7,270 matches
-
trecutului său. Cercetarea de teren, așa cum e concepută în manualele de etnografie, se folosește de chestionare și întrebări care, în ciuda unei mari libertăți, rămîn standardizate. Autoarea Transcrierilor infidele a folosit de nenumărate ori chestionarele. Le descoperă acum stînjenitoare și incomode. Protagoniștii cărții sale răspund sec și dezinteresat la acestea. Renunță la chestionar și renunță la statutul de intrus pe care cercetătorul l-a avut dintotdeauna în interiorul comunității pe care a studiat-o. Devine ascultător, privitor și, la rîndu-i, povestitor privilegiat. Sînt
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
vedere. De aceea se află în această pagină opinia avizată a doamnei Ada Brumaru, colaboratoarea noastră. Pot însă să spun că m-a interesat teatral această propunere, m-a interesat să ascult muzica, să urmăresc integral partitura și pe tînărul protagonist Ștefan Ignat, să descopăr gîndurile regizorului Petrică Ionescu și modul în care s-a implicat trupa. Interpretarea regizorului este fundamental plastică aș spune. Decorul este absolut monumental, blocuri de marmură care se desfac la vedere și lasă să se arate
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
obișnuiți, iubitori de muzică și de spectaculos. În fond, spectacolul de operă este, estetic și artistic, complex, iar fiecare dimensiune are, în ultimul timp al punerilor în scenă, o vigoare formidabilă, amplitudine, vizualul devenind realmente un personaj în sine, un protagonist. Petrică Ionescu a respectat perfect povestea și mitul, și-a argumentat de la cap la coadă demersul și, cel mai important din punctul meu de vedere, a actualizat anvergura ritualului, ritmurile lui, ca să putem recepta forma copleșitoare a unei convenții, ca să
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
paranormal, voyeurism, fantapolitică în locații exotice de butaforie) care macină credibilitatea scenariilor și confruntarea de idei, uneori cam hazardate și artificioase. Așadar, nu expedientele de tip aventuros, polițist și rocambolesc (și alte concesii făcute rețetelor postmoderne) asigură rezistența romanului, ci protagonistul în jurul căruia se țese rhizoma narativă, captivant, de la intrarea în scenă până la răpirea aceluia de către seniorii terorii islamice, spre care își extinsese maladiva ambiție de putere. Fapt e că Grig Plagamat, după lovitura de palat din Marconia, părăsise craterul din
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
-se o dată cu ficțiunea și cu autorul. Episoade lungite nemeritat sau unele concesii făcute clișeelor de presă, nu diminuează meritele încercatului prozator Marius Tupan de a construi fiabil pe baza unor idei-forță și obsesii epice ale postmodernității, întrupându-le într-un protagonist memorabil, actor și victimă în propriul joc delirant de-a puterea de partea unor rețele fanatice, sinucigașe, iraționale.
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
lui Gelu Colceag. Un spectacol de o modernitate subtilă, conținută, redus substanțial la gesturi, priviri. Replicile din infern sînt înghițe, iar în locul lor, ca o consecință a lor, un tango tulburător, în care pașii plini de păcate ai celor trei protagoniști se împletesc, se substituie, se dublează, se triplează, se multiplică. Ca și vinovățiile, la infinit. Visceral, senzual, pervers aproape. Un spectacol care ar sta bine în repertoriul curent al oricărui teatru profesionist. Un spectacol jucat matur, impecabil, de Raluca Rusu
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
că n-a procedat astfel, ci, dimpotrivă, "a preferat să rămână prizonierul freneziilor din anii �30, ratificându-le, asumându-și-le... n-a putut sau n-a dorit a fi niciodată liber." Cu asemănător radicalism se pune în lumină identitatea protagoniștilor intelectualității extremei drepte, cu constatarea amestecului lor etnic, de mirare la niște rasiști: Mihai Polihroniade aparținea unei familii grecești recent asimilate, fiind singurul vorbitor de limbă română din casă și, pe deasupra, căsătorit cu o englezoaică, precum și Constantin Noica, acesta de
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
al misterelor, al legendelor urbane terifiante, niciodată elucidate, populat cu politicieni veroși, baroni locali, lideri de partid demagogi, care nu se dau în lături de la nimic pentru a-și obține procentele de care au nevoie în campania electorală. Robert Gal, protagonistul acestui roman, este, la rîndul său, o mixtură între Philip Marlowe (celebrul detectiv al lui Raymond Chandler) și agentul Cooper (din serialul Twin Peaks), un outsider care descoperă, pas cu pas, secretele unui spațiu ermetic, încărcat de mister. El este
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
