289 matches
-
Începea dimineața foarte degrabă prin oferirea unui sacrificiu (thysían katà tòn nómon, „sacrificiu conform Torei”) pe noul altar pentru holocausturi; urma reconsacrarea propriu-zisă, însoțită de cântări acompaniate la diferite instrumente. Cu această ocazie era inaugurat noul altar. Apoi poporul se prosterna, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Celebrarea dura opt zile în timpul cărora erau oferite diferite sacrificii. J. Flavius (Ant. XII 316-326) numește această sărbătoare phôta, „luminile” (XII 325) pentru că în timpul său se reaprindea focul pe altar și în candelabru
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
rămânem deci la lucrurile înseși. Să nu le maltratăm, să nu le privim de sus, și vom vedea dezangajarea radicală față de utilitarismul societății comerciale. Desigur, putem uza de toate obiectele pe care le propune aceasta, putem în aparență să ne prosternăm în fața vițelului de aur, dar inconștientul colectiv este mult mai detașat decât pare de multiplele sale propuneri. Plutește în spiritul timpului o generozitate de a fi care relativizează egoismele economice. De-tașare perceptibilă în multiplele căutări spirituale, în dezvoltarea sincretismelor religioase
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-i aducă la “Visteriia domniei mele” nu știu. ― Să mai facem un pas, spre cunoașterea Sfântului Mormânt. ― În această încercare a noastră, părinte, la 26 decembrie 1710 îl întâlnim pe Dimitrie Cantemir voievod, care, la fel ca înaintașii săi, se prosternează în fața celor de la Sfântul Mormânt. “Acmu... de la o samă de vreme, din zavistie diiavolului, slăbindu acestu pământu de-ntâmplare oștilor și de alte... m(ă)n(ă)st(i)rile caril(e) sintu închinate la Sfântul Mormânt au slăbit cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și imprecațiile. Interpretați, oare, absența gesturilor de compasiune, râsetele și imprecațiile ca un semn de vinovăție a condamnaților? Dacă există vreo vinovăție aici, ea aparține, cred, numai celor care se grăbesc să râdă de cei învinși după ce înainte s-au prosternat în fața lor. Versatilitatea e tristă în orice împrejurări s-ar manifesta... Pentru a nu săvârși aceeași eroare, tribunalul trebuie să pună pe cântarul judecății, înainte de a da un verdict, nu numai ceea ce a făcut Robespierre, ci și ceea ce el n-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
făcut repede remarcați, atât prin faptele lor, cât și prin înfățișare. Erau bine cunoscute pletele lor buclate, robele din pănură, armele și crucea. În fața acestor oameni, care se socoteau slujitori ai Domnului, populațiile categorisite barbare cădeau în genunchi și se prosternau văzând crucea de lemn, care era înfățișată vederii lor alături de mult mai înfricoșătoarea sabie. Nimeni și nimic nu rezista acestei forțe, care se folosea mai puțin de cuvântul Domnului și mai mult de argumentele forței. E adevărat, acești călugări războinici
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
ea. La repetițiile audiției Mika-Le nu asista, dar concertul avea ecouri mari în birou și Mika-Le cădea în extaz când se vorbea de muzică, cu atât mai transportată cu cât nu înțelegea nimic. Tot ce ieșea din putințele ei o prosterna în admirație. Drăgănescu era și el în nesiguranța dacă trebuie sau nu să fie prezent la repetiții. Elena nu-i precizase nimic în privința asta și asista uneori de teamă ca nu cumva contrariul să fie o greșală, dar, odată acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sunt lângă Dumneavoastră, dar am răbdare. Totul e luminos . Altă clată scria: " Doctorii sunt tirani, m-au oprit de la concursul de schi și de ia raidul aerian. Eu, totuși, am lunecat până la picioarele concertului Bach." Marcian, aducând această cartă, o prosternase întîi la pantofii de satin ai Elenei, căreia negrul mat al doliului îi făcea fața mai albă încă. Bietul Maxențiu! Poetic și inconștient de starea lui! Surâsul lor glumeț devenise o umbră blinda în care învăluiau pe sărmanul 256 absent
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întrupat în istorie și a celui care a îngăduit ca propria-i țeastă să fie înconjurată de propriu-i sânge, alături de comunitatea condusă de duhovnicescul stareț Vichentie. Înălțat-am rugăciuni către Ierarhia Bisericii triumfătoare pentru toți acei care s-au prosternat către altarul transfigurat. În foișorul incintei situat ca într-un spațiu sfânt, s au auzit cu adevărat pașii lui Dumnezeu printre noi și comunitate. Într-adevăr această ctitorie este demnă de ctitorii ei și mai ales de cel care a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
