312 matches
-
teren—asamblate în Clădirea de Asamblare de Vehicule de la Centrul Spațial Kennedy-foloseau câte două O-ringuri de cauciuc, unul primar și unul secundar (de rezervă), pentru etanșare. (După accident, articulațiile de teren ale propulsoarelor folosesc trei O-ringsuri.) Etanșările tuturor articulațiilor propulsoarelor trebuia să conțină gazele fierbinți presurizate produse de arderea propulsorului solid dinăuntru, împingându-l în exterior prin ajutajul din capătul din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Spațial Kennedy-foloseau câte două O-ringuri de cauciuc, unul primar și unul secundar (de rezervă), pentru etanșare. (După accident, articulațiile de teren ale propulsoarelor folosesc trei O-ringsuri.) Etanșările tuturor articulațiilor propulsoarelor trebuia să conțină gazele fierbinți presurizate produse de arderea propulsorului solid dinăuntru, împingându-l în exterior prin ajutajul din capătul din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei nu au suficiente date pentru a determina dacă fiecare articulație
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei nu au suficiente date pentru a determina dacă fiecare articulație rămâne etanșa. Această eră o considerație importantă, deoarece O-ringurile propulsoarelor fuseseră proiectate drept componentă „Criticality 1”—adică nu există rezervă în cazul defectării O-ringurilor primar și secundar, iar defectarea lor putea distruge vehiculul și echipajul acestuia. Un argument al celor de la NAȘĂ împotriva îngrijorărilor celor de la Thiokol a fost
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
acolo pentru a furniza redundanta în caz de defectare neprevăzuta, si nu pentru a înlocui dispozitivul primar, nelăsând nicio rezervă.) Inginerii de la Thiokol au declarat și că temperaturile joase de peste noapte ar fi avut aproape sigur că rezulat temperaturi ale propulsoarelor sub linia roșie de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
pentru a respecta programul lansărilor. Din cauza temperaturii scăzute, s-a depus o cantitate semnificativă de gheață pe structura fixă de servicii care stătea lângă naveta. Echipa de dezgheț de la Kennedy a îndreptat o cameră în infraroșu către articulația de la spatele propulsorului din dreapta și a constatat că temperatura este de doar −13. S-a crezut că acesta era din pricina aerului foarte rece care era suflat spre articulație de la ventilația rezervorului de oxigen lichid. Temperatura era mult mai mică decât cea a aerului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
în Downey, California și care au văzut structura de lansare au fost îngroziți de câtă gheață era depusă. Se temeau că în timpul lansării gheață spartă ar putea lovi învelișul de protecție termică, din cauza aspirației induse de jetul de gaze de la propulsoarele cu reacție. Rocco Petrone, liderul diviziei de transport spațial de la Rockwell, și colegii săi vedeau această situație că pe o constrângere a lansării, si au spus managerilor Rockwell de la Cape că firma nu poate susține lansarea. Cu toate acestea, managerii
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
avut loc la Ț+2,733. Ultimul moment în care s-a mai văzut fum lângă bară a fost Ț+3,375. Ulterior s-a determinat că acest fum a fost cauzat de deschiderea și închiderea articulației de teren din spatele propulsorului drept. Carcasa propulsorului se deformase sub presiunea aprinderii. Ca rezultat al acestei deformări, componentele metalice ale carcasei s-au îndoit în sensuri opuse, lăsând o deschidere prin care s-au scurs gaze fierbinți de pește . Aceasta se mai întâmplase și
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Ț+2,733. Ultimul moment în care s-a mai văzut fum lângă bară a fost Ț+3,375. Ulterior s-a determinat că acest fum a fost cauzat de deschiderea și închiderea articulației de teren din spatele propulsorului drept. Carcasa propulsorului se deformase sub presiunea aprinderii. Ca rezultat al acestei deformări, componentele metalice ale carcasei s-au îndoit în sensuri opuse, lăsând o deschidere prin care s-au scurs gaze fierbinți de pește . Aceasta se mai întâmplase și cu ocazia altor
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
uzând O-ringurile până la realizarea ermetizării. Investigațiile inginerilor de la Morton-Thiokol au determinat că uzură O-ringurilor era legată direct de timpul necesar extrudării, și că vremea rece, care cauza întărirea O-ringurilor, prelungea durată de extrudare. (Articulația de teren a propulsoarelor, reproiectată, utilizată după accidentul "Challenger" a utilizat un sistem de cavitate și trunchi suplimentar cu un al treilea O-ring, ameliorând scurgerile.) În dimineața accidentului, O-ringul primar se întărise atât de tare de frig încât nu a putut realiza