ca și al lui Giraudoux, cu un șarpe în jurul gîtului, ca un imens și plin de zorzoane colier. Ușa se deschide și descoperim o viermuială de animale mai puțin întîlnite de obicei prin casa omului, un perete plin de fotografiile "protagonistului" făcute de-a lungul anilor, priviri pătrunzătoare, premiul din liceu la greaca veche, obiecte, lumini care pică tranșant sau pieziș în cele mai absconse unghiuri. Între deschiderile sporadice și repetitive de uși ale fiului împopoțonat mereu cu un alt animal
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
din M.E.C. pe un securist care se lipea de pereții Muzeului Național de Artă, ca o umbră, ori de cîte ori îl vizita Ceaușescu. Fără să clipească, victima de odinioară a Securității punea în circulație, cu nume cu tot al protagonistului, o calomnie ordinară. întîmplarea face să-l cunosc pe calomniat, care mi-a fost student, și pe care l-am inspectat pentru gradul didactic unu, înainte de revoluție. A fost pînă în 1989 profesor de română și director al Școlii Elementare
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
face cu ochiul non-stop în direcția neorealismului italian, inclusiv gros-planul tipic cu gambele delicate ale unei femei în pantofi cu tocuri pășind cu dificultate pe un teren viran. Și acest film face o prioritate din jocul actorilor, doar regizorul/co-scenaristul/protagonistul (Sergio Castellitto), aflat la a doua peliculă, e faimos ca actor. Dar tocmai din acest motiv, el reușește să facă o peliculă care e totodată un recital thespian și un film în carne și oase, oricât de paradoxal ar suna
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
totul, iar mizanscena le slujește drept pistă de decolare. Decorurile flirtează adesea cu estetica urâtului, pentru a trece apoi în apartamente de un bun-gust discret (cum nu găsești niciodată în filmele hollywoodiene), asezonate cu un dialog vioi, cinic-intelectual, în care protagonistul se simte alienat, deși aceasta era până acum lumea lui cotidiană. Arareori mobilitatea scenariului a cadrat atât de bine cu flexibilitatea mizanscenei. Protagonistul trece dintr-un univers în altul, fiecare dominat de o altă femeie, și e inadecvat când unuia
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
bun-gust discret (cum nu găsești niciodată în filmele hollywoodiene), asezonate cu un dialog vioi, cinic-intelectual, în care protagonistul se simte alienat, deși aceasta era până acum lumea lui cotidiană. Arareori mobilitatea scenariului a cadrat atât de bine cu flexibilitatea mizanscenei. Protagonistul trece dintr-un univers în altul, fiecare dominat de o altă femeie, și e inadecvat când unuia, când celuilalt, pentru ca în final să rămână prins între ele. Contați pe Castellitto pentru că reușește să insereze o dimensiune comică în această nepotrivire
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
pierzi (pentru că ești privat pe rând de reperele spațiale și temporale, și nu în ultimul rând de certitudinea amintirilor), nu să te regăsești. Nu o dată am așteptat să se termine filmul rugându-mă ca finalul să fie o imagine cu protagonistul făcând nani în patul personal ca să-mi recapăt (și eu, și el) echilibrul bine zdruncinat. Și măcar o dată, această așteptare mi-a fost răsplătită: La cittŕ delle donne, tot cu Mastroianni în rolul principal. E actorul despre care tind să
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
multe unghiuri cu putință. Există și un contrast: regizorul a mai făcut filme despre străini dizlocați, indieni și pakistanezi, care încearcă să se adapteze la multiculturalismul așa-zis britanic (Sammy and Rosie Get Laid și My Beautiful Laundrette), dar acum protagoniștii săi s-au transformat în imigranți a căror existență depinde de cât de bine știu să rămână invizibili. Filmul are, pe lângă o distribuție execelentă, un scenariu economicos, bine articulat, cu răsturnări de situație neanticipate prin indicii. Un exemplu e chiar
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
la nivelul osaturii textului). Peste scheletul epic al poveștii lui Creangă se toarnă însă din abundență material postmodern: citate și aluzii culturale, strategii narative sofisticate, situații incompatibile cu presupusa epocă a derulării evenimentelor (salata pe care trebuie să o aducă protagonistul din grădina Ursului la prima sa probă inițiatică este de fapt hașiș, clasicele dueluri dintre protagoniști au loc sub forma unor meciuri de șah de factură cu totul specială sau chiar de... fotbal), trimiteri la locuri și personaje din actualitate
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
material postmodern: citate și aluzii culturale, strategii narative sofisticate, situații incompatibile cu presupusa epocă a derulării evenimentelor (salata pe care trebuie să o aducă protagonistul din grădina Ursului la prima sa probă inițiatică este de fapt hașiș, clasicele dueluri dintre protagoniști au loc sub forma unor meciuri de șah de factură cu totul specială sau chiar de... fotbal), trimiteri la locuri și personaje din actualitate sau din epoci diferite (acțiunea se desfășoară pe distanțe uriașe, din America de Sud pînă în Nordul înghețat
