585 matches
-
Amtsgericht din Munchen confiscat toate versiunile de Manhunt la 19 iulie 2004 pentru încălcarea § 131 StGB ("reprezentare a violenței"). Potrivit instanței, jocul, portretizează uciderea oamenilor că distracție, si mai violente, mai distractiv uciderea este. De asemenea, au spus că este proslăvit vigilantism, care considerate dăunătoare. [50] În Australia, jocul a fost "clasificare a refuzat" la 28 septembrie 2004 de către Review Consiliul de clasificare în ciuda faptului că a fost deja la vânzare pentru aproape un an de la acel moment, după ce a primit
Manhunt (joc video) () [Corola-website/Science/334248_a_335577]
-
cu aliații tradiționali, câțiva generali fură avansați mareșali că participaseră la război, iar ziarele făcură publice actele de eroism și de rezistență ale oamenilor simpli care nu se lăsaseră doborâți la băutură de cotropitori. Apărură și cântecele de vitejie care proslăveau setea noastră de libertate, independența și suveranitatea unei țări mici, dar de neînvins, așa cum era scris și În cărțile de istorie.„Evropa căta cu admirație și multă mirare la noi”, scriau unii În limba vechilor cronici. Erau triști doar cei
Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
1170) și are aproximativ 4004 versuri (numărul lor variază puțin în edițiile moderne). Acest poem epic este un exemplu de cântec de gesta, o specie literară ce a înflorit între secolele al XI-lea și al XIV-lea și care proslăvește faptele de vitejie, onoarea și credința. Carol cel Mare și armata sa poartă lupte de șapte ani în Spania. Marsilion, regele sarazin al Zaragozei, ține sfat cu nobilii lui. La îndemnul sfetnicului său viclean, Blancandrin, Marsilion hotărăște să simuleze că
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea, dincolo de Adrianopol. Abia după 250 de ani, în 1966, Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat. Antim Ivireanul a fost proslăvit ca sfânt (canonizat) de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 (prin actul sinodal din 20 iunie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 21 iunie 1992). Este prăznuit în fiecare an la 27 septembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Antim Ivireanul () [Corola-website/Science/299157_a_300486]
-
Religia egiptenilor din perioada antică a fost o religie politeistă prin excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși, numărul exact n-a fost încă determinat. Mulți dintre zei erau proslăviți doar într-o anumită zonă sau într-un anumit oraș. Conform credinței, zeii fuseseră creați de către Demiurg, primul zeu. Paradoxal, se credea că fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul omului. Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenței
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
aceasta, au intrat în mâna evreilor, bunuri de care vor fi siliți curând să dea socoteală, deși nu au fost vinovați de înstrăinarea lor.Mulțimea săracă s-a strâns în jurul lui Petre Pustnicul. O gloată imensă îl înconjura pe predicator, proslăvindu-l, închinându-i-se și oferindu-i daruri. Exagerările religioase au și început să acționeze asupra acestor oameni simpli și creduli și nu o dată aveau să-i împingă la acte necugetate. Orice făcea Petre Pustnicul, orice spunea, era socotit ca
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
o serie de excursii. Naționalismul militar al anilor 1930 din Japonia a făcut ca să nu fie agreat ca scriitor de către autorități, deoarece operele sale nu erau legate de societatea contemporană în felul în care și-l doreau autoritățile, adică să proslăvească militarismul. Cu puține excepții, lucrările sale viitoare, până la terminarea războiului au fost cenzurate.
