308 matches
-
ei bine, de ce nu? pot fi admis în asociație și în clădire. II În spatele meu, ușa șopronului pentru bărci se deschise, legănîndu-se după care se închise cu o bufnitură. Aceeași rafală de vînt suflă o mînă de zăpadă sau de promoroacă pe fața mea, și mă făcu să-mi mijesc ochii. Am încercat să-mi ridic mîna la frunte și în vreme ce făceam asta mi-am dat seama că frigul pătrunsese deja în extremitățile mele, care începuseră să amorțească. Trebui să-mi
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cobor din camion și s-o iau pe jos spre casă. — Ești mult prea serios. Camionul o luă pe străzi largi, între grădini năpădite de buruieni, apoi intră pe o alee care cotea printre tufărișuri. în lumina farurilor pelice de promoroacă luceau prin frunzișul întunecat. McPake claxonă, apoi opri în fața unui conac impunător și toți coborîră. Conacul era o clădire pătrată cu două etaje, cu acareturi și o seră pe laturi. Tufișurile de zahă, ilice și rododendroni care o înconjurau îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui și al ciorilor, toamna, ori al graurilor, când înverzea. Omar recunoscu: rareori mai văzuse o asemenea oază de singurătate și de blândețe, darămite să locuiască în ea! Respiră îndelung, să își umple plămânii. Aerul era plin de ace și promoroacă. Heleșteul dormea ca un ochi sub o pleoapă și fuioare de abur îl bântuiau. Acolo, în fața câmpiei de gheață, se simți prima oară mai apărat, după atâta zbucium. În plus, crengile de ulm ninse, cu soarele prins între ele ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
alb-alb atât de pur, că lumina soarelui reflectată de acest miraculos alb se simte ca ceva ce apasă pleoapele și creează senzația de disconfort vizual. Încă mai persistă minunata dantelă cu milioane de franjuri și întortocheri ale broderiei săvârșite de promoroaca abundentă din ajun, încât ramurile copacilor și pomilor fructiferi se înclină de parcă ar fi încărcate cu rod. În această împrejurare pot afirma - pe bună dreptate - că mă simt excelent, cu dispoziție sufletească pe măsură! Deci, am început cu bine acest
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
putregai Pan descoperi mirat că prietenul avea pe spate-o cruce. Bătrânul zeu încremeni fără de grai în noaptea cu căderi de stele, și tresări îndurerat, păianjenul s-a-ncreștinat. A treia zi și-a-nchis coșciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroacă și-amurgul cobora din sunetul de toacă. Neisprăvit rămase fluierul de soc. CĂTRE CITITORI Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi. Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă și așteptați să vorbesc. - De unde să
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ginecologice ale presei scrise, e ceva de groază la mahala, cum treci de Carol și Ferdinand, cum nu mai dai în loc de Adevărul și Libertatea decât de Bordel, Infractoarea și Sex în grup, ultimul număr din Magazinul internațional. Domnul Iordănel, cu promoroacă în barba-i rotundă, îi numără restul la un milion de lei vechi fără să murmure. N-avea chef să se certe de dimineață, la minus zece grade, cu o fâță. Și cam nasoală pe deasupra, își zise, măsurându-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
al fulgilor, acoperind muntele, până la cenușiul norilor la vreme de toamnă sau de iarnă. Simboluri lirice ca-n poezia clasică sau modernă, cu semnificații deosebite întâlnim în textele cărții: apa lichidul vital apre aproape sub diferite forme: picături, ploaie, chiciură, promoroacă, spuma, valuri; muntele marea, dealul ilustrând unitatea armonioasă a contrariilor princpiu estetic prezent în haiku; Din când în când umanul animă spațiul edenic într-o simbioză unică (Femeie privind; cules de melci). Micro și macrocosmosul se află într-o îngemănare
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
gol bătrân zdrențăros cu pungi - Moș Nicolae?! Cioara la conservator - pe partitura doar cântul știut Frunzele-n tangaj și-un bețiv valsând cu ele luna în ceață lul prăbușit doar clisa Abracadabra - de spaima berzei broasca-n pântecul lunii Cu promoroacă-n păr înțelept mai părea miraj sezonal Soare cu dinți dar pământul aburește - iarăși conducta De dimineață program ANL în toi - ciori cu crenguțe-n cioc Farmacii una lângă alta prin oraș - doar trăim bine Via pierdută sub valurile pirului
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la Satu Nou, comuna Schitu Duca (punctul Malul stâng al pârâului Vaslui II) și Ciortești (punctul După Biserică). Aceste cercetări de suprafață au dat la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace nord: pe terasa superioară a Stavnicului, din partea nord-vestică a satului, pe un promontoriu situat pe malul râului s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase lucrate la roata înceată, decorate cu striuri orizontale, aparținând secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 210, 219 (fig. 6/3); Teodor 1997c, p. 142. c) Promoroace sud: în partea sud-vestică a satului, pe terasa inferioară a Stavnicului, lângă Magazinul Alimentar, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu 1981-1982, p. 210, 219
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
