370 matches
-
el asigură protecția sectoarelor strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată un amestec de liber schimb cu o anumită doză de protecționism. Discursul tuturor țărilor dezvoltate este net liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile multifibră în domeniul textilelor); * un protecționism deghizat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe comune ale țărilor membre ale Uniunii Europene); * acordul de autolimitare (de exemplu acordurile multifibră în domeniul textilelor); * un protecționism deghizat (reglementări privind igiena, securitatea și normele tehnice). 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional 19.1.3.1. Comerțul internațional și producția mondială Comerțul internațional crește mai repede decît producția mondială. Economiile naționale sînt din ce în ce mai deschise unele către altele, ceea ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
înzestrarea relativă diferită cu factori de producție. O companie își va externaliza afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de astăzi? * Ce este economia mondială? * Ce este un crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina liberului schimb în comerțul internațional? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * În ce constă doctrina protecționismului? Cine sînt principalii săi reprezentanți? * Care sînt avantajele protecționismului? * Care sînt formele protecționismului? * Cum evoluează comerțul internațional în raport cu producția mondială? Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
protejate de concurența străină, cît și de țările bogate În resurse naturale și regiuni care furnizau produselor un acces preferențial pe piețele de export. Toate câștigurile de eficacitate generate de ISD erau deseori limitate nu numai prin efectele negative ale protecționismului, dar și prin impactul restricțiilor impuse de numeroase țări În dezvoltare și anume controalele exercitate asupra mărimii, direcției și poziției sau drepturilor de proprietate a investitorilor străini. Aceste măsuri au descurajat investițiile străine care erau necesare țărilor În dezvoltare și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
economică și liberalizare a regimului ISD este de asemenea prezentă la nivelul tuturor categoriilor de state, deși cu ritmuri și accente diferite. Dacă sfîrșitul anilor '60 și prima jumătate a anilor '70 au fost perioade marcate de un val de protecționism și Întărire a controlului național asupra investițiilor străine și a operafiunilor corporațiilor transnaționale, În anii '80 prevalentă a devenit concepția conform căreia beneficiile generate de ISD, cu deosebire În plan tehnologic, depășesc problemele pe care le ridică În plan național
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
un puternic specific național. La un anumit moment Însă comerțul internațional a devenit neîncăpător pentru corporațiile din ce În ce mai mari. Pe calea schimbului de bunuri și servicii, resursele de extindere s-au epuizat. Acest lucru devine evident odată cu primul mare val de protecționism care se manifestă după apusul mercantilismului. După perioada de glorie a politicii de liber schimb, conturată pe la jumătatea 19, la sfîrșitul aceluiași secol operatorii internaționali care aveau forța economică necesară evoluează pe calea investițiilor internaționale de capital și astfel se
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
rată satisfăcătoare de creștere economică cît și o mărime ce poate fi acoperitoare pentru necesarul de mijloace financiare. Indicatorii statistici relevanți pentru analiza de risc general de țară privită din perspectiva strategiei comerciale sunt: creșterea volumului exportului, competitivitatea, gradul de protecționism. Privind problema În ce măsură implicarea statului În economie este pozitivă sau a mers prea departe este o problemă ce trebuie analizată. Fiecare țară are propria sa istorie, care este parte a premiselor analizei riscului de țară. Totuși, semnele că un guvern
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cu foarte puțini români printre ei, față de prezent. Acum se dezvăluie că Vestul a reușit să infirme ambițiile postbelice ale Estului (Hrușciov, în speță) de a ajunge din urmă și de a depăși capitalismul prin tehnici variate. Avem în vedere protecționismul, secretul de monopol, diferitele discriminări în vânzările de tehnologii și produse tehnice "de ieri", transformate la noi în "fiare vechi" după 1989. Prin valorificarea lor și ale unor "acte birocratice" au apărut "capitaliștii de carton", posesori doar de conturi, fără
