedent a fenomenului, dar efectul cel mai vizibil al acestei mediatizări a fost și rămâne ... obișnuirea populației cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]