279 matches
-
sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și potențînd agresivitatea extremă în grup fața de cei "de o altă părere" decît cea oficială. 14.2. Comportamentul prosocial Cercetările asupra comportamentului de ajutorare (o categorie a comportamentului prosocial) au fost inițiate odată cu un eveniment tragic, care a avut un ecou semnificativ în epocă: uciderea la New York, în plină stradă, în 1964, a unei tinere, Kitty Genovese, crimă la care 38 de persoane au asistat în tăcere, în spatele perdelelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
persoane au asistat în tăcere, în spatele perdelelor, fără a avea vreo reacție. De atunci, tema a suscitat numeroase abordări experimentale, toate preocupîndu-se de aflarea celor mai adecvate strategii de diminuare a fenomenului pervers social, accentuat de anonimitate. Noțiunea de comportament prosocial a fost definit ca acea conduită "orientată spre ajutorarea, protejarea, sprijinirea, dezvoltarea celorlalte persoane, fără așteptarea unei recompense externe" (Hoffman, p. 118). Așadar, această specie de comportament trebuie să întrunească unele condiții pentru a fi calificată drept un comportament suportiv
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesionale, precum și lipsa oricărui interes pentru o eventuală recompensă materială care ar putea surveni în urma săvîrșirii actului invocat. Un bilanț asupra temei a devenit accesibil și publicului român interesat, datorită contribuțiilor lui S. Chelcea (1990, 2003, 2008a). în general, comportamentul prosocial desemnează o vastă categorie de conduite, referindu-se însă invariabil la acte privite în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în mod pozitiv de către societate. Putem numi aici ajutorarea, altruismul, sprijinul acordat trecătorului "în nevoie", atracția interpersonală, prietenia, caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea unui comportament antisocial poate induce prin reacție o atitudine comportamentală prosocială. Totodată, s-a observat că insistența agresivă în solicitarea ajutorului amenință libertatea opțiunii și, dată fiind reactanța psihică, indivizii refuză
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sacrificiul, simpatia, încrederea etc. Studiile realizate pînă în prezent în această direcție au scos în evidență că expunerea la comportamente prosociale conferă proeminență "regulii" responsabilității sociale. în același timp, observarea unui comportament antisocial poate induce prin reacție o atitudine comportamentală prosocială. Totodată, s-a observat că insistența agresivă în solicitarea ajutorului amenință libertatea opțiunii și, dată fiind reactanța psihică, indivizii refuză oferirea sprijinului solicitat, prin activarea unui adevărat "efect de bumerang" (Vaughan, Hogg, 2004). Un rol important în activarea comportamentului prosocial
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prosocială. Totodată, s-a observat că insistența agresivă în solicitarea ajutorului amenință libertatea opțiunii și, dată fiind reactanța psihică, indivizii refuză oferirea sprijinului solicitat, prin activarea unui adevărat "efect de bumerang" (Vaughan, Hogg, 2004). Un rol important în activarea comportamentului prosocial îl joacă normele sociale implicite. Adevărate legi nescrise, de multe ori mai puternice și mai viabile decît cele mai importante legi oficiale, ele prescriu tipul de comportament "așteptat" sau "normal", respectiv ce comportament este calificat drept "anormal". Aceste expectanțe sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintr-un anumit context istoric și cu o anumită localizare spațială poate deveni derizoriu peste cîțiva ani în același loc ori chiar este deja condamnabil într-un alt tip de societate, contemporană celei de referință. Prin urmare, nici definirea comportamentului prosocial nu se poate articula într-o manieră universalizantă, care să-i asigure legitimarea în orice timp și în orice loc, în forme neschimbătoare. Conform unei logici instrumentale care guvernează relațiile interpersonale, în pofida determinărilor culturale și istorice asupra comportamentului prosocial, hotărîtor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului prosocial nu se poate articula într-o manieră universalizantă, care să-i asigure legitimarea în orice timp și în orice loc, în forme neschimbătoare. Conform unei logici instrumentale care guvernează relațiile interpersonale, în pofida determinărilor culturale și istorice asupra comportamentului prosocial, hotărîtor în acordarea unui sprijin, pare a fi "costul" acordării sale: cu cît acesta este mai ridicat, cu atît probabilitatea de a îi ajuta pe alții este mai redusă (Mastain, 2007). Definit drept disponibilitate a subiectului de a l ajuta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pare a fi "costul" acordării sale: cu cît acesta este mai ridicat, cu atît probabilitatea de a îi ajuta pe alții este mai redusă (Mastain, 2007). Definit drept disponibilitate a subiectului de a l ajuta pe "celălalt" în nevoie, comportamentul prosocial a fost examinat în spații accesibile, precum diverse locuri publice, în care un complice al experimentatorului adresa unui naiv rugămintea de a fi direcționat "în găsirea unei adrese necunoscute", solicita "să i se schimbe o bancnotă în bani mărunți" sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care aveau un pronunțat caracter de ruralitate. Și o altă cercetare coordonată de A. Hedge și Y. Yousif (1992) în Sudan și Marea Britanie a identificat existența unor diferențe importante între mediul urban și cel rural, în favoarea ruralului, în privința activării comportamentului prosocial, dar nu a evidențiat diferențele anticipate între Marea Britanie și Sudan luate ca întreg. în fond, este foarte important și "ce se înțelege prin ajutorare", căci, așa cum remarca S. Fiske (1991), comportamentul prosocial poate fi identificat practic în orice cultură studiată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și cel rural, în favoarea ruralului, în privința activării comportamentului prosocial, dar nu a evidențiat diferențele anticipate între Marea Britanie și Sudan luate ca întreg. în fond, este foarte important și "ce se înțelege prin ajutorare", căci, așa cum remarca S. Fiske (1991), comportamentul prosocial poate fi identificat practic în orice cultură studiată de antropologi, dar înțelesul atribuit acestui gen de comportament variază considerabil. De exemplu, Grecia era proverbială pentru generozitatea manifestată față de străini, cel puțin pînă la invazia turiștilor din prezent. R. Feldman (1967
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu sînt tratați similar cu autohtonii. Natura normelor culturale proprii, precum și relevanța pentru in-grup a calității de străin (care poate fi visceral peiorativă sau bovaric apreciativă) ordonează comportamentul care se activează față de "celălalt". într-un studiu de amploare asupra comportamentului prosocial, R. Levine, A. Norenzayam și K. Philbrick (2001) au încercat să surprindă în ce măsură străinii primesc mai mult ajutor în anumite orașe, în dauna altora. Derulat în mari metropole, studiul a testat și relevanța cîtorva teorii care asociau diverse variabile sociodemografice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proajutorare crescut, atît sărăcia, cît și excesul de prosperitate descurajînd disponibilitatea oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de mijloc formează majoritatea sociologică în țările "occidentale", ceea ce constituie o premisă încurajatoare în favoarea comportamentului prosocial. Totodată, dimensiunile culturale pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la suportul acordat "celuilalt" (Triandis, 1995). Cum se poate remarca, aceste tendințe dintre care unele sînt contradictorii indică o multitudine de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pot anticipa intensitatea ajutorării, scorurile mari la individualism fiind, în general, însoțite de scoruri mai reduse la suportul acordat "celuilalt" (Triandis, 1995). Cum se poate remarca, aceste tendințe dintre care unele sînt contradictorii indică o multitudine de determinări asupra comportamentului prosocial, în fiecare caz impunîndu-se luarea în considerare a background ului istoric, social, politic al culturii naționale de referință. în cercetarea evocată a lui R. Levine, A. Norenzayan și K. Philbrick, ancheta s-a derulat în 23 de orașe mari de pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamente vizate într-un anumit oraș, ceea ce conduce spre ideea că ajutorarea străinilor pare a fi o caracteristică intrinsecă locului (orașului sau țării) respective. De asemenea, s-au înregistrat diferențe de scor semnificative între diversele orașe, cu nivele ale comportamentului prosocial încadrate între 40% în Kuala Lumpur, (Malaysia) și 93% la Rio de Janeiro (Brazilia). în acest sens s-a evidențiat existența unei corelații semnificative de semn negativ între această categorie de comportament și puterea de cumpărare (forța economică) a cetățenilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aceasta sistematizează 65 de studii care au pus în legătură acești factori sociali și psihologici. într-o investigație care dezvolta o serie de ipoteze inițiale (Trommsdorff, 1995), J. Kienbaum și G. Trommsdorff (1999) au realizat o comparație culturală a comportamentului prosocial între Germania și fosta Uniune Sovietică. S-a urmărit de fapt examinarea comparativă a unor eșantioane provenind dintr-o cultură considerată tipic "colectivistă", așa cum era cea postsovietică, și o alta cu pronunțat caracter individualist, de genul celei germane. Subiecții studiului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