Edogawa Rampo () [Corola-website/Science/313408_a_314737]
-
în sec. XIX prin transmiterea orală, cu deformări, a unor conferințe date de arheologul Ion Casian Suruceanu în oraș despre antichitatea Dacilor (Arcidava este în Banat, Sucidava în Oltenia) și despre evul mediu („Krak” este denumirea unui zeu al Tiverților, proslăvit la picioarele unor stejari bătrâni și uriași, iar numele corecte, din cronicile genoveze, este „Alciona” însemnând „albastră” sau „Polihromia” însemnând „colorată” în grecește, dar aceste denumiri sînt tardive, din perioada bizantină). Există o legendă mai veche, din perioada moldovenească medievală
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
asta, de a se face și el folositor cu ceva țării și neamului lui". Scriitorii sînt chemați să-și facă „datoria", să lupte împotriva importului de idei, a coruperii limbii prin împrumuturi străine. Contestînd simbolismul, revista încurajează acele producții care proslăvesc „marea viață a poporului" român, trecutul lui glorios, „frumusețile acestui pămînt"" etc. Se constată că idei asemănătoare cu articolul programatic, Primele vorbe, exprimau și poeziile din primul număr, putând fi considerate „manifeste" privind orientarea noii reviste. Astfel, Sămănătorul, poezia lui
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
aceea fiului lui Shamaw'al, Shuraih ibn Samaw'al. Acesta din urmă nu știa cine se află printre captivi. La un moment prielnic, când Shuraih se afla în vecinătate, A'sha a început să recite o poezie în care a proslăvit fapta lui Samaw'al și a cerut fiului acestuia să se poarte în acelaș spirit și să-l pună în libertate. Shuraih l-a slobozit și i-a permis sa plece, nu înainte de a-i dărui o cămilă dintre cele
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]
-
a-IX-a conține motto-ul din versiunea inițială a poemului "Zică ce vor, zică" "Ce-mi pasă!" Atalaxia înțeleasă ca izolare în singurătatea creatoare este singura care poate să-l salveze pe creator. Ideea poetică își găsește corespondență în gândirea hindusă „"Proslăvit e omul care s-a eliberat din toate lanțurile și a renunțat la toate dorințele"”. Calmul, detașarea și nepăsarea față de micimea vieții cotidiene marchează o atitudine potrivită unui arhat „budist”. Strofa a-X-a reia versurile primei strofe în ordine inversă, astfel
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
Din lume și rudenii cu totul au ieșit <br> De aici la mine au venit. <br> Într-o stâncă chilie și-au făcut <br> În care slujind, lui Dumnezeu a plăcut <br> Și pe el după sfârșit Dumnezeu l-a proslăvit; <br> Peștera și acum se găsește <br> Și "Chilia Sfântului" se numește. <br> Iară după oarecare întâmplare, <br> Cu a lui Dumnezeu înainte apărare, <br> Rudele sfântului cele din sat <br> Moaștele cu totul le-au ridicat <br> Și în
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
asemenea altor sihaștri, s-a nevoit acolo singur până la moarte cu grele și neștiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul, bineplăcând lui Dumnezeu și umplându-se de darul Duhului Sfânt, s-a săvârșit în acea peșteră în ultimele decenii ale secolului XVII, proslăvindu-se după moarte ca făcător de minuni. Moaștele Sfântului Ioan de la Prislop au fost duse la o mănăstire din Țara Românească, probabil la Tismana. Un intens pelerinaj are loc la Mănăstirea Prislop, în special la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
și-a părăsit tot ce avea mai de preț, căminul conjugal, învinsă de puterea dragostei. Pentru Sappho însă, lucrul ""cel mai prețios"" ar fi să revadă ""mersul grațios și fața de lumină"" a Anactoriei, care acum se află departe. Divinitățile proslăvite în imnurile pe care le compunea la diferite ocazii, fac aproape toate parte din cortegiul Afroditei. În afară de Grații, Muze, Nereide, și Nimfe un loc aparte îl ocupă Adonis, o divinitate asiatică minoră, legată, ca și Afrodita de cultul plantelor. Într-
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
o trupă de teatru, sau filmul în idiș "Căutătorii fericirii", care descria povestea unei familii evreiești americane, care fugise de criza economică, care lovise lumea capitalistă, pentru a-și construi o viață nouă în Biroboidjan, toate, conform cerințelor realismului socialist, proslăveau minunata viață socialistă din regiune. Falimentarul "experiment Birobidjan" a fost stopat cu prima campanie stalinistă de epurări.Cosmopolit fără țară (în ) a fost un eufemism sovietic folosit în timpul campaniei antisemite staliniste din perioada 1948-1953, care a culminat cu „demascarea complotului
Sionism () [Corola-website/Science/303069_a_304398]
-
locului Rusiei în lume, sensului istoriei și a viitorului țării. Un grup, cel al "occidentaliștilor", credeau că Rusia a rămas înapoiată și primitivă și nu poate progresa decât printr-un proces mai amplu de europenizare. Alt grup, cel al slavofililor, proslăveau cu entuziasm slavii, cultura și tradițiile lor și nu-și ascundeau dezaprobarea pentru opiniile occidentaliștilor și pentru cultura și obiceiurile vesticilor. Slavofilii considerau filozofia slaviilor ca sursă de plenitudine în Rusia și priveau cu neîncredere la raționalismul și materialismul vestic