literară, II, nr. 57, 15 oct. 1927, fragment din proiectatul volum Digresiuni asupra conceptului de poezie), Vladimir Streinu ironizează cu o finețe dusă pînă la imperceptibil „metafizica” dadaistă, combătînd-o cu propriile arme: „...Noi, care într-alte vremi ne-am fi prosternat zeităților astăzi defuncte, să așezăm cucernici pe Dada în ordinea acestui sacru incomprehensibil. Ca un predestin pentru orașul viitoarei solidarități internaționale, anticipînd rostul antantist între popoare al Genevei, dadaismul sudează aici conștiințele moderne împotriva obștescului. Este neliniștea pascaliană care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ar fi primit pe neașteptate o rafală de putere, a exclamat: - Ducele de Brescia, un bărbat drept, pe care l-am cunoscut pe când eram în vizită la episcopul Felice. Trebuie să te mândrești cu tatăl tău, fiule! Rotari s-a prosternat la picioarele episcopului. - Ai fost botezat? l-a întrebat Severo, punându-i o mână tremurătoare pe cap. - Nu, eu cred în Wodan, a răspuns Rotari, în timp ce episcopul a continuat neabătut: - Întoarce-te aici de Paște, și-am să te botez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ademeneau populația nemulțumită de stăpânirea bizantină cu credința și legea lui Mahomed. Fără teama de a fi contraziși, făgăduiau celor săraci fericirea doar în paradis, întocmai ca donatiștii; în schimb, prin convertire, deveneau pe loc oameni liberi. Mulți bogătani se prosternau în fața lui Allah doar pentru a nu-și pierde averile și puterea. Și unii, și alții, dacă nu se închinau noilor stăpâni, deveneau niște proscriși și erau oricum condamnați prin sămânța pe care năvălitorii o vărsau în pântecele femeilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
avut ce să ceară. Dar Dumnezeu nu l-ar fi ascultat pe el, căci inima lui era plină de ură. Iar Dumnezeu e dragoste și iertare. Fu curios să afle În fața cărei imagini sacre atât de mondenul onorabil Fioravanti se prosternase și se apropie câțiva pași - tălpile Îi scârțâiră lamentabil. În lumina nudă a becului părul creț și cenușiu al avocatului răspândea o aură argintie, ca și când ar fi fost stropit de picături de ploaie. În colțul din stânga al pânzei, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu mai blestema cerul și nici nu le mai împovăra pe surorile ei cu lacrimi. Stătea, mult prea nefericită ca să mai plângă, sub salcâm, copacul sacru al Innanei, unde se adunau păsările la apus. Se ducea la Așera si se prosterna în fața zeiței, care rânjea cu gura întredeschisă, și-i spunea „Fă-mă să am copii sau dacă nu, o să mor!”. Iacob îi vedea suferința și o strângea la pieptul lui cu și mai multă dragoste. Și după toți acei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Nike și sunt sigur că avea o mătărângă enormă. Evident, toate fetele erau În genunchi În fața acestui babuin; și eu care Încercam să le predau Mallarmé, zău, nu avea nici un sens. Așa va sfârși civilizația occidentală, Îmi spuneam cu amărăciune: prosternându-se iar În fața mătărângelor uriașe, ca babuinul hamadryas. Mi-am făcut obiceiul să vin la lecții fără chiloți. Negroidul ieșea exact cu fata care-mi plăcea mie mai mult: delicată, foarte blondă, chip de ingenuă, sâni frumoși În formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din vechime îl înfățișau pe diavol asemenea unui etiopian, încornorat și negru la față. Filip iese în întâmpinarea acestui om: «[...] eunuc, demnitar al reginei Candace a etiopienilor, care era mai mare peste întregul ei tezaur, fusese la Ierusalim ca să se prosterneze. Se întorcea acum, așezat în carul său, și citea din profetul Isaia» (Fap 8,28). Acest eunuc, datorită mentalității actuale în care fecunditatea este o necesitate și o dovadă a demnității, este bărbat doar pe jumătate. Problema cea mai spinoasă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
să pleci. Atât pretind. Să vedem, e numai amor propriu din partea mea, ori fata e o făptură divină? Ah, iubitule, să nu fiu însurat, să nu fie legile omenești la mijloc, pe Lili aș lua-o de nevastă. Să mă prostern înaintea ei, să-i sărut numai vârful piciorului. Ce pieliță fină, ce râs, ce nevinovăție! Și plinuță, colo, bine! Păcat că ești "angajat", insinua Stănică, c-ar fi pentru dumneata o partidă strălucită. Tată-său vrea să dea așa pahar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Leonardo da Vinci, figuri legendare ale istoriei. Și Freud se află printre ei. De aceea, în jurul lui s-a format o școală de discipoli care poate fi la fel de bine considerată o sectă de adepți, un grup de cercetători și preoți prosternați în fața imaginii creatorului doctrinei lor. Toți și-au asumat misiunea de a propaga ideile lui Freud, de a le menține la fel de pure ca pe o credință, printr-un frecvent comentariu al textelor Magistrului. Comentariul consacră o tradiție și întreține o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
