1,647 matches
-
mențin protezele mobilizabile totale (succiune, adeziune), în schimb, posedă diverse mijloace mecanice ce le ancorează de dinții restanți. Elementele de menținere, sprijin și stabilizare, sunt părți componente ale protezelor mobilizabile parțiale, ce asigură contactul permanent al piesei protetice cu câmpul protetic atât în poziție statică, cât și în timpul funcționării sistemului stomatognat. Axa de inserție Pentru realizarea mijloacelor de sprijin și retenție, specifice protezelor parțiale mobilizabile, este necesar să depistăm zonele de retenție și zonele de sprijin. Detectarea se face pe modelul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și zonele de sprijin. Detectarea se face pe modelul de studiu și apoi se transferă pe modelul de lucru, având ca scop stabilirea unei axe de inserție în raport cu care se trasează linia celui mai mare contur coronar, denumită linia ecuatorului protetic sau linia ghid. Determinarea axei de inserție este dificilă datorită abaterii de la paralelism a dinților restanți prin poziția lor naturală, cât și prin malpoziții secundare consecutive edentației parțiale sau diverselor anomalii dento-maxilare. McCracken definește axa de inserție ca fiind direcția
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca fiind direcția de mișcare a unei proteze mobile de la contactul inițial al părților ei rigide cu dinții de sprijin spre poziția de repaus terminal, cu stabilirea sprijinelor ocluzale și a contactului dintre baza protezei parțiale mobilizabile și țesuturile câmpului protetic. De-a lungul anilor, s-au cristalizat mai multe concepții privitoare la alegerea axei de inserție a protezelor mobilizabile parțiale. Școala franceză, prin Dubecq și Lagerodie, susține ideea că axa de inserție trebuie să fie întotdeauna verticală, în timp ce planul ocluzal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și stabilirea locului de amplasare a porțiunii terminale, flexibile, a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
locului de amplasare a porțiunii terminale, flexibile, a brațului retentiv al croșetului. Acest punct va fi notat la locul unde marginea discului retențiometrului atinge dintele stâlp, având grijă ca, în același timp, tija retențiometrului să atingă dintele la nivelul ecuatorului protetic. Prezintă următoarele mărimi: 0.25 mm; 0.50 mm; 0.75 mm. 3. 4.Răzușele (fig. 4.56, 4.57 a, b): Acest accesoriu este utilizat când se dorește să se îndepărteze retentivitățile nedorite de pe modelul de studiu. Se adăugă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la prepararea suprafețelor de ghidaj, prin îndepărtarea cerii de la nivelul machetelor dinților stâlpi (fig. 4.58). Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf vor fi: 1. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei; 2. trasarea ecuatorului protetic; 3. stabilirea locului în care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv al croșetului; 4. fixarea poziției modelului față de paralelograf (tripodarea). Sub acțiunea forțelor, proteza are tendința de a se desprinde de pe câmpul protetic. Axul de inserție trebuie ales
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a protezei; 2. trasarea ecuatorului protetic; 3. stabilirea locului în care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv al croșetului; 4. fixarea poziției modelului față de paralelograf (tripodarea). Sub acțiunea forțelor, proteza are tendința de a se desprinde de pe câmpul protetic. Axul de inserție trebuie ales astfel încât design-ul protezei să asigure un unghi drept între planul de ocluzie și acesta. Modelul este poziționat pe măsuța paralelografului astfel încât planul de ocluzie să fie orizontal. Zonele retentive dentare necesare amplasării porțiunii terminale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
edentația terminală (fig. 4.64). Zonele de interferență În cazul existenței unei interferențe osoase vestibulare maxilare, inserția șeii la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
