274 matches
-
și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
ciorilor ne poate duce cu gândul la noua inteligență a vulturilor - și chiar a oamenilor! - independentă de inteligența vertebratelor, independentă chiar și de inteligența vetustă a oamenilor. Geniul ocult al lui Agamiță Dandanache poate fi echivalat cu un nou foc prometeic dăruit oamenilor nu de o făptură pogorâtă din cer, ci de o pasăre cu aripi de molton, care, de fapt, reprezintă forța noului Prometeu al zilelor noastre. În cazul scandalului prăbușirii orășelului de sub munte, în cazul scandalului morții cetății coanei
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
vulturul războinic, ineficient de la 48, se transformă într-un Prometeu valah, imun politic, fără fudulii și ficați politici, aducând lumina cunoașterii și, evident, focul pasiunilor înțelepte, al iubirilor pacificatoare, în istoria infernului posibil de sub munte! Metamorfoza vulturilor păguboși în oameni prometeici are, însă, și un secret formidabil: toate făpturile pline de înțelepciune nu mai au ficați! Și astfel, cetățenii din custodia lui Ghiță Pristanda, eliberați de orice tortură psihică posibilă, vor fi conștienți... cu cine trebuie să voteze: cu omul înlănțuit
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
făcut o nouă lege a iubirii universale, nu?.. Iar moartea sa somnambulică din trăsurica pe rotile este o Înviere!.. În locul morții dușmanilor politici, el le aduce tuturor cetățenilor fericirea! În orașul de sub munte, încremenit în proiect, el le aduce tuturor prometeicilor și prometeicelor Fericirea! Agamiță devine, astfel, repetăm, vulturul mesianic! Toți concetățenii Cetățeanului turmentat, de la opinca Pristanda până la vlădica Trahanache, vor avea parte de dreptatea ce li se cuvine, turmentată de fericire! Astfel că vulturul sisific, sacrificat începând cu anul diavolului
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
nouă lege a iubirii universale, nu?.. Iar moartea sa somnambulică din trăsurica pe rotile este o Înviere!.. În locul morții dușmanilor politici, el le aduce tuturor cetățenilor fericirea! În orașul de sub munte, încremenit în proiect, el le aduce tuturor prometeicilor și prometeicelor Fericirea! Agamiță devine, astfel, repetăm, vulturul mesianic! Toți concetățenii Cetățeanului turmentat, de la opinca Pristanda până la vlădica Trahanache, vor avea parte de dreptatea ce li se cuvine, turmentată de fericire! Astfel că vulturul sisific, sacrificat începând cu anul diavolului, 48, să
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
mănușă. Nu e vorba - Doamne ferește! - despre o modificare a faptelor trecutului, dar de o distribuție anume a accentelor astfel încât rememorarea să sugereze clar destinul unui Ales (ca să folosesc titlul unui roman de Th. Mann, unul dintre "preoții nobleței și rolului prometeic al individului în istoria faptică" cum pompos îl descrie Breban). Mai întâi aspectul așa-zis ideologic. Memoriile se vor o radiografie mai lejeră a anilor '60-'70, cu foarte multe digresiuni ajungând deseori în prezent, și a propriei cariere (volumul
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
posedă o conotație mitică, însemnînd suflet sau spirit și deopotrivă mînie. Raporturile lui Arghezi cu divinitatea, bizuite pe termeni veterotestamentari, confirmă ceea ce Girard numește "dubla violență" sau "dorința mimetică, impuls de rivalitate". E de sesizat aci o reverberație a mitului prometeic, precum și urma acelui "hybris enorm", care este conceptul poeziei ca tentativă de metacunoaștere: "Păcatul meu adevărat/ e mult mai greu și neiertat./ Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!/ Tîlhar de ceruri, îmi făcui solia/ Să
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
de glande salivare, formă inoperabilă cu diseminare galopantă. Evoluția pe care o invocase cu atîta fermitate pînă atunci îl punea în fața unui renghi absurd: cancerul e orb, nu-i pasă de empatii miloase, iar tenta melioristă e exclusă. Ca reacție prometeică de înfruntare a fricii de moarte, Hitchens se hotărăște să țină un jurnal în care descrie cu amănunțime stadiile bolii, într-un efort asemănător cu ce a încercat la noi Ion Zubașcu în Moarte de om. Chiar dacă Hitchens nu s-
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
și sugestiv, nouă poetul ne încredințează un recent poem amplu, o Elegie pentru generația NTC. Atât cât spațiul ne va îngădui, mi se pare important să probăm și să confruntăm textul generos al criticului cu acela al Elegiei: "înlănțuindu-mă prometeic de marginile zării/ zeul m-a lăsat să zac ca un zăcământ în pământ/ în lutul îmbibat cu țiței și idei și mai ales cu pânze/ în care se prind muștele înmormântându-se de vii/ în interiorul infinitului din care nici una
