366 matches
-
negri, nu are importanță!)], depinde (mai în glumă, mai în serios), de una, de alta, dar mai ales de perspectivă... și, apoi, de interpretare, că doar de-aia suntem în post-post modernism [din acest motiv trebuie să și postim, (noi, prostimea, tot timpul), în partea asta de lume, mai ceva decât în Săptămâna Mare! Nu?], și de re-re-interpretarea pentru că tot nu e doar o chestiune de modă, ci un fel de a trăi. Mai întâi trebuie să recunosc faptul că Nietzsche
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
este formată din indivizi care au și atins bunăstarea (lăudabilă dacă este făcută prin muncă și inteligență!), dar unii continuă să manifeste lăcomia pierzând reperele umane, creștine. Pentru acești oameni legea „nu este bătută în cuie”, ea există doar pentru „prostime”. Majoritatea, după cum am spus, o formează cei care duc o luptă acerbă pentru existență, care se lovesc de lipsuri, îngrădiri și suportă aroganța, cinismul celor înavuțiți pe nedrept. Oamenii în schimb au dobândit un egalitarism în exprimare, au abandonat „limba
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32 de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345111_a_346440]
-
actuale care demască cu atâta virulență și cu atâta veridicitate atrocitățile vechiului regim. Nici perioada obscură a unei, așa zise tranziții spre o lume mai bună, nu scapă de sub ironia pamfletară a scriitorului. „Care revoluție? A fost marea înghesuială. Noi, prostimea, ne-am înghesuit la televizor, să privim cum cade tiranul, iar ei s-au înghesuit, să acapareze funcții și afaceri profitabile”. Această definiție a lui Haralambie este mai mult decât reală. Eroii cărții au simțit prin contact nemijlocit acest lucru
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Îți iau urma ca o vulpe Cel mai primul dintre primii Intuindu-te-ntre pulpe În curbura adâncimii, Mimi...! Te adulmec și-ți țin pasul De sub cutele scurtimii Fustei dezvelind compasul Coapselor - pofta prostimii, Mimi. De sub falduri unduioase Aud foșnetul asprimii Dresului tău de mătase Tras pe cutele grăsimii, Mimi! Șoldurile-ți de cadână Parcă-n ciuda românimii, Cer un gest reflex de mână... Ce s-ar mai holba vadimii, Mimi! Treci lipind priviri
MIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376842_a_378171]
-
Doamne-Ajută” trebuie tradus altfel, pe aici: „Dumnezeu cu milă, că de la mine (noi) nici bună-ziua”. Acum să nu cădeți în căderea de jos a compasiunii. Ăștia sunt niște imbecili docți în muls lacrimi cetățenești. Ca să le dea, cui credeți? La prostime. Că ea lacrimi cere. Și pâine. • Decât mult și prost, că în gazetele astrologice, mai bine puțin, în limita puținului bun simț, și bun. Liviu JIANU 15 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Liviu JIANU - DIALOGURI CU ELISE (5) / Liviu Florian Jianu
DIALOGURI CU ELISE (5) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377917_a_379246]
-
apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin
O ȚARĂ DE VIS, CU CASE FĂRĂ FERESTRE! de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375993_a_377322]
-
apleacă la iarbă Să treacă flăcăii Moldovei, Dar, unde să plece ei oare Căci nu mai sunt astăzi Codrii... Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
sălbatic.Pădurea se apleacă la iarbăSă treacă flăcăii Moldovei,Dar, unde să plece ei oareCăci nu mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să fie,La studii, familii, odrasleîn țara fără de basme!Flăcăii seînvîrt într-o horăși cîntec de neam ei mai cîntă,Dar, care neam Doamne,Cînd țara ne este risipă.Prin forfota neagră a vremii
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
ieri, care te băteau doar ca să scrii cum îți dictau, ci băiețașii ăștia frumoși de azi, care se ocupă mai ales de facerea banilor. Telespectatorii se distrează ca idioții, în timp ce vedetele politice ne distrug definitiv. Tot ce dă bine la ’’prostime’’ este utilizat. Se uita ceva fundamental: cu ce monedă plătești, cu aceea primești. România va fi întotdeauna locul unde ura împotriva cuiva poate justifica absolut orice: minciuna brutală, cinismul fundamental, agresivitatea cu orice mijloace. Asta e societatea distrusă în esență
