739 matches
-
bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de dialog (ca în psalmul arghezian) cu Dumnezeu. Avem mai degrabă monologuri interogative ale poetei în speranța unor limpeziri necesare. În planul atitudinii este remarcabilă și propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A se vedea „Odă vrăjmașului meu”. „Arca de frunze” (Ed. Augusta, Timișoara, 2003) este o culegere de autor, reiterând ideea că în creație se află zidită viața, cum în pâine este zidit grâul („August secerător
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
biserică decât să mă rog?!...”, își amintea ilustrul cărturar român. Însă nici Papu și nici Constante nu și-au pierdut vreodată simțul moral și îndârjirea de a rezista opresiunii comuniste. Dimpotrivă, amândoi au pus pe seama suferinței înseși soliditatea ulterioară a propensiunii individuale spre infinitul spațiului divin. Căci, în acel întunecat imperiu al fricii provocate, pentru ei și pentru mulți alți pătimitori cu vini inexistente, credința și nădejdea constituiau unicele resorturi palpabile de care își puteau atârna cu temeinicie viața. „Eram sigură
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
de racordare prin care iarăși cultura română trebuie să cadă victimă spre a se institui un nou deceniu de beznă. Sper să putem evita așa ceva.Fiecare are dreptul să facă apologia cui vrea. Apologia e aproape o ficțiune personală cu propensiuni spre realism. Nicidecum crimă. Totala lipsă de independență, de care dați dovadă, mă sperie. Nu numai că e antinațional demersul dumneavostră, dar încalcă și drepturile omului. Acelea de a crede fiecare în cine vrea și a exprima ceea ce crede. Știu
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
cauze, același fond, aceleași efecte, diferă numai instrumentele, forma de exprimare, bine surprinsă de autor și subtil prezentată. Experiența acumulată în anii de jurnalism, situarea în mijlocul faptelor pe eșicherul politic, posibilitatea comparației „actualului” cu „fostul”, versatilitatea profesională, dar în special propensiunea artistica în mânuirea tehnicilor literare dau prospețime lecturii odată cu idea de noi interpretări în mentalul nostru, adormite, negândite sau nesesizate la momentul trăirii. Stilul ales este pamfletul, o specie literară cu caracter satiric, în care scriitorul evidențiază anumite tare morale
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
esențială a fericirii. și în acest moment sunt indiscutabil pasionată. Și fericită.” Cuvintele sunt sărace pentru a descrie dorința de viață și de a contribui la dezlegarea mistereleor lumii în care trăim pentru Corina Tarnița. Noi trebuie să prețuim această propensiune a Corinei Tarnița și să spunem tuturor că încă sunt multe mistere care așteaptă dezlegare, să luăm exemplu de la acest minunat savant! Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Corina Tarniţa: “Matematica are o frumuseţe perfectă. Lumea reală are o frumuseţe imperfectă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339382_a_340711]
-
noi nu le-am fi observat, pentru că profesorul Smarandache este un neobosit căutător de inedit. Cartea îmbrățișează categoria fotojurnalismului și este structurată în noua capitole prezentând locuri vizitate cu scop de relaxare (numai că autorul are o energie și o propensiune care se alimentează ascendent din fiecare sistem de coordonate reale transcrise și prelucrate pe modele matematice mentale) sau evenimente științifice de înaltă ținută axiologica într-o simbioza perfectă cu decorul, clădirile, simbolurile, oamenii, istoria, faptele. Textul este scris în propoziții
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
elucidând stările de incertitudine, neutralitate, dificultate, instabilitate. Nu există domeniu pe care să nu-l fi abordat pentru că natura firii Domniei sale este în continuă căutare de paradoxuri noi care caută soluționare, care așteaptă o abordare, o axiomatizare. Sinergetic, modestie exemplara, propensiune magnifica, intuiție de excepție, perseverența, tenacitate, inteligență se regăsesc și se completează una pe cealaltă pentru a lansa o nouă idee, o nouă cercetare, o nouă descoperire, o nouă invenție. Românii au un mare poet, Eminescu, acestuia i-a fost
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
a cercetat legi, teorii, concepte, a inventat altele noi, a completat multe existente, în artă, ca și în știință a studiat și a dezvăluit locuri speciale din natură văzute prin prisma paradoxistului Smarandache, oferind lumii noi valente, aspecte, fațete, idei. Propensiunea și energia profesorului Smarandache sunt în continuă creștere, ideile vin în avalanșă și cuprind tot palierul formelor de exprimare. Publicații: Din 1970 a început colaborarea la revista școlii, Năzuințe, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