Istoria Rusiei, 1796-1855 () [Corola-website/Science/302758_a_304087]
-
a cauzat tensionarea bruscă a relațiilor bilaterale. Un document emis de rege la 18 iunie 1325 îl numește pe voievodul muntean "„Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare”" și relatează cum Ștefan, fiul comitelui cuman Parabuh l-a înjosit pe regele ungar, proslăvindu-l în schimb pe Basarab. În 1327 papa Ioan al XXII-lea îl lăuda pe domnul muntean pentru susținerea catolicismului și zelul său de a extermina națiunile „necredincioase” (ortodoxe). După această dată, voievodul muntean a luat de la unguri Banatul Severinului
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
le poate impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare. În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există mai multe curente
Liberalism () [Corola-website/Science/297803_a_299132]
-
gropi comune. Se aud nume cunoscute ca Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga etc., etc. Așa cum le Înșiră scriitorul memorialist, numele lor devin parcă versuri de poem. Nu se poate face abstracție de faptul că poeții proletcultiști Nina Cassian, Marcel Breslașu au proslăvit pe Lenin, pe Stalin. În versurile proletcultiste era Înfierat imperialismul american. Sunt menționați Maria Banuș cu Zidul Doftanei sau Dan Deșliu cu Minerii din Maramureș ori Privesc din Doftana de Th. Fedea Rudenco. Aurel Baranga publica un poem “Trăiască, trăiască
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
învățământ privind educația sexuală, căutându-se explicația ei în genele umane, lucru ce nu este adevărat. În condițiile crizei spirituale a societății, mijloacele de informare în masă și produsele așa zisei culturi de masă devin uneori instrumente de corupere morală, proslăvind destrăbălarea sexuală, posibilitatea tuturor opțiunilor sexuale și alte patimi păcătoase.206 Perversiunile sexuale sunt multiple și acest fenomen a luat amploare în lumea contemporană, o lume secularizată care face totul pentru a orienta pe om mai mult față de lumea de
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
al Senatului, Eugen Dijmărescu, Alin Teodorescu, actualul liberal Teodor Meleșcanu etc. Pe această temă Cornel Nistorescu își intitulează comentariul zilei Atleții comunismului: „Structurile de putere ale societății totalitare au devenit pepinieră pentru vedetele politice ale României democratice. Aceleași personaje care proslăveau comunismul și pe conducătorul iubit sunt acum mari fani ai democrației. Cu o singură condiție: să ocupe aceeași poziție avantajoasă în aparatul de stat! (...) O călătorie în timp ne arată ce prefaceri spectaculoase s-au produs nu doar în statutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
piesa lui Shakespeare, în care ducele alungat de la curte descoperă în mijlocul pădurii nu doar un refugiu, ci și o oază de liniște, de calm și de plăcere. Iar pentru Ronsard, ca și pentru alți confrați ai veacului său, natura era proslăvită ca o adevărată religie: „Trăiam în vremea fraged-a juniei, când codri, munți și ape/Mângâietoare îmi păreau, mai mult decât regeștile palate“. Nu întâmplător, încă din secolele XV-XVI, în jurul Parisului s-a realizat cea mai vastă centură de păduri
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
gândești. Nu există nici un om inteligent sub soare care să nu privească pieziș imoralitatea și nelegiuirile din Mino. Aliindu-te cu o provincie fără lege și credință, singur îți cauți pieirea. Odată ce ai realizat acest lucru, crezi că te va proslăvi cineva ca pe un om care a murit ca un martir, pe adevărata Cale a Samurailor? Ar fi mai bine să pui capăt acestei alianțe nedemne și să te întâlnești în sfârșit cu stăpânul meu, Seniorul Nobunaga. Deși în ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a inimii, iar respectul lui Shingen față de bătrânul abate fusese extraordinar de adânc. Dar Kaisen crezuse și el cu tot atâta tărie în Shingen - era un dragon printre oameni; un mitic cal de foc din cer. Însă, câtă vreme îl proslăvea atât de mult pe Shingen, nu-l compara niciodată cu fiul său, Katsuyori, și nici nu-l considera pe acesta din urmă învrednic în contrast cu tatăl lui. Dimpotrivă, îl privea pe Katsuyori cu simpatie. Dacă cineva critica greșelile lui Katsuyori, Kaisen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
noroi. În timp ce-i priveau pe misionari, copiii alergau în jur încântați, chiuind, bătând din palme și strigând: — Misionarul s-a prefăcut în pisică de mare! Barba lui roșie e plină toată de noroi! Dar părinții băiatului le mulțumiră i-l proslăviră pe dumnezeul lor, deși nu erau creștini. Se plecară la picioarele preoților, vărsând lacrimi de recunoștință, cu mâinile împreunate în rugăciune. În muntele negru de oameni care se formase lângă ei, cuvintele de laudă la adresa misionarilor treceau din gură-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]