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
nimic în România. Doar imbecilii mai cred că în decembrie ’89 a fost revoluție. A fost doar o mișcare a securității care dorea să scape de ceaușești și să ia controlul deplin al întregii vieți economice, sociale, politice, în România. PROSTIMII i s-a dat iluzia că democrația s-a prăvălit peste plaiurile mioritice. Cine nu se aliniază este ras rapid fără scrupule. PROSTIMEA primește de ros doar atât cât decide secu în diversele ei forme. Nimic mai mult. Praf în
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
să scape de ceaușești și să ia controlul deplin al întregii vieți economice, sociale, politice, în România. PROSTIMII i s-a dat iluzia că democrația s-a prăvălit peste plaiurile mioritice. Cine nu se aliniază este ras rapid fără scrupule. PROSTIMEA primește de ros doar atât cât decide secu în diversele ei forme. Nimic mai mult. Praf în ochi. Unde sunt dosarele de securitate ale lui Iliescu și Băsescu? Nu cumva le are cineva bine puse și doar le flutură la
CARTUŞ MAMA NOASTRĂ LA TOŢI, ŢARĂ DE TÂMPIŢI ŞI HOŢI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376728_a_378057]
-
să înceapă: -Nu știu dacă are rost, Dar mă-ntreb ca omul prost, Dacă vine-n frunte-un fost, Ne-ntărâtă, ne omoară Și își bate joc de țară, Iar discipolii lui toți Mint într-una și ne fură, Și prostimea dă din gură, Iar justiția își bate Joc de lege și dreptate, Când aplică din păcate ... Citește mai mult Treceam în jos ca de-obiceiCând,la poartă moș Andrei,Om cuminte și sfătos:-Vino, șezi oleacă jos! Stă se scarpină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
se-ndură să înceapă:-Nu știu dacă are rost,Dar mă-ntreb ca omul prost, Dacă vine-n frunte-un fost,Ne-ntărâtă, ne omoarăși își bate joc de țară,Iar discipolii lui toțiMint într-una și ne fură,Și prostimea dă din gură,Iar justiția își bateJoc de lege și dreptate,Când aplică din păcate... XVIII. BĂTRÂNUL, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Îngândurat și singur, pe prispă stă la soare, Tristețea îl doboară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
popor, a ajuns să însemne om lipsit de inteligență, fără minte și judecată axiologică (a se vedea Dicționarul Explicativ al Limbii Române, p. 753). În acest sens grăiește un personaj - domnitorul, dintr-o cunoscută piesă de teatru: „Boieri și tu prostime!” - indicând prin acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
răcoresc puțin atmosfera. Și, aici apare miracolul! Tinerii aceia neînduplecați, care cu un minut înainte ne convinseseră că sunt deciși să moară în chinuri pentru a ne zgudui nesimțirea, încep să chirăie, să fugă la adăpost, îmbrâncindu-se vehement cu prostimea care făcea același lucru, iar vopselurile sumbre, din păr și de pe față, încep să se scurgă, într-un mod, fără îndoială neprevăzut și, relativ comic. Se înghesuie sub o streașină, încep să-și dea palme pe spate, să se șteargă
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
ca predecesorul său, poate nu chiar ca acesta, dar oricum slujindu-se de canonul bolșevic, fie și în nuanța lui gorbaciovistă, n-ar mai fi fost nevoit să joace rol de gigolo democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii, ci s-ar fi servit, comod, de arsenalul est-totalitar, punîndu-și la punct, dur și zîmbitor, adversarii politici. N-o mai poate face acum, dintr-o mie de motive, mai întîi din pricina modificării radicale a conjuncturii politice general europene, apoi, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la un om care a trăit de mult în Regatul României, o stîngă colorată național-comunist, în cunoscuta formulă cu care operează și-acum, ca în "epoca de aur", formațiunile neocomuniste aspirînd iar la putere. Și cum halca la zi aruncată prostimii e cea din care, oricum, nu lipsesc... țărăniștii, venerabilul mă plantează ieri chiar în ea, plîngîndu-se: Țărăniștii? tu-le așa și pe dincolo... m-au făcut, în '46, să mă înscriu la ei... și întreabă-mă ce-am avut de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noaptea, în '96. Perplexitatea cotropise totul: ochi, nas, gură, frunte. Nu putea pricepe ce se-ntîmplase. El, "președintele permanent". Treptat, și-a revenit. Rîsul confecționat însă nu avea să mai cunoască amploarea începutului, cea care-i servise de minune la năucirea prostimii proaspăt ieșite din comunism. Nici chiar recîștigarea scrutinului din 2000 nu i-l mai retrocedase întreg. Și-acum, rîsul circumstanțial, deși recuperat, e marcat încă de perplexitatea din '96. Rîsul personajului plasat, abuziv, într-o istorie ce nu-i aparține