șeii la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei, determinând pătrunderea acesteia în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei, determinând pătrunderea acesteia în zonele retentive (fig. 4.68). Proteza fiind în contact cu fața distală a caninului (zona de interferență), este acceptată din punct de vedere fizionomic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mm, atunci există probabilitatea de a leza țesutul gingival. Dacă croșetul nu este susținut de un pinten, distanța dintre vârful croșetului și marginea gingivală ar trebui să fie mai mare de 1 mm, astfel încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia (fig. 4.74). 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția adecvată în regiunea vârfului croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală a croșetului poate trece de ecuatorul protetic, componenta mai rigidă rămânând deasupra acesteia. Astfel, dacă croșetul nu are traiectoria corectă, vârful croșetului poate fi plasat inutil aproape de marginea gingivală, iar porțiunea inițială a croșetului va fi plasată mult prea sus la nivelul dintelui încât poate crea interferențe
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
două sisteme utilizate astăzi cel mai mult în confecționarea protezelor scheletate: sistemul Ney și sistemul Roach. A) SISTEMUL NEY: este unicul sistem standardizat de croșete turnate. Indicațiile acestor croșete sunt în funcție de natura și calitatea dintelui suport, precum și de profilul ecuatorului protetic. Utilizează ca zone retentive suprafețele laterale, vestibulare și orale ale dintelui suport și sunt confecționate, după următoarele principii: 4Sprijinul ce este asigurat, în general, de toate porțiunile rigide situate în conul de sprijin sau supraecuatorial; elementul principal de sprijin este
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un croșet cu patru brațe, având sprijin foarte bun, încercuire bună, retenție și reciprocitate excelentă. B) SISTEMUL ROACH: cuprinde croșete ce se mai numesc și croșete bară sau divizate, deoarece brațele croșetului pornesc separat din conectorul principal sau din șeaua protetică. Spre deosebire de sistemul Ney, sistemul Roach utilizează zonele proximale ale fețelor laterale pentru retenție, ceea ce îl face mai este-tic. Brațele divizate îi conferă, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea și proiectarea lor este ceva mai dificilă pentru practician. Principiile de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este-tic. Brațele divizate îi conferă, de asemenea, elasticitate mai mare, dar trasarea și proiectarea lor este ceva mai dificilă pentru practician. Principiile de realizare și acțiune a acestor croșete sunt: 4Retenția: se referă la mijloacele ce permit menținerea pe câmpul protetic a protezei. Ea poate fi: -retenția naturală oferită de convexitățile naturale ale dinților de sub linia ghid. Ney o caută pe fețele vestibulare și orale, iar Roach în zonele meziale și distale ale acestor fețe; -retenția la distanță oferită de convergența
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
un alt dinte. Absența ei duce la traumatizarea dintelui suport. La protezele acrilice reciprocitatea este asigurată de marginea acrilică a bazei protezei. 4Stabilizarea: se obține prin plasarea cât mai judicioasă a diferitelor croșete astfel încât să fie situate la periferia câmpului protetic, iar liniile ce unesc croșetele să treacă prin centrul geometric al câmpului protetic. 4Fixarea: se obține prin realizarea și respectarea principiilor enunțate anterior. Anumite porțiuni ale protezei și croșetul trebuie să aibă contact strâns cu dintele. În acest sistem există
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reciprocitatea este asigurată de marginea acrilică a bazei protezei. 4Stabilizarea: se obține prin plasarea cât mai judicioasă a diferitelor croșete astfel încât să fie situate la periferia câmpului protetic, iar liniile ce unesc croșetele să treacă prin centrul geometric al câmpului protetic. 4Fixarea: se obține prin realizarea și respectarea principiilor enunțate anterior. Anumite porțiuni ale protezei și croșetul trebuie să aibă contact strâns cu dintele. În acest sistem există unsprezece croșete repartizate în două grupe: o primă categorie de croșete având formula
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conector secundar care încercuiește o față, iar un alt pinten ocluzal și alt braț susținut de un al doilea conector secundar este aplicat pe cealaltă față. Este un croșet biactiv cu sprijin și încercuire bună, reciprocitate asigurată, retenție bună. Ecuatorul protetic are orientare opusă pe cele două fețe. 4Croșetul Nally-Martinet (fig. 4.109): este un croșet circular, dar cu pintenul ocluzal situat în foseta mezială. Este utilizat de obicei pe premolari, cu scopul de a împiedica bascularea dintelui spre edentație. . 4Croșetul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