influentat pe profesorul Vlăduțescu, în gândire, în construcția ipotezei, propoziții scurte, concise, logice, secvențiale, repetabile până când ai înțeles în totalitate subiectul, ideea, tema. Nu poți să termini de citit și să nu ințelegi, construcția demostrației este infailibila, este fără cusur. Propensiune, inteligență, spontaneitate, pragmatism, logică gasim în cărțile, articolele scrise de profesorul Vlăduțescu. Este în jur o lume atât de abstractă și totuși e tratată cu atât de multă căldură deoarece: “Cad frunzele, cad ca din depărtare, de parcă vestejesc grădini în
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
autentifica, legitimează și acreditează. Alături de problematica (tematica, ideatica, metode de rezolvare), comunitatea stabilește sistemul de coordonate al paradigmei actuale a comunicării: Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3. Există o știință a comunicării și “sciences de l’information”, spune Riondet (Riondet O., 2007a). Propensiunea evidență a lui Odile Riondet este, dintre axele hard, catre communication epistemology, iar, dintre axele soft, catre communication anthropology (“anthropologie de la communication”). O. Riondet constată existența a trei “dimensions épistémologiques”: “Nous distinguerons ici trois dimensions: celle des configurations épistémologiques (leș
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
un aranjament, este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate ajunge la dissensus, comunicarea un urmărește dissensus. Propensiunea în comunizare este obținerea acordului, dar, finalmente, comunicarea se realizează drept comunizare și când rezultă un dezacord. Înțelegând comunizarea că o functie generală a comunicării, vom reține funcția de consensualizare că o derivată a acesteia. Printre cei care instaurează să
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
The communicative instance Emergența comunicării în mod inexplicabil de rapid are loc sub presiunea unei construcții ce se situează ontologic în prealabilul ințierii unei comunicări. Propensiunea ființei umane către comunicare se este un construct cognitiv prealabil. Orice ființă umană are impregnate în fondul său cognitiv și cogitativ structuri de antamare a comunicării. Nucleele prealabile de comunicare apar ca niște conectori care fac, pasiv, legătura înainte ca
Stefan Vladutescu: The communicative instance. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339534_a_340863]
-
în seamă tot un „active agent”: „an active agent who reconstructs his environment and who is a source of acts” (Delia J. G., 1977, p. 69). Dincolo de capabilitățile sale de actant și de competența interacțională, un agent are, în plus, propensiunea de a coopera și colabora pe trei direcții: a-și atinge propriile goals, a realiza obiective împărtășite-comunizate de cooperare și a rămâne deschis la cerințe-nevoi-necesități ce survin pe parcurs. Comunicarea tranzacțională este o inter-agent communication. Agenții sunt transactants. Ca atare
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
literară poate fi incompletă în raport cu biografia cotidiană. Ea nu are însă valoare decât prin depășirea uitării, prin engramare. Ce nu reține memoria n-are permeabilitate sau potențial literar. Visele sunt întâmplări ce trec ușor în poezie. Eul poetic are o propensiune de neeradicat către vis. Marele său vis este „o carte sau mai multe nepieritoare”. Calitatea principală a spiritului este a realiza înțelegerea, lămurirea, dumirirea. El face ca ființa să dovedească inteligibilitate, să „înțeleagă că totul în jur are un sens
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
2009). Toate cele nouă intervenții reprezintă valoroase puncte de vedere în dezbaterea de idei contemporană. Academicianul Alexandru Zub evidențiază afinități și analogii între Vasile Pârvan și Paul Valéry; acestea se situează pe două paliere: mai întâi, în linia stoicismului, a propensiunii romantice și a admirației pentru Marc Aureliu, Thomas Carlyle, Ernest Renan și Theodor Mommsen, iar apoi acel „primat categoric al spiritualului” (p. 143), care poate fi sesizat la cele două personalități de renume. Comunicarea protoistoricului Gheorghe Joghin concretizează un punct
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
norocul/speranța dumnezeu locuia acolo” („sunt douăzeci de ani de când dincolo a dispărut”). Când năzuința spre „dincolo” a devenit realitate, locul a intrat în banal: „apoi s-a făcut brusc dincolo și am aflat că nu la/acel dincolo visaserăm”. Propensiunea către un astfel de imaginar a rămas însă. Ea a generat, prin urmare, tendința de a merge „dincolo de dincolo”. Modelat în a căuta un dincolo, eul inițial nu se mai poate opri. Dincolo devine sisific. Reveria are însă și o
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
de vedere. Există cărți după care se fac filme, există cărți care se fac după filme, aceasta este o carte a unui film cu care, în paralel, se face deodată. Probabil, intuind idealul de transparență al lui Andrei Codrescu și propensiunea-i implicită către televizual, omul de televiziune Roger Weisberg îi propune în 1990 proiectul unui film având ca obiect o călătorie în Florida, cu mașina, și comentarii de drum asupra bizarelor „atracții ale drumurilor regionale” (p. 11). Propunerea este de