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al dictaturii, o schimbare de esență, un puls regenerator. Iluzia scînteia, orbitor, la apogeu. Prea curînd, această iluzie a început să se întunece Specialiștii în diversiuni s-au priceput să infesteze Golănia cu tot soiul de "curve, bătăuși și toxicomani", prostimea a fost lesne păcălită cu ieftine momeli și alte tertipuri, mafioții postdecembriști, emanați din vechile structuri, speculînd spaimele obscure (îndelung cultivate), inerțiile de percepție ale masei ignare. Din mascaradă în mascaradă, treburile fură dirijate pe făgașul dorit de jupînii care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a adaptat la realitățile românești cartea lui Dositei Obradovici Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (Buda, 1802, p. 37). „Din vremile cele dedemult s-au obicinuit românii cu descântece și vrăji - nota Țichindeal -, și până în zioa de astăzi le țin (însă prostimea), așa cât, când se nasc, vrăjesc, când se botează, vrăjesc, când se însoară sau mărită, vrăjesc, când intră în beserică, când stă în beserică și când iasă din beserică tot vrăjesc, la serbători mari vrăjesc, când se betejesc, când mor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de un cocon roz, o masă cornoasă care începe să-i crească încă din primii ani de viață. Planeta Z e plină de astfel de coconi, din care zeții care s-au jertfit gândesc și comunică rezultatele celor deafara. Iar prostimea îi venerează ca pe niște învățători. Nu e greu de imaginat pentru tine, popo, cui se închină ei... - Primului cocon? - Ești periculos de deștept, popo! zâmbi Diribal. Ce să mai vorbim, în esență, zeții proslăvesc cunoașterea pură. Primele proiecții arată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ridică în Iași așezăminte școlare și înființează prima manufactură de postav la Chiperești. În schimb, nici una dintre cele patru domnii în Moldova ale lui Constantin Mavrocordat nu face să înceteze iritarea cronicarului față de cel ce se dovedește prea îngăduitor cu „prostimea”, desființând „vecinia”, războindu-se - fără folos, insinuează ostil autorul - cu moravurile și incultura unei anumite categorii de clerici. Portretul memorabil al cronicii, trasat din câteva linii, este al bătrânului și avarului Ioan Teodor Callimachi, „fricos de frig”, tremurând în blănuri
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
poate acesta este și motivul abținerii autorului de a da sfaturi, de a crea o nouă „Republică” care să o înlocuiască pe cea a „idioților” de azi și din totdeauna. El doar dărâmă mituri, falsuri, ezoterisme - adevărate narcotice pentru amețit prostimea „Republicii”. Și aceste reflecții ne vor face oare mai fericiți, mai deștepți? Și dacă da, cât de puternică va fi voința „idioților” de a schimba ceva în lume, unde omul este „jucăria” determinismului economic alimentat de nevoile obiective ale existenței
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
să favorizeze pe cineva, pentru că ar fi părtinitor. El nu eludează și nu deformează faptele, ci doar le prezintă așa cum le înțelege, fără modificări din rațiuni partizane. Este detașat de rude, de prieteni și chiar de neamul moldovenilor - boieri și prostime -, care nu scapă nici el de critici și remarci dure. Dacă apără totuși ceva, apără două categorii abstracte - țara și marea boierime (clasa, nu indivizii) -, erijându-se într-un judecător imparțial (nu și rece), neiertător cu toți. O conștiință singulară
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]