elaborate anterior. Mai mult decît atît, diferențe semnificative s-au sesizat în unele situații nu pe baza unui substrat etnic, ci între copii de aceeași naționalitate, dar de gen opus. Astfel, în timp ce cvasitotalitatea fetelor germane au manifestat un pronunțat comportament prosocial, procentul băieților germani dispuși să "îl ajute pe cel în nevoie" a fost de doar 70%. Diferențe semnificative statistic în acest sens au existat și între băieții ruși (ponderea de 88%) și fete, care au avut un scor procentual apropiat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivist, interacțiunile mamă copil sînt mai degrabă armonioase și cooperante. Un alt studiu tematic semnificativ a fost realizat de către C. Pilgrim și A. Rueda Riedle (2003), care a căutat să exploreze bazele culturale ale individualismului și colectivismului prin surprinderea comportamentului prosocial în două societăți considerate opuse din acest punct de vedere, anume cea columbiană (socotită tipic colectivistă) și cea nord-americană (tipic individualistă). Subiecții angrenați au fost 202 copii cu vîrsta medie de șapte ani, din ambele țări, deopotrivă băieți și fete
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îi îndrumă spre conștientizarea nevoilor grupului din care fac parte. Rezultatele obținute au fost în parte surprinzătoare. Ele nu au verificat clasarea copiilor din cele două țări conform ipotezei dihotomice expuse mai sus. Copiii din Statele Unite au dovedit un comportament prosocial mai pronunțat (respectiv au demonstrat o disponibilitate mai mare în a permite celorlalți copii folosirea propriilor bunuri). în ambele țări motivația de bază a acestui comportament a fost reprezentată de relațiile de prietenie prealabile existente între copii. Aceștia au fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între copii. Aceștia au fost în mai mare măsură dispuși să împartă bunurile cu prietenii decît cu ceilalți necunoscuți, cu care nu au partajat relații afective apropiate, ceea ce sprijină ideea că istoria interacțiunii interpersonale joacă un rol important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste se poate dovedi simplistă din moment ce ea nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în fiecare cultură. în acest context, cercetătorii trebuie să abandoneze tendința nefastă de a încadra indivizii în clase largi de comportament pe baza simplei lor apartenențe la o cultură națională specifică. 14.3. Diagnoze românești (4): Repere pentru studiul comportamentului prosocial. Norme implicite și autism social la români Rezumăm în cele ce urmează o serie de studii derulate în intervalul 2006-2010, centrate pe explorarea puterii normelor implicite în relație cu o serie de categorii de comportament prosocial. Modul în care sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Repere pentru studiul comportamentului prosocial. Norme implicite și autism social la români Rezumăm în cele ce urmează o serie de studii derulate în intervalul 2006-2010, centrate pe explorarea puterii normelor implicite în relație cu o serie de categorii de comportament prosocial. Modul în care sînt asumate și exteriorizate aceste repere de conduită de plan secund tipologizează straturile sociale și descriu cel mai fidel sănătatea unei societăți, în maniera sistematizată de P. Bourdieu în jurul conceptului de habitus (Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiectului. Din multitudinea de indicatori vom ilustra două asemenea deschideri față de "celălalt", adăugînd și cîteva descrieri narative sugestive ale autorilor acestor conduite "naturale". Astfel, într-o asemenea cercetare derulată pe străzile Timișoarei am urmărit felul în care se activează comportamentul prosocial (Eisenberg, Mussen, 1989; Batson, 1998; Twenge, Baumeister, DeWall, Ciarocco, Bartels, 2007; Simpson, Willer, 2008). Descris ca un comportament de ajutoare al celui care, exact în momentul întîlnirii, are nevoie de un sprijin urgent, acest gen de conduită mărturisește implicit despre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Temelia absenteismului, dezinteresului și autoritarismului în spațiul public românesc se află (și) în acest fatalism orb al dezangajării și furtișagului. Care e, de fapt, un furt de sine. Un alt scenariu comportamental de data aceasta implicit, "natural" care privește deschiderea prosocială către "celălalt" pe care îl rezumăm pe scurt, studiată în prealabil și la nivel interregional este "scuipatul comunitar" (Gavreliuc, 2008). Punîndu-l în mișcare, am urmărit o dată în plus transferul normelor implicite în comportamentele publice. Reguli nescrise, dar extrem de influente, împărtășite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să nu fi fost modelată de determinările culturale, sociale, istorice și politice ale societăților. Fie că e vorba, ca în ultimele capitole, de diferențele de gen și stereotipurile asociate acestora, de expresivitatea facială, de modelele personalității, de agresivitate și comportament prosocial, pretutindeni s-au putut observa înrîuririle adînci pe care le generează factorii culturali. în toate aceste arii ale comportamentului social există principii generale exprimate în moduri particulare, în cadrul unor referenți culturali distincți. Pentru a explica mecanismul în care sînt însușite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]