422 matches
-
sec. XIII-XVI), denumit ulterior Orheiul Vechi (după părăsirea așezării date și întemeierea în alt loc a unui oraș nou, cu același nume - Orheiul de azi). Din cadrul complexului fac parte două promontorii mari (Peștere și Butuceni), la care se alătură trei promontorii adiacente mai mici (Potarca, Selitra și Scoc), pe teritoriul cărora se află ruinele unor fortificații, locuințe, băi, lăcașuri de cult (inclusiv mănăstiri rupestre) atît din perioada tătaro-mongolă (sec. XIII-XIV) cît și moldovenească (sec. XV-XVI). Complexul Orheiul Vechi constituie un sistem
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
Antonio Marcegaglia continuă în 1999, prin achiziționarea societăților Morteo Nord din Pozzolo Formigaro (Alessandria), Ponteggi Dalmine din Milano, Graffignana (Lodi) și Potenza. Acestui șir de achiziții îi urmează în anul 2001 achiziționarea, în sectorul turistic, a stațiunii Pugnochiuso, situată pe promontoriul Gargano. În decembrie 2001, după o investiție de peste 500 de milioane de euro într-o perioadă de doar câțiva ani, este inaugurată marea uzină din Ravenna, al doilea pol metalurgic și siderurgic al Italiei, iar în anul 2002 este dată
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
știe care sunt valurile și unde apar curenții de-a lungul coastelor și estuarelor, unde sunt bancurile de nisip instabile, recifele ascunse, ce schimbări suferă microcurenții În funcție de anotimp, care sunt condițiile de trafic locale, care sunt caracteristicile vânturilor din zona promontoriilor și a strâmtorilor, cum să piloteze pe timp de noapte și, În plus, cum să aducă la dană, În siguranță, diverse tipuri de nave, În condiții variabile. Acest tip de cunoaștere este particular prin definiție și nu poate fi dobândit
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
merită să fie studiată mai mult decât lecturată, spre a ne desprinde de fanarul postrevoluționar al existenței culturale diurne, în care ne scufundăm plin de voluptăți omnisciente. Theodor Codreanu oferă criticii literare contemporane o mantie din purpura regală pe un promontoriu de porfir, greu de egalat dacă s-ar fi avântat ca viețuitor în capitala București. "Oglinda literară", nr. 26, februarie 2004 Viorel DINESCU Galeria oglinzilor concave În cele ce urmează, vom încerca să reținem, pentru cititor, măcar câteva din semnificațiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
V I-am trimis trei scrisori în vara aceasta. Nu mi-a răspuns. Se părea că nu mai e nimic de făcut, deși mi-am pus tot sufletul în scrisori. Le-am expediat cu sentimentul aceluia care se aruncă de pe promontoriu în valurile înspumate. Am așteptat mult. Nici un răspuns. L-am întrebat, întâmplător, pe fratele meu ce mai face bărbatul acela. Naoji mi-a răspuns că o ținea, ca de obicei, în beții, seară de seară, că operele sale literare sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în direcția opusă casei Maryvile, unde drumul cotea spre uscat și se pierdea într-o pădurice (aceasta era „plimbarea lui Brian“), și apoi îndărăt, în direcția Maryville, (când îl întâlnise pe Tom, pe la jumătatea drumului), lăsând în dreapta lui casa și promontoriul și coborând spre stâncile de unde era „imposibil să intri în mare“. George se simțea atât de nefericit, încât se întreba cum de poate continua să trăiască cineva în halul ăsta? Oare nu-i posibil să mori de ură, de resentimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Poetul, ciocnesc paharele prăzulii, în dușmănie, mai-mai să le ciobească. Taie tu, cărțile, Bossule! îl învită Avocatul. Pacostea aia de Sile, ce-nvârte? Ce mai zice? Zice de drag și de dor, că n-are nici o supărare, mortăciunea! E pe Promontoriul Tristeților. Fermentează-n suc propriu. Putrezește! Nu i-ar strica deloc un dușuleț, o baie, afirmă Poetul, aruncând un sfert de privire, peste umăr, înspre Cel Pișat: "E unul, la băută, mai strașnic decât mine? Cu-atât mai bine țării
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
colorat în alb. Datorită picioarelor uriașe, asemănătoare picioroangelor, au numit populația de aici patagoni, de la patagao, picioroange. La 18 octombrie 1520 a început deplasarea spre sud, de-a lungul coastei plină de stânci și pietriș. La 21 octombrie, îndărătul unui promontoriu botezat Cabo de los Virgines, Capul Fecioarelor, marinarii au văzut un golf adânc, cu maluri abrupte, la 52 grade latitudine sudică. Corăbiile San Antonio și Conception, trimise în recunoaștere, au dat de o strâmtoare care ajungea în alt golf, apoi
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a fost de scurtă durată, căci nava San Antonio, care plecase cu Conception în recunoaștere, nu s-a mai întors, dezertând probabil. A fost o lovitură grea, dar Magellan a dat ordinul de plecare și la 28 noiembrie, în spatele unui promontoriu numit Cabo Deseado, Capul Mult Dorit, Magellan a văzut și el marea cea nouă. După un popas, cele trei corăbii rămase au plecat. Intraseră în uriașul ocean Pacific! Vremea a fost bună tot timpul, de aceea Magellan a numit întinderea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