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
strateg, gânditor și învățat, artist și poet, judecător și administrator, poate avea drept model, în diferitele etape ale vieții, câte una din aceste fațete. Armonia acestora a rămas, nu doar prin Renaștere, idealul educației apusene, principala distincție a europenității. Spiritul prometeic, subliniat de Goethe, cel extatic-dionisiac, ieșit la suprafață mai ales după romantism (datorită lui Nietzsche), liberul arbitru și curajul de a-și lua soarta în propriile mâini ne caracterizează și astăzi, deși valurile nu mai sunt aceleași și nici înotătorii
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
mult, putem încerca aplicarea acestui binom cel puțin la succesiunea etapelor stilistice cuprinse între Renaștere și Postmodernitate obținând următoarea imagine: Prima etapă (orfica): Renaștere (cristalizare, clasicism - nouă paradigmă - fetișizarea Antichității) - Baroc (dispersare - romantism); - perioadă tranzitiva (preclasicism - rococo) - A doua etapă (prometeica): Clasicismul vienez (cristalizare - clasicism - nouă paradigmă - beethovenocentrism) - Romantism (dispersare - romantism); contextul cel mai potrivit exemplificării prin analogia obiectiv/subiectiv - perioadă tranzitiva (post-romantism - verism) - A treia etapă (oedipiană): Avangardism <footnote În contextul ultimei avangarde (anii '50-'60) creația lui J. Cage
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
un eveniment al speciei și nu ca un accident produs de febrele mărunte ale istoriei, conțin în ele însele și melancolia resemnării și germenii ascunși ai disoluției. Din aceste scene de grup, amintite mai sus ca repere ale unui realism prometeic, se desprind strigătele de disperare de mai tîrziu, coșmarurile colective și acele cutremurătoare scene în care umanitatea este surprinsă în pragul aneantizării.
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
convingerea că ideile au o imensă forță de acțiune și că ele nu rămân fără consecință. Tony Judt - evreu el însuși - insistă asupra rolului jucat de intelectualii aparținând acestei etnii, atrași de mirajul marxist: „pe de o parte, de ambiția prometeică a proiectului, iar pe de altă parte, dat fiind colapsul total al lumii lor, imposibilitatea de a se întoarce în trecut sau de a merge înainte pe căile străvechi, de construire a unei lumi cu totul noi, diferite.” Pentru că epoca
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
Am ținut partea zeilor, dar tu m-ai învățat ce însemnează partea omului ! (III 5). După cum constată oracolul în monologul său final, muritorii se pot răzvrăti cu succes împotriva zeilor dacă năzuiesc cu destulă convingere spre libertate, dacă elanul lor prometeic e destul de susținut. Natura umană este duală, căci în fiecare din oameni zace o parte pe care forțele din afară o stăpânesc, și o parte în care oamenii sunt singurii stăpânitori. În lupta titanică dintre cele două părți ale plămadei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Natura umană este duală, căci în fiecare din oameni zace o parte pe care forțele din afară o stăpânesc, și o parte în care oamenii sunt singurii stăpânitori. În lupta titanică dintre cele două părți ale plămadei, luminată de flacăra prometeică, victoria atârnă de intensitatea acesteia : De arde până la marginile ființei, partea întunecată se topește în lumina credinței în libertate. De arde fără spor, întunericul se abate asupra ei și o stinge, învăluind-o cu lințoliul destinului (III 6). În Oedip
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
protagonist este titanul pedepsit pentru că a susținut cauza oamenilor cărora le-a dăruit focul. În această interpretare, oricât de cumplită ar fi suferința lui, ea nu este cu adevărat tragică cât rămâne doar pătimire, important fiind caracterul activ al jertfei prometeice (p. 166). La început, figura eroului e actualizată prin povestirea întâmplărilor care au iscat mânia lui Zeus și prin mărturisirea sentimentelor față de omenire. Dat fiind că tragedia se naște din faptă, relevantă este întâlnirea cu Io, altă victimă a lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cercetărilor raționaliste asupra cosmosului : spaima de haos este depășită prin cunoaștere. Reluând analogia dintre Prometeu și Cristos, sugerată de Tertulian, interpreta arată că ea se bazează pe nevoia de a scoate oamenii din întunericul în care trăiesc (p. 174). Actul prometeic reprezintă prima fază de eliberare a omului prin fapta cugetării, raționalismul elin pregătind calea pentru creștinismul venit să mântuiască omul prin iubire (p. 175). Mai mult decât prin eventuala sa latură cristică, eroul eschilian este aproape de sufletul modern prin idealul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