după ce auzi ce are de făcut. Eu le sânt naș. Numai dumneavoastră să-i țineți în șișuri dacă s-or întinde la vorbă. - Treanță! strigă Bozoncea la cel bătrân. Auzi' ce spune dumnealui... Hoții râseră cu înțelegere. Spre seară, o promoroacă aurie scălda fundul gropii. Vântul, ca briciul. Au plecat câte unul. În urmă rămăseseră Gheorghe cu ucenicul. Noaptea veni repede, umedă și senină. Își împărțiră locurile. Paraschiv ținea tira la un dâmb, în drumul căruțelor, lângă rampă. Sub ei se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în plen sau pe grupuri restrânse se împotmoleau. Întrucât peretele către exterior al foaierului era din aluminiu și sticlă, se deschidea privirii perspectiva pădurii de mesteceni, pe care aveam să îi privim de nenumărate ori acoperiți de nea sau de promoroacă, de-a lungul unei ierni ce părea că nu se mai termină. La subsol se afla o "Cafeteria" largă, înzestrată, între altele, cu un bar de proporții impresionate; studenții, mucaliți, dăduseră cafeteriei numele de Lualamies, în traducere "Omul tavernelor". Consultările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lupii urlă... Vai de cal și călător!” sau: „Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori.” Este imaginea unei naturi lucrate de un „sculptor cu mîna aspră”. Iarna stimulează forțele devoratoare: lupii ies după pradă, corbii zbor vîrtej, viscolul frămîntă lumea etc. O agresiune generală care naște, firesc, o spaimă și o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În solitudinea biroului, protejează acum o evaziune voioasă: „Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri lucitori - ............................................................... Gerul dă aripi de vultur cailor În spumegare Ce se-ntrec pe cîmpul luciu, scoțînd aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năpraznic, vin, Îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el știe, și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și numele lor. Pentru ca să-și dovedească viabilitatea și substanța e bine ca jurnalul să circule. Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu" nu-l are încă în fondul documentar. * Răsăritul Răsăritul gazeta intereselor generale, director George Tutoveanu, apare la 15 ianuarie 1912, strada Promoroace, tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. 152 „Străini tuturor preocupărilor politice de part id, Răsăritul cheamă în juru‐ i pe toți acei care se cred datori să puie oric ât de puțină muncă și pentru binele și înălțarea sufletului celor mulți”, obiectiv pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i face să se ridice p e treapta cea mai înaltă a umanității, sunt singurele cari pot să î nscrie în vecinicia vieții o dâră de lumină care conduce potecile omenirii și luminează zările viitorului. Se acoperise din nou, de promoroacă grea, dealurile și văile Moldovei, când, în 31 Decembrie 1863 Constantin Hamangiu a venit pe lume, pentru ca cu suf letul lui bun, cald și nobil, să înscrie în cartea neamului nostr u o mare pagină de înălțare morală. Fiu al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
artiști a lui Fanny Tardini, avînd numele schimbat în... Luluța Albini! Dar Casandra se încadrează perfect în versurile poetului din acea epocă. Ea a fost înmor mîntată la 20 ianuarie 1864, deci într-un peisaj de iarnă, cu ninsoare și promoroacă. În prima versiune a poeziei, cu titlul inițial Tristeță, iar mai tîrziu Melancolie, tînărul poet scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima dovadă de la înmormîn tarea Casandrei. Pusă în ordinea firească, moartea Casandrei, despre care poetul a scris și elegia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfinții [9 martie] găsesc pămîntul coperit cu omăt, anul va fi bun. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe [23 aprilie] va fi rouă multă ori va fi pîclă e semn de an bogat. Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belșug în toate. Se crede că dacă se arată după ziua Sf. Simion Stîlpnicul [1 septembrie] gîzele roșii numite vă cuțele-domnului, săcările* și usturoiul vor fi mănoase. Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă belșug și roadă bună. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uită cum..."), prin asonanță ("tine"/ "decembre"), prin măsura regulată a versurilor, sonoritatea gravă a vocalelor închise (u, ă), verbe la persoana I (aș vrea, mă duc) și pronume, prin apelative ("iubito", "tu"), prin existența unor câmpuri semantice: iarna (decembre, poli, promoroacă, ninge) și spațiul casnic (focul, lampa, soba, ceaiul), prin folosirea unor metafore hiperbolizante ("Potop e-napoi și n-ainte"), imagini vizuale ("e ziuă și ce întuneric") și auditive ("și focul s-aud cum troznește"), prin cromatica (alb, roșu), sugerate de "zăpadă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rural.O asemenea scenă de familie este evocată tot la începutul părții a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilăriei, când tatăl ăStefan a Petrei) se întorcea de la pădure "înghețat de frig și plin de promoroacă", iar Smaranda îi povestea, cu năduf, toate năzdrăvăniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]