1,134 matches
-
vreau să mă bag, doar așa ca om, am ținut să... În fine, nu insist. Du-te, probabil ești așteptată. Și să fie cu noroc. Fata plecă oarecum timorată, cu capul în podea. Domnul Karakovski ieși după dânsa și se propti în fața secretarei. - Dumneata ce păzești aici în teatru teatru? Doar hârtiile, dosarele, telefoanele? Nina se blocă. Se gândi că a comis cine știe ce boacănă. - Ce te uiți așa? Ți-am pus o întrebare. - N-am înțeles-o, domnule director, ce anume
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1424459244.html [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
s-ar fi manifestat. Stimulați de fanii gălăgioși și teribiliști care credeau că persiflau și „protestau” ad hoc și utilizau bășcăleala semenilor, aduși în situații jignitoare pentru a simula atât acceptarea căt și respingerea situației „victimei”, bravii năimiți m-au proptit într-un colț și mi-au rupt „cămeșa dușmănoasă” și subversivă(!). Eram așa de străin de apucăturile orașului, că n-a mai fost timp de atitudin afișate sau studiate, împotrivire nici atât. Mulțumit că scăpasem doar cu atât și firește cu
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 by http://confluente.ro/Crochiuri_din_vremuri_parsive_.html [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
VIS ȘI REALITATE, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. Am strâns în brațe luna, i-am dăruit petale Din florile iubirii, depuse-n palma mea, Iar poarta spre-al tău suflet valsează-n balamale, Proptită-n blânde raze de la o mică stea. M-am zbenguit cu tine în sfărâmate vise, Escaladând reci creste de munți întunecați, Și ajungând la ușa plăcerilor promise, Ne-am rătăcit în beznă, ca veșnici condamnați. Am încercat să caut tunelul
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de zidul tăcerilor în doi, Căci alergând cu tine prin ceața cea haină, ... Citește mai mult Am strâns în brațe luna, i-am dăruit petaleDin florile iubirii, depuse-n palma mea,Iar poarta spre-al tău suflet valsează-n balamale,Proptită-n blânde raze de la o mică stea.M-am zbenguit cu tine în sfărâmate vise,Escaladând reci creste de munți întunecați,Și ajungând la ușa plăcerilor promise,Ne-am rătăcit în beznă, ca veșnici condamnați.Am încercat să caut tunelul
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Să-ți simt parfumul care-mi face să cânte fiecare celulă, fiecare nerv si fiecare respirație. Iți simt trupul dela distanță. Iți simt apropierea. Căldura minții înăbușe orice gând, orice mișcare. O fericire acoperă totul și liniștea nemărginitului acoperă. Piatră proptită în mijlocul universului care mă primește cu toate păcatele dintotdeauna, cu toate răzvrătirile și plecări din ambiții. Pentru că tu, ești tu, ești singurul în această lume care-i vorbește sufletului și nu rațiunii, îi cântă trupului spunându-i în vorbe meșteșugite
IUBIREA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1458406375.html [Corola-blog/BlogPost/368909_a_370238]
-
fost iar pansate, În mir și aloe tainic îmbrăcate, Peste ele-un înger a turnat și apă Chiar din coasta Ta să fiu împăcată... Clipele sărace au primit Lumină, Ochii cei legați au fost unși cu tină, Orbul s-a proptit de-o rază de soare, Mâna Ta cea sfântă îi dă vindecare! Uneori în cârje aleargă frumosul, Strigă-n gura mare parcă somnorosul, Clipele-n risipă tăinuiesc dureri, Tu dai vindecare și mă- ajuți să sper! Clipe efemere îmi clădesc
CLIPELE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1437568532.html [Corola-blog/BlogPost/372609_a_373938]
-
n-aveți deloc! Mai trebui timp și zdroabă, căci păcatul atârnă greu cât anii mei pierduți și nu voiesc să creadă Nefârtatul c-am tâlharit cereștile virtuți. Tu, Doamne, știi ce zic, deși ești gata să pui înaltă mila Ta proptea nevredniciei mele ce lăsat-a mai mult pe Tine crucea ei cea grea. Nu-s nesmerit, ci doar pornit pe mine și râvnitor de dragul Tău să-mi fac până la capăt lenea de rușine, spre-a nu părea de-atâta dar
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Avva_si_ingerii_autor_razvan_codres_ion_untaru_1337480801.html [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
hârtie”. I s-a dat un pahar, i s-a dar și hârtia și a confecționat un ghem cu miezul de plastic și exteriorul de hârtie. Apoi a rupt grosier o margine a plăcintei, a încoțopenit guguloiul, după care a proptit bucata de plăcintă la loc. Fumigena era jumate afară, jumate sub plăcintă, cum ar veni. S-a închis cuptorul și s-a așteptat. Când am deschis, era ceva fum, așa că am și filmat. Mai multe duble chiar. Regizorul părea mulțumit
Dezvăluiri din culisele unui spot by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19277_a_20602]
-