inerție a sufletului, abandonat unui prizonierat cosmic din lipsă de tensiune lăuntrică. Renunțarea are totdeauna o valoare religioasă; resemnarea, numai una psihologică. Renunțăm la ceva; ne resemnăm în fața a ceva. Orice resemnare este un jug domol, o ofensă adusă elanului prometeic al spiritului. Renunțare pleacă din haosul și demiurgia inimii; resemnarea, din golul ei. Toți istoricii României - implicit sau explicit - sânt de acord că resemnarea a fost nota intimă a sufletului nostru în decursul marii noastre anistorii. Oare atâta vreme de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se descompune realmente ca în desenele animate cu Tom și Jerry: falca refuză să mai zăvorască maxilarul superior, pleoapele explodează, brațele cad moale pe lângă albastra siluetă înfiretată. Monumentul în uniformă este zăvorât în carcasa propriei neputințe. La capătul unei încordări prometeice, atletul ordinii izbutește să îngaime, într-un inutil ecou: "Sumimasen... sumimasen" (Mă scuzați... mă scuzați). Impasibil, îmi continuu drumul și reușesc să ajung la râvnitele locuri libere cu mult înaintea iubitei mele... Cum aș fi putut lăsa nemediatizat un asemenea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fete, ne spuneau ele, mai târziu cu șiretenie, că băieții ar fi fost geloși: și pe noi... și pe voi. Și cu oamenii de soiul asta nu știi niciodată la ce surprize te poți aștepte! Și noi, cei trei corifei prometeici: Stroe, Moscu, și cronicarul întîmplării, ca niște veritabili actori, pe care îi interesează "sala" înainte de spectacol, am dat o "raită" cu ochii, ca să-i vedem și să-i apreciem componența. Am întocmit statistica respectivă imediat; vreun sfert erau colegi și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
este lipsită de inocenta încredere în progres la care mai putea spera secolul al XIX-lea. Visele din Syldavia ale lui Tournesol se cer protejate, prin garduri electrificate și filtre de protecție, împotriva celor care aspiră să saboteze acest efort prometeic. Știința este administrată de state ce veghează la păstrarea acelei zone de umbre de care mitologia „războiului rece” este inseparabilă. Intrarea lui Tintin și a lui Haddock în Syldavia nu este intrarea într-un regat al imaginației eliberate, ci pătrunderea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al nobleței și temerității, viziunea lui Jacobs oferă nu doar deliciile tensiunii cinematografice, ci și direcția unei etici menite să acorde umanității puterea de a se reconstrui. Știință și mistere Această ambiguitate a științei, de a fi, simultan, imaginea elanului prometeic al omenirii și instrumentul unor voințe de putere eliberate de orice cenzură etică, este tema care revine în două dintre cele mai întunecate texte din seria lui Jacobs - La marque jaune și S.O.S. météores. Narațiunea este încărcată aici
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
științifice. Geniul infernal al voinței de dominație mondială se apleacă, acum, asupra lumii naturale - complicatele aparate ale conspirației dețin capacitatea de a genera infernul indescriptibil al unei lumi pradă revoltei tunetului. Blake și Mortimer reîntâlnesc, în altă ipostază, această ambiție prometeică degenerată pe care modernitatea o asociază științei. Le trois formules du professeur Satō introduc știința în peisajul modelat de tradiția hoffmanescă a dublului. Automatul la care visau romanticii, acea creație ce sfidează perfecțiunea creației divine, devine, în malaxorul tehnologic al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ale unor personaje întunecat-romantice. Unul dintre textele târzii din ciclul Blake et Mortimer, Les Sarcophages du 6e continent am adăuga aici titlul desenat ca omagiu adus geniului originar al lui Jacobs, este remarcabil prin capacitatea de a recupera această voință prometeică de răzbunare ce dă științei poziția sa specială în ficțiune. În fantoma Împăratului Asoka, fanatismul îndreptat împotriva Occidentului își află una dintre cele mai puternice voci - avatarul miticului conducător indian revine pe pământ cu misiunea, sacră, de a pedepsi imperiile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
va trezi la viață pe cosmonauții aflați în hibernare pe celelalte nave spațiale. Accidental menținuți în stare de criogenie, ei sunt smulși din starea lor de letargie prin utilizarea sofisticatelor instalații de pe navele lor. Hugo Kala își reconfirmă geniul său prometeic - trezirea la viață a celor ce au dormit secole se realizează ca prin miracol. Dar știința terestră înseamnă nu doar generozitatea lui Hugo Kala, ci și strălucirea demonică a lui Julius Argos. Natură inventivă și amorală, combinând voința de putere
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]