amenajate cu canale pentru irigații . În scopul protejarea vetrelor rurale și a culturilor agricole contra inundațiilor, s-au realizat diguri încă din Evul Mediu. Apoi în anul 1976 s-a construit barajul Tansa, (comuna Belcești) folosindu-se pământ excavat din promontoriul deluros estic, pe care l-a diminuat în altitudine cu câțiva metri. Printre diguri menționăm pe cele dintre iazurile Savia I, Savia II, Cicadaia, Plopi și Huc. Suprafața plană a șesului Bahlui este dominată de modificări antropice precum rambleul șoselei
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor, pe un mic promontoriu, aripile unei mori de vânt, vechea mea cunoștință, moara de la Sans-Souci! Este fantezia prinților: Respectă o moară, / Fură o țară! Recitam fabula asta la șapte ani, cu mâinile încrucișate pe șorțulețul meu alb, pe Avenue Marceau, și recitam cu convingere
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Institutul de Arheologie Iași Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311; Teodor 1997c, p. 41. e) La Imaș: la aproape 2,5 km vest de satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 256; Teodor 1997c, p. 58. b) Vadul Bârladului: pe două mici promontorii, de dincolo de calea ferată, situate la aproximativ 1,5 km nord-est de sat, s-au identificat fragmente de vase caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 7; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii fragmentare. Amplasată pe platoul Albeștilor (200-300m altitudine), pe un promontoriu de forma unui grind, stațiunea a beneficiat de câteva sondaje (1976-1978) care au descoperit o locuință adâncită (cu ceramică în inventar) și o groapă de provizii (Gr. 1/1977), cu resturi cerealiere, din care s-au extras două loturi de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
140 (menționează eronat boabe de grâu, în urma preluării informației de la Coman); Cârciumaru, Dincă 1998-2000, p. 589-590 (autorii specifică eronat cronologia așezării și implicit a gropii, în loc de secolele X-XI sunt trecute secolele VIII-IX). d) Marginea de nord-vest a satului: pe un promontoriu, situat pe stânga Râului Bârlad, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile V-VI și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-VI, VIII-IX și X-XI. Cercetare S. Cosma, 1969; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este în posesia Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 165, nota 12. c) Marginea vestică a satului: pe dreapta Râului Tutova, pe cele trei promontorii, s-a găsit ceramică din veacurile V-VI, VIII-IX și X-XI. Cercetare V. Palade, 1974; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul se află la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 165, nota 14. d) Nord-Nord-Est de sat: la 1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare V. Ciobanu, 1983-1984. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 359; Teodor 1997c, p. 143. 106. Satu Nou (comuna Șcheia), județul Iași a) Bobeică: la aproximativ 2km sud de sat, pe un promontoriu de pe malul stâng al Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, precum și fragmente de amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace nord: pe terasa superioară a Stavnicului, din partea nord-vestică a satului, pe un promontoriu situat pe malul râului s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 210, 219
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 184; Teodor 1997c, p. 145. 110. Semenea (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Marginea vestică a satului: pe un promontoriu aflat în marginea vestică a localității, poziționat în interfluviul dintre Râul Tutova și Pârâul Semenea, s-au descoperit fragmente de vase făcute la roată, decorate cu linii incizate orizontal și vălurit, din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Aceleiași perioade îi aparțin și urmele de locuire din zona de est a falezei: două cuptoare artizanale pentru ceramică. Perioada clasică (V-IV a.Chr.) este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă, edificii și cuptoare situate spre capul promontoriului, grupuri de morminte tumulare. Epocile elenistică târzie (III-II a.Chr) și cea romană timpurie (II-V p.Chr) sunt reprezentate prin vestigii păstrate pe platoul argamens, dincolo de sistemul de apărare al cetății romano-bizantine. Cetatea romano-bizantină avea o suprafață de aproximativ
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII p.Chr.) și o bazilică cimiterială. Cetatea, menționată în diferite itinerarii antice, este menționată între sediile episcopale ale creștinismului timpuriu. Promontoriul acesteia a mai fost locuit în vechime (neolitic, bronz, prima epocă a fierului și în perioada bizantină). A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numele de Dinogetia (toponim evocat de Ptolemaios, în descrierea Daciei). În perioada dominatului, cetatea este refăcută: are o suprafață de 1,2 ha cu 14 turnuri de apărare, dispuse la distanțe relativ egale, de-a lungul incintei trapezoidale, urmând forma promontoriului stâncos, cu o poartă principală pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]