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
un limbaj dublu și care acționează în două planuri (în viață și în literatură). Pe de altă parte, acest statut de emisie oferă lectorului posibilitatea de a parcurge textul într-o dublă-cheie. Cititorul de jurnal este un lector fericit, căci propensiunea sa de a opina „altfel” decât cel cu care „stă de vorbă” este autorizată chiar de autor. Jurnalul îi permite să creadă de două ori mai mult decât ceea ce vrea să creadă. Prin jurnal, scriitorul ni se adresează ca om
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
națională. În aceste cazuri opinia individuală se grefează mimetic și matematic pe o medie a opiniilor grupului extins, macrogrupului. “Fiecare individ manifestă o tendință căreia Gallup i-a dat denumirea de “impresie de universalitate” (impression of universality). Aceasta constă în propensiunea majorității oamenilor de a urma nu opinia întregii națiuni, ci pe aceea a micului grup care reprezintă lumea sa. Alegătorul, considera Gallup, are o lume mică și bine definită, opinia acesteia o preia el. Individul devine tipic atunci când, se raliază
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
de a gândi istoria. Lucian Boia, prin investigația sa în ce privește „istoria între adevăr și ficțiune”, ne permite să evidențiem cea de-a doua rută-elipsă pe care gravitează listele de lecturi: imaginarul. În covârșitoarea lor majoritate, cele zece recomandări țin de propensiunea spre ficțiune. Lecturile formative sunt totodată centre de iradiere a creativității, libertății și interogației. Gabriel Liiceanu evidențiază „bucuria” adusă de lectură, fuga prin carte „în altă viață” și creșterea prin citit „fără să se vadă”. Conex, evocă „arestul cultural” indus
DAN C. MIHĂILESCU: Invitaţie ispititoare în paradis, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339636_a_340965]
-
Ele sunt complementare, instanța epică reușind să nu le amestece și a produce buimăcire. Un stil de exclusivitate se profilează în fiecare povestire. Ele sunt, de asemenea, echivalente valoric și fac ca volumul să fie pe fiecare zonă tematico-stilistică unitar. Propensiunea și înzestrarea prozatorului sunt spre literatura de comportament cu inflexiuni simbolice. Proza prinde agreabil mișcarea sentimentelor, observă bine trăirile complexe și notează pertinent situațiile existențiale. În plus, izbutește să țină în concordanță desfășurarea evenimentelor și „filmarea” lor narativă. Momentele statice
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
actelor infracționale în taberele de refugiați și în regiunile europene puternic populate de refugiați. Cum era de așteptat, în Europa, traficul de migranți proveniți din regiunile mai sus-menționate a ajuns la cote alarmante în acea perioadă, existând un risc pentru propensiunea la trafic de persoane, proxenetism, abuz, exploatare. În acest context, autoritățile române responsabile în materia politicilor publice pentru imigrări, drepturile omului și prevenirea infracțiunilor, prin eforturi concentrate, au fost nevoite să manifeste vigilență dar și să aibă o atitudine proactivă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
cuvântul"), zborul, durerea, răul, binele, frumosul... De aici, responsabilitatea imensă în mânuirea lui: „Nu-l aruncați la întâmplare\ Nu-i ia puterea nici mormântul" („Cuvântul"). Ciclurile V („Când pietrele vorbesc...") și VI („Despre frământări... și șoapte de toamnă") oferă o propensiune a umanului spre vegetal și mineral toate învăluite în misterul aceleiași Creații dintru început: „...durerea iubirii răsună-ntre maluri,\ pântec de mare, ce naște-un ametist. „Profunde cuvinte și de o fină receptivitate a liricului” a subliniat scriitorul Marian Malciu
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
schimba soluția unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explicația și autoreglarea. Propriile prejudecăți (legate de rasă, sex, religie, naționalitate, dizabilități, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizațional) predispoziții, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilități pentru anumite categorii de situații etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata. ... 2. Tratamentul imparțial în analiza probatoriului În hotărâre trebuie să se nominalizeze toate probele administrate în cauză, judecătorul trebuie
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
nasc cioburi (Amanda Edit, Sinaia, 2015) un constant substrat metafizic pus în valoare de formulări poetice cărora le pot fi atribuite diverse grile interpretative. Astfel este valorizată trăirea existenței în clipă, act ce comportă adeseori nebănuite accente. Atrage atenția primordialitatea propensiunilor sentimentale. Câteodată, aceste sensibilizări se conjugă cu diverse elemente abstractizante, pentru a contura inedite imagini lirice. Iată un exemplu: "sfatul/ se/ înfioară/ în/ fața/ creierului/ mormăie/ cuvântul/ printr-o/ poartă/ meșteșugit/ cioplită". Mihaela-Mariana Cazimirovici caută neîncetat acele esențe eterice proprii
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]