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
Alexandru & Aristotel Alexandra Olivotto Ultimul film al lui Oliver Stone, Alexandru, a cărui lansare e precedată de o campanie ridicol de scumpă, e într-atât de prost încât îți vine să crezi că mult trâmbițatul scandal legat de homosexualitatea protagonistului e încă o scorneală publicitară. Regizorul ia un personaj istoric și-l modelează, ca pe plastilină, în atât de multe direcții încât rezultatul e diform prin excelență. Întâi și întâi, Stone își bate capul să respecte adevărul istoric, ceea ce, având
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
să participe la marea unire pentru că ei sunt rasiști, pe când Alexandru transcende aceste prejudecăți - dar îi numește "barbari" pe cei cuceriți. Nici măcar nu există consecvență în această atitudine a personajului. Această propensitate pentru multiculturalism, introdusă probabil de dragul identificării spectatorului cu protagonistul, reușește să contracareze realismul psihologic: dacă tot îi căutăm motivații pentru fiecare acțiune, această atitudine nu are de unde proveni. Mai contracarează și realismul istoric pentru că o astfel de atitudine contemporană e un anacronism în Antichitate. Și aici te oprești și
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
de o mini-rebeliune, și proiectează în Alexandru fenomenale calități de lider pe care spectatorul ne le vede materializate nicicând. Singurul lucru "ales" în legătură cu Alexandru e unul la care Aristotel nu s-ar fi gândit niciodată: corectitudinea politică! Efectul este că protagonistul nu apare, după spusele lui Aristotel, asemănător, dar totuși mai frumos, ci pur și simplu patetic. Celelalte cerințe formulate de învățătorul lui Alexandru (interpretat în film de Christopher Plummer) privesc potrivirea și statornicia. Prima recomandare a lui Aristotel, cu referință
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
astfel de întîmplări. Deasupra mai este doar cerul. Dedesubt, ca peste tot în lumea asta, un fel de bistro, cu bar, cu încăperi destule, astfel încît intimitatea să nu fie de grabă alungată. Se poate întîmpla să stai lînga masa protagoniștilor, să ciocnești un pahar și să discuți despre teatru, despre ce ai văzut, despre tine, despre ei, despre lume. Și să te crezi la Paris! Un nou tip de dialog, de contact, atît de firesc prin alte părți, atît de
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
păcate pe care nici nu știai că le ai. Bănuiesc că aceasta a fost și intenția regizorului Mel Gibson: a mizat pe un realism extrem, conferit și de aramaica și de latina în care vorbesc personajele, pe o identificare cu protagonistul, identificare pe care o consideră un "dat" (de aceea spuneam că e un film pentru bigoți). Cred că dorea ca filmul să revitalizeze cunoștințe pe care mulți le au despre Hristos transpunându-le într-un plan visceral, apropiat. Martiriul nu
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
refuză să-i spună cine e ucigașul tatălui său, iar M.J., de care super-eroul e îndrăgostit, e pe cale de a se mărita cu altul. Ați mai compătimit un super-erou până acum? Paradoxal e faptul că din această neajutorare mundană a protagonistului filmul extrage o doză de umor considerabil: e înduioșătoare scena în care Peter își strică lenjeria spălând-o laolaltă cu costumul de super-erou. La sfârșit, se alege cu fata, dar problemele financiare nu se rezolvă, nici cele personale - noul dușman
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
dauna altora (chiar dacă în toate se află cîte o părticică de adevăr), după principiul "cămașa mea mi-e mai aproape decît aceea a vecinului". în romanul meu Singurătatea alergătorului de cursă scurtă, apărut la finele anului trecut, fiecare dintre principalii protagoniști fusese cîndva victima directă sau indirectă a unuia din cele două mari flagele care au zguduit secolul XX. De unde, polemicile adînc marcate de subiectivismele și experiența de viață a fiecăruia. Pentru unii (întruchipați în roman de un fost procuror emigrat
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
urmă, Frank e ucis, Dorothy își recapătă fiul, Jeffrey și Sandy rămân împreună, deși el avusese o aventură cu Dorothy. Toate personajele acestui film, cu excepția lui Jeffrey, se împart în două categorii: cele ireal de normale (Sandy, tatăl ei, familia protagonistului) și cele ireal de disfuncționale (Frank și acoliții săi, Dorothy). Prima categorie e de o artificialitate excesivă, de la casele stas în care locuiesc personajele până la clișeele pe care le debitează. A doua e una extrem de vie și de mobilă, dar
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]