munții, animalele și plantele. Statul în picioare (poziția inițială, startul rugăciunii) are drept referință statura semeață a munților, dar omul își manifestă respectul și smerenia concentrându-se asupra punctului de pe pământ, pe care îl atinge cu capul atunci când se va prosterna. Urmează înclinarea bustului care o evocă pe cea a animalelor și prosternarea ce are model plantele care, bătute de vânturile cu nisip din puste, se mențin doar datorită rădăcinilor lor ce se afundă adânc în pământ. În întregul său, ritualul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
-l ia blestemele, se ținea liturghia neagră. Puteai să adori sau să hulești, după plac. Numai că erai silit să adori pe cine nu trebuia și să hulești pe cine nu merita. Trebuia să-l adori pe Satana, să te prosternezi în fața demonilor mânjiți cu sânge de animal și înzăuați cu podoabe drăcești. Liturghia se prefăcea, ca și obiectele de cult, într-un șir de scârnăvii, de obscenități pe care iluminații întunericului le psalmodiau pe nas. Iar noi eram nevoiți să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cel de inferioritate și de cel de superioritate, simultan. Se simțea inferior oricărui om din comun, mai ales mahalagiilor. Întrevedea în ei o forță imensă, tremura în subconștientul lui la ideea că aceștia vor fi neapărat stăpânii de mâine, se prosterna în fața lor, se pregătea să se facă tolerat de ei. Un ton mai răstit al unui căruțaș îl demonta, îl făcea să-și piardă cumpătul. Când a făcut serviciul militar, Hangerliu a fost terorizat de sergentul de trupă, purtîndu-se prevenitor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar fi realizabilă m-ar scăpa de unde sunt. Picat cu avionul, cu o mitralieră sau numai cu revolver, cu un gramofon și un aparat fotografic, în epoca lui August, aș fi cucerit singur tot Imperiul roman. Toată lumea s-ar fi prosternat la pământ la coborârea și suirea mea în aeroplan. Aș fi îngenuncheat Senatul roman, inclusiv pe Cicero, cu un revolver. De fapt, cam așa ceva au făcut spaniolii în America și englezii în Indii. Îmi trec prin cap idei desperate. Să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lângă el, Îi zise doar atât: «negru». Fără să mai adauge ceva, a dispărut. O asemenea Întâmplare ni s-a părut stranie și ne-a pus la grea Încercare, dar guvernatorul despre care este vorba, mut de uimire, se Înclină prosternându-se și, deschizând epistola, ne arătă Întrebarea ce-o pusese: «Trebuiesă sacrific un taur alb sau un taur negru?». șîn fața acestuirăspunsț epicureii au plecat capul. Guvernatorul aduse sacrificiulși de atunci nu Încetă (F) să-și manifeste pietatea față de Mopsos
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a "nemțoicuței", ci de "icoana femeii" inaccesibile, "aproape goală, în tul albastru, cu safire și diademă de diamante", pe care voia s-o ducă "în pupila lui, într-o singurătate absolută", "să o admire, să o iubească, să i se prosterne la picioare și să sufere, să sufere". După secvența de la bal, e rândul poetului să fie dezamăgit, a doua zi, de "realitate", pe care ochiul o percepe meschin, numai "în latura ei măruntă". Sentimentul pare totuși să fi rodit, fiindcă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de femeie dominatoare. Pe Mite și-o imaginează, de asemeni, "păpușă", dar când o ridică în brațe și vrea să se "joace" cu ea, își dă seama de "greutatea" femeii și dă înapoi speriat ("Ce forță inaccesibilă, în fața căreia mă prostern", exclamă cu uimire poetul). "Nemțoicuța" intră și ea în rolul de mamă dispusă la jertfa de sine ("ai nevoie de mine, cum n-are nimeni altul din câți cunosc eu"), înclinată fiind mai mult spre duioșie decât spre admirație ("pe lângă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ar fi furat și de vise dacă le-ar fi ținut ascunse prin buzunare. Pe treptele bisericilor, vedea cum se înghesuiau milogii care, jeluindu-se, se aninau de hainele trecătorilor. Mai degrabă, multă lume era superstițioasă decât credincioasă, chiar dacă se prosterna la icoane și moaște. Aproape fiecare căuta în rugăciunile lui să găsească norocul în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]