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de Max Q, a suferit cea mai bruscă schimbare a direcției vântului întâlnită până atunci în programul Space Shuttle. La Ț+58,788, o cameră video a imortalizat începutul unei emisii de gaze de lângă bară de legătură din spate a propulsorului din dreapta. Fapt necunoscut de cei de pe "Challenger" și de cei de la Houston, începuse să se scurgă gaz fierbinte printr-o gaură din ce in ce mai mare dintr-una din articulațiile propulsorului din dreapta. Forță cauzată de schimbarea vântului a înlăturat violent capacul temporar de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
începutul unei emisii de gaze de lângă bară de legătură din spate a propulsorului din dreapta. Fapt necunoscut de cei de pe "Challenger" și de cei de la Houston, începuse să se scurgă gaz fierbinte printr-o gaură din ce in ce mai mare dintr-una din articulațiile propulsorului din dreapta. Forță cauzată de schimbarea vântului a înlăturat violent capacul temporar de oxid care luase locul O-ringurilor defecte, îndepărtând și ultima barieră ce mai oprea flăcările să iasă prin articulație. Dacă n-ar fi fost schimbarea direcției vântului, norocosul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
capacul temporar de oxid care luase locul O-ringurilor defecte, îndepărtând și ultima barieră ce mai oprea flăcările să iasă prin articulație. Dacă n-ar fi fost schimbarea direcției vântului, norocosul capac de oxid ar fi rezistat până la epuizarea combustibilului propulsorului. Într-o secundă, emisia de gaze a devenit intensă și bine definită. Presiunea internă din propulsorul din dreapta a început să scadă din cauza gaurii crescânde din articulația spartă, si la Ț+60.238 se vedeau clar flăcări ieșind prin articulație și
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
exclamat ca răspuns la indicatoarele de bord ale performanței motorului principal sau ca răspuns la scăderea de presiune din rezervorul exterior de combustibil. La Ț+73,124, domul din spate al rezervorului de hidrogen lichid a cedat, producând o forță propulsoare ce a care a împins rezervorul de hidrogen înspre rezervorul de oxigen lichid din partea din față a rezervorului exterior. În același timp, propulsorul din dreapta a efectuat o rotație în jurul barei de prindere din față, si a lovit structura dintre rezervoare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
un factor de încărcare de până la 20G — mult peste limita nominală de 5G. Cele două propulsoare care pot suporta forțe mai mari s-au separat de rezervorul exterior și au continuat în zbor necontrolat timp de încă 37 secunde. Carcasele propulsoarelor erau făcute din plăci de oțel de grosime și erau mult mai solide decât orbiterul și decât rezervorul exterior; astfel, ambele propulsoare au supraviețuit dezmembrării navetei, desi propulsorul din dreapta încă mai suferea de pe urma arderii articulației care a declanșat procesul de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
orbiterul ar fi scăpat. La Ț+110.250, ofițerul de la Cape Canaveral responsabil cu urmărirea rachetelor a trimis semnalele radio ce au activat pachetele de autodistrugere de la bordul ambelor propulsoare. Această eră o procedură normală, efectuată deoarece ofițerul a considerat propulsoarele în cădere liberă a fi un posibil pericol pentru sol sau pentru mare. Același semnal de autodistrugere ar fi distrus și rezervorul exterior dacă nu s-ar fi dezintegrat deja. „Controlorii de zbor analizează situația cu foarte mare atenție”, a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
atinsese maximul). Când s-a dezintegrat rezervorul, combustibilul și oxidantul stocate în acestă s-au împrăștiat, lăsând impresia unei mingi de foc. Totuși, conform echipei NAȘĂ care a analizat imaginile după accident, a fost doar o „combustie localizată” a gazului propulsor. Norul vizibil era compus mai ales din vapori și gaze rezultate din împrăștierea oxigenului lichid și a hidrogenului lichid. Stocat într-un mediu criogenic, hidrogenul lichid nu ar fi putut să se aprindă suficient de rapid pentru a declanșa o
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
o „explozie” în sensul tradițional de "detonare" (spre deosebire de o "deflagrație", ceea ce a avut loc de fapt). Dacă ar fi avut loc o explozie, întreaga naveta ar fi fost distrusă pe loc, aducând în acel moment moartea echipajului. Cabina echipajului, precum și propulsoarele, elemente ce aveau din construcție o constituție mai robustă au supraviețuit dezmembrării vehiculului de lansare; în vreme ce propulsoarele au fost detonate de la distanță, cabina detașata a continuat pe o traiectorie balistică, si a fost văzută ieșind din norul de gaze la