cer scuze dacă mi-au scăpat, dar am avut și momente în care m-am concentrat exclusiv ca să evit accidente: - La Piata Unirii, un imbecil a tăiat în viteză toate benzile și, daca nu eram foarte atentă, s-ar fi proptit fix în mine, care mergeam civilizat pe banda mea - la un viraj la dreapta, m-am încurcat de un motociclist ezitant, care mergea cu 10 km/oră. Am frânat, ca să nu-l trântesc în praf, ca n-aveam la dispoziție
Vreau sa fiu Politia Rutiera! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20156_a_21481]
-
că doar a văzut că mă uitam la ea. Vă vine să credeți? Eu mă întreb și acum dacă nu cumva am visat. 28 decembrie 2012: Încercând să iau un fund (tocător) de pe un raft mai înalt, mi l-am proptit fix sub ochiul stâng. Dacă se învinețește, n-o să mă creadă nimeni că nu m-a bătut bărbatul. Sau, mai precis, n-o să-l creadă pe el. 1 ianuarie 2013: Dragă Apple, știi că te iubesc, îți sunt fidelă și
Momente și schițe de pe Facebook by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19179_a_20504]
-
să fie pe bandă, nu e! Mă ating. Simt ceară. Îmi trec degetele peste cea mai sensibilă parte a corpului meu, care este acum acoperită cu ceară rece și păr încâlcit. Apoi fac următoarea mare greșeală. Rețineți, piciorul este încă proptit de toaletă. Trebuie să fac ceva, așa că pun piciorul jos. Sunt sigilată! Fundul meu este sigilat! Iau mersul pinguinului prin baie, încercând să mă gândesc ce să fac. De nu m-ar treace acum vreo mare necesitate, îmi spun. Simt
Povestea unui epilat la domiciliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18912_a_20237]
-
îți mai “indexai” cu vreun milion de pixeli, imaginea. Mă îndoiesc că ai băgat în seamă chestiile serioase. Mă îndoiesc că ai estimat cam cît “supraviețuiește” D Bucurenci, odată extras din “formolul” ficțiunii mediatice, cîte minute ar putea să-și proptească picioarele în REALITATE fără să simtă “furnici pe toată talpă”. Am dubii serioase că te-ai întrebat, în fața auditoriului, ce valoare ar mai avea platitudinea și aberația dacă n-ar fi servite în “dresingul” brandului, ori dacă adevărul branduit e
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
miros de consumator de alcool, iar roșiile erau chiar niște roșii. Multe și ambalate în niște papornițe mari, pe care domnul mi le-a pus pe picioare, după care le-a și împins cu piciorul ca să fie sigur că le proptise bine. Între mine și doamna cu Bobi, stătea o altă doamnă, care, la vederea lui Bobi, a început să dea semne vizibile de neliniște: - Vă rog să-l dați puțin mai încolo, a rugat-o ea pe doamna cu Bobi
Doamna cu Bobi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21087_a_22412]
-
ale unei poezii pe care am învățat-o de la un poet irlandez, acum mult timp în urmă. Spunea așa: "Oh, să ai o casă mică! /Să fie al tău căminul, scaunul și tot! /Dulapul cu veselă lucioasă,/ Și brazda de iarbă proptită de perete! ”. Consider că astăzi, aici, ajutăm la transformarea acestui vis în realitate pentru multe persoane din toată Uniunea Europeană, însă mai ales pentru comunitatea romilor. Sugerăm că ar trebui să includem și alte grupuri marginalizate, aspect deja evidențiat și pe care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
ascultător, așa cum doar Boc și Văcăroiu au fost în toată istoria post-decembristă a României. Citește și: Chirieac, despre războiul dintre Ponta și Iohannis: Situația devine gravă" Fie facem naibii o republică guvernamentală, ca în Germania sau în Anglia, și atunci proptim în geam președintele pe post decorativ (da, știu, nu există termenul de republică guvernamentală - uite îl inventez eu acum; da, știu, în Anglia au rege / regina; tot prim ministrul contează și acolo). Oricum am face, trebuie sa descîlcim ghemul de
Mirel Palada, înainte de întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Victor Ponta: Șandramaua statală e prost croită by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103407_a_104699]
-
alimbare: mahona, șalanda, șlep-pontonul, șlepul, ceamul, pletina ș. a. Existau tipuri de mahone fluviale denumite în limba română „"bolozane"” care se remorcau cu boi sau cai, și uneori se manevrau cu ajutorul unor vele amovibile, unor vâsle lungi și al unor prăjini proptite de fundul apei. Folosite ca bolozane dunărene, transportau mărfurile până în portul de destinație, pe distanțe lungi. Mahonele portuare și maritime efectuau transporturi scurte ("mahonare") legate de obicei de încărcarea sau descărcarea navelor aflate în rade, dane sau bazine, dar neputând
Mahonă () [Corola-website/Science/302964_a_304293]
-
autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita căpeteniei haiducești nu pare a sesiza substituirea căreia i-a căzut victimă protagonistul, deși 6 milioane de spectatori au fost martorii fenomenului. În rest: șarjă, vulgaritate, melodramă ieftină de operetă balcanică. Regia proptește într-o precară construcție scenariul girat de Eugen Barbu.”"