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că România nu dispunea de capital suficient pentru a susține financiar investițiile din industrie și de aceea au adoptat doctrina „porților deschise”. Dar după guvernarea din 1928 1931, național țărăniștii au renunțat la această doctrină și au devenit adepți ai protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nimic - nu se știe [ce] e 2 Cine va pune pe-un bordel inscripția: Azilul virtuții, dar din fereastră va atârna [o] perdea roșie, acela interesează. 3 Cine pune pe bordel numele bordel spune adevărul și... dezgustă. ["TEORIA ECUAȚIUNII PENTRU PROTECȚIONISM... "] 2267 Teoria ecuațiunii pentru protecționism. Dai 100 fr. pentr-un ceasornic, care nu face decât 50 la Viena. Cestiunea este 100 = 100 - 50 ( [plus] 50? ) este termenul [plus] 50 echivalent c-o aptitudine oarecare de ceasornicărie câștigată în țara ta
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e 2 Cine va pune pe-un bordel inscripția: Azilul virtuții, dar din fereastră va atârna [o] perdea roșie, acela interesează. 3 Cine pune pe bordel numele bordel spune adevărul și... dezgustă. ["TEORIA ECUAȚIUNII PENTRU PROTECȚIONISM... "] 2267 Teoria ecuațiunii pentru protecționism. Dai 100 fr. pentr-un ceasornic, care nu face decât 50 la Viena. Cestiunea este 100 = 100 - 50 ( [plus] 50? ) este termenul [plus] 50 echivalent c-o aptitudine oarecare de ceasornicărie câștigată în țara ta proprie? Atunci nu e nici o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
împotriva concurenței externe, până când acestea sunt gata să câștige poziții pe piața globală în condiții egale. Există foarte puține, dacă nu chiar deloc, exemple de state ce se impun ca puteri industriale prin adoptarea de la început a politicii liberului schimb. Protecționismul și dezvoltarea coordonată de stat au fost primele ingrediente cheie ale succesului economic în lumea modernă, după cum o sugerează experiența de după război din Asia de Est. Liberalism și globalizare Într-o mare măsură, globalizarea economiei mondiale a coincis cu renașterea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și serviciile pot traversa liber granițele naționale, ar trebui să fie obiectivul guvernanților din toate statele. Numai comerțul liber va maximiza creșterea economică și va genera concurența, care va promova cea mai eficientă folosire a resurselor, oamenilor și capitalului. Dimpotrivă, "protecționismul" este văzut ca o influență dăunătoare asupra corpului politic. Politicile care protejează industriile necompetitive de principiile pieței corup comerțul internațional, distorsionează cererea de pe piață, scad artificial prețurile și încurajează ineficiența, penalizându-i în același timp pe comercianții corecți. Protecția este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
imboldul oportunităților de profit mai degrabă decât din considerente legate de interes național sau comunitar. Argumentele în favoarea comerțului liber sunt încă puternic bazate pe eficiența economică drept unica metodă de a integra lumea în curs de dezvoltare în economia globală. Protecționismul din Nord este acuzat că afectează Sudul în primul rând prin forțarea unor prețuri care exclud statele Sudului de pe piețele din lumea industrializată, refuzându-le astfel oportunitatea de a-și moderniza economiile. Cu toate acestea, pentru actorii dominanți, liberul schimb
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principiul non-intervenției, 111, 113 privatizare, 92 "problematica anarhiei", 188, 189 Productivism, 266 Producție, 40, 84, 88, 95, 128-137, 145, 153 Proletariat, 127, 130, 134, 137, 138, 139, 142 proprietate privată, 75, 149, 166, 267 proprietate comună, 149 prostituție, 238, 240 protecționism, 87, 89, 92 psihologie, 33 purificare etnică, 119 putere putere limitată, 78 putere suverană, 191 relații de putere, 208 quaker, 51 raison d'état, 188 rasa umană, 72, 130, 137 raționalism, 102, 112, 121, 122, 207, 218, 221, 222, 224
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de liberali și ” politica porților deschise” sau „ politica pașilor mărunți” susținută de conservatori exprimând căile diferite prin care cele două partide vedeau realizat progresul țării. Bazele unei economii naționale moderne s-au putut dezvolta abia după dobândirea independenței de stat. Protecționismul vamal,Încurajarea industriei, modernizarea agriculturii, construirea infrastructurii moderne, fondarea B.N.R., cu drept de emisie monetară, au marcat pași importanți pe calea modernizării economice. CONSTITUȚIA DIN 1866 În anul 1866, se petrec două evenimente semnificative, În dezvoltarea politică a României moderne
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția statului. Reprezentanți: Ștefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]