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
ar fi avut loc o explozie, întreaga naveta ar fi fost distrusă pe loc, aducând în acel moment moartea echipajului. Cabina echipajului, precum și propulsoarele, elemente ce aveau din construcție o constituție mai robustă au supraviețuit dezmembrării vehiculului de lansare; în vreme ce propulsoarele au fost detonate de la distanță, cabina detașata a continuat pe o traiectorie balistică, si a fost văzută ieșind din norul de gaze la Ț+75.237. La douăzeci și cinci de secunde după dezmembrarea vehiculului, ce a avut loc la (), traiectoria compartimentului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
îndreptat către speculații; atât "New York Times" cât și United Press Internațional au publicat articole în care se sugera că o defecțiune a rezervorului exterior ar fi cauzat o explozie, în ciuda faptului că ancheta internă a NAȘĂ se concentrase rapid pe propulsoarele laterale. „Agenția spațială”, scria reporterul de știri spațiale William Harwood, „a recurs la politica să de strict secret în ce priveste detaliile anchetei, o atitudine neobișnuită pentru o agenție care de multă vreme se mândrește cu deschiderea să.” În seara
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de securitate a ținut avioanele și navele în afara zonei de impact până când s-a putut intra acolo. A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare au putut să
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
echipajului aflat pe fundul oceanului. Această descoperire, împreună cu găsirea rămășițelor tuturor celor șapte membri ai echipajului, au fost confirmate a doua zi, si la 9 martie, NAȘĂ a comunicat această presei. Până la 1 mai, se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică adâncime, acestea nu mai aveau legătură cu anchetă; scopul lor era recuperarea de resturi
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
siguranței programului Space Shuttle, iar Președintele Reagan a cerut NAȘĂ să prezinte în treizeci de zile un raport în care să arate cum plănuiește să implementeze aceste recomandări. Ca răspuns la recomandările comisiei, NAȘĂ a demarat o reproiectare totală a propulsoarelor navetei spațiale, reproiectare supervizata de un grup independent, după cum stipula comisia. Contractul NAȘĂ cu Morton Thiokol, contractorul responsabil de construcția propulsoarelor laterale, conținea o clauză conform căreia în caz de defecțiune care ar conduce la „pierderi de vieti sau ratarea
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
arate cum plănuiește să implementeze aceste recomandări. Ca răspuns la recomandările comisiei, NAȘĂ a demarat o reproiectare totală a propulsoarelor navetei spațiale, reproiectare supervizata de un grup independent, după cum stipula comisia. Contractul NAȘĂ cu Morton Thiokol, contractorul responsabil de construcția propulsoarelor laterale, conținea o clauză conform căreia în caz de defecțiune care ar conduce la „pierderi de vieti sau ratarea misiunii”, Thiokol renunța la 10 milioane de dolari din banii cuveniți și poartă răspunderea legală pentru defecțiune. După accidentul "Challenger", Thiokol
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
probleme ce pot apărea din lipsă de claritate a prezentării informațiilor. El afirmă că dacă inginerii de la Morton Thiokol ar fi prezentat cu mai multă claritate datele de care dispuneau în legătură cu relația între temperaturile scăzute și arderea din zona articulațiilor propulsoarelor, ei ar fi reușit să convingă managerii NAȘĂ să anuleze lansarea. Tufte a afirmat și că slabă prezentare a informațiilor ar fi putut afecta deciziile NAȘĂ din timpul ultimului zbor "Columbia". După accident, flotă NAȘĂ pentru programul Space Shuttle a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Tufte a afirmat și că slabă prezentare a informațiilor ar fi putut afecta deciziile NAȘĂ din timpul ultimului zbor "Columbia". După accident, flotă NAȘĂ pentru programul Space Shuttle a rămas la sol aproape trei ani pe durata anchetelor, audierilor, reproiectării propulsoarelor, si a altor revizuiri, modificări și pregătiri tehnice și manageriale. La 11:37 a.m. în data de 29 septembrie 1988, naveta spațială Discovery s-a lansat cu un echipaj de cinci persoane de la Centrul Spațial Kennedy, rampă 39-B. Această purta
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]