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Trei corpuri de oaste, conduse de Bonifaciu de Montferat, Mathieu de Montmorency și Balduin de Flandra, au atacat dinspre uscat, în timp ce Enrico Dandolo conducea asaltul pe mare. Loviturile bombardelor, tirul arbaletelor, strigătul lăncierilor, ale luptătorilor, care cu sabia în mână propteau scările de zid se aruncau asupra grecilor, făceau un tumult de nedescris; pământul și marea păreau că se scufundă. Galera purtând stindardul sfântului Marco a fost trasă la țărm. Din ea a sărit Enrico Dandolo gata de luptă. Alte zeci
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală, cu o poziție fandată, având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o coasă și mâna stângă se sprijină pe coada unei toporiști proptită de pământ. Arsenalul de armament ușor, cum sunt pistoalele ghintuite, imită moda turcească iar hangerele sunt ținute în chimirul lat. Compoziția bogată în elemente descrise foarte exact, suferă prin lipsa unei caracterizări mai elaborate și a unui portret psihologic autentic
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
au mai rămas. „Pe asta l-a facut dânsul cu contract, pentru Dutescu, de la Cultura. Zicea că-l pune la Teatru, înăuntru... N-a mai venit nimeni să-l ia, l-au lăsat aci, să stea ciorile pe el. Colo, proptit în gard, e Victor Babeș - trebuia să fie pus la Muzeul Medicinei. Dar parcă nu s-a mai făcut, că l-a luat Boerica. Uite și pe Toma Caragiu - ăla mai în spate, de s-a frânt de la mijloc. I
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
coboară trupele de dorobanți călare și niște catâri, la confluența trecerii drumului peste un podeț pricăjit și deteriorat. Soldații se străduiesc să-și determine animalele îndărătnice să treacă peste spărtura podului. Aproape de centrul compoziției, în prim plan, apare un măgar proptit cu picioarele din față în bârnele podețului. El opune o rezistență vizibil încăpățânată, tipică „curcanului” cu pene care-l trage viguros de căpăstru și de urechi. În spatele animalului îndârjit, se află un alt ostaș care-și închipuie că dacă-l
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Un reportaj din revista „Furnica” (ediția 12 aprilie 1912) prezenta câteva evenimente din timpul filmărilor: "„în goana mare, caii se năpustesc sforăind asupra «convoiului turcesc». Ba unii armăsari, neputând fi stăpâniți la timp, s-au ridicat, nechezând, pe picioarele dinapoi, proptindu-se cu cele dinainte pe coviltirele căruțelor. Înspăimântați, «soldații turci» au rupt-o la fugă [...] Cărăușii, cărora li se recomandase multă «rezistență», s-au risipit ca puii de găină, unii ascunzându-se pe sub căruțe, alții căutând adăpost sub burțile cailor
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
zăngănirea unor sume mari ca primă de reinstalare în spațiul carpatin. De unde se scoteau acei bani mulți nu a precizat nimeni. La sate, sărăcia este la ea casă. Pe ulițele pline de noroi, se târăsc bătrâni costelivi, ca niște umbre, proptiți în două ciomege. Din zori și până la asfințit se uită în zare, așteptând câte un nepot să le aducă o pâine tare, veche, sfoiegită, care le însângerează gingiile. Într-un târziu, vestea tristă s-a abătut și asupra lor. Cel
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
oamenii din lăcașul acela, văzând că bătrânul nu se mai întoarce cu oile, s-au dus să-l caute. Pe plai au văzut oile adunate laolaltă, în jurul bătrânului, care peste noapte murise și oile toate stăteau lângă el, cu capetele proptite în trupul lui mort. E o întâmplare reală din Maramureș. Miorița nu este un basm, ci un adevăr care se repetă cu fiecare generație.” Mai întâi George Coșbuc, la începutul secolului al XX-lea, apoi Ovidiu Bârlea ("Colindatul în Transilvania
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două ciomege, uitându-se în zare dacă mai vine acel nepot cu câte o pâine. Într-un târziu află povestea tristă a celui așteptat, vestea urâtă că a rămas și el pe drumuri, fabrica fiind închisă, vândută la fier
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]