restaurare fixă și o porțiune ce se atașează la proteza scheletată. În decursul anilor ele au fost definite diferit. Mc.Cracken, în 1964, referindu-se la elementele speciale de menținere și stabilizare, afirmă că ele sunt reprezentate de orice construcție protetică care aplicată pe dinte asigură fixarea protezei. Jablonsky, în 1982, denumește elementele speciale de menținere și stabilizare ca „mecanisme ce asigură menținerea și stabilizarea protezelor”. Indicațiile elementelor speciale de menținere, sprijin și stabilizare sunt bine justificate și argumentate în asigurarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vor fi: -realizează o foarte bună menținere, sprijin și stabilizare a protezelor mobile; -asigură o foarte bună solidarizare a protezei la elementele restante, realizând o legătură stabilă și inofensivă pentru țesuturile orale; -prin distribuirea corectă a forțelor la nivelul câmpului protetic pot reduce sau amortiza într-o anumită măsură forțele care se transmit de la proteză la dinții restanți; -sunt elemente puțin vizibile, discrete, plasându-se intra- sau extracoronar în zona proximală a dinților restanți, respectând astfel funcția fizionomică; -se depreciază greu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca etiologie o despicătură maxilo-palatină în care poziția dinților nu permite o restaurare fixă satisfăcătoare. Uneori, se pot corecta astfel și mici defecte postoperatorii velo-palatine, prin aplicarea plăcii mobilizabile ce acoperă comunicarea buco-nazală. O altă indicație majoră o reprezintă restaurarea protetică parțială mobilizabilă a maxilarelor rezecate parțial (așa numitele defectoproteze). Contraindicații Nu se pot aplica adulților tineri, la care camera pulpară este încă prea mare sau și la alți pacienți la care camera pulpară păstrează un aspect juvenil (documentat prin radiografia
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a coroanei secundare și, eventual, extinderea bazei; -dacă dinții stâlpi sunt repartizați favorabil pe arcadă, se poate realiza chiar o punte (tot proteză) mobilizabilă; -coroanele telescopate sunt singurele mijloace efective de stabilizare în unele situații clinice limită (de exemplu, terapia protetică a pacienților cu stări postoperatorii: maxilo-palatine, rezecții parțiale de maxilar sau mandibulă). Dezavantajele coroanelor telescopate -sunt costisitoare; -presupun o supraspecializare a tehnicianului și supradotarea laboratorului; -nu se pot aplica pe dinții tinerilor, chiar dacă situația clinică o cere (excepție la pacienții
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu ajutorul croșetelor, se va realiza un prag mai înalt la nivelul feței palatinale sub zona de retentivitate maximă și se va plasa sub această retentivitate brațul activ al unui croșet solidarizat la coroana telescop. În distribuirea forțelor de la nivelul construcției protetice mobile pe dinții suport și pe suportul muco-osos trebuie să se ia în considerație diferența de reziliență dintre suportul dento-parodontal și muco-osos. Dintele are o reziliență de zece ori mai mică decât mucoasa câmpului protetic. Transferul forței pe câmpul protetic
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
distribuirea forțelor de la nivelul construcției protetice mobile pe dinții suport și pe suportul muco-osos trebuie să se ia în considerație diferența de reziliență dintre suportul dento-parodontal și muco-osos. Dintele are o reziliență de zece ori mai mică decât mucoasa câmpului protetic. Transferul forței pe câmpul protetic se poate realiza creând un spațiu între capă și coroană la nivelul pragului gingival și la nivelul suprafeței ocluzale. Când nu exercită forță masticatorie spațiul este real. Când apare forța, deplasarea se realizează prin înfundare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetice mobile pe dinții suport și pe suportul muco-osos trebuie să se ia în considerație diferența de reziliență dintre suportul dento-parodontal și muco-osos. Dintele are o reziliență de zece ori mai mică decât mucoasa câmpului protetic. Transferul forței pe câmpul protetic se poate realiza creând un spațiu între capă și coroană la nivelul pragului gingival și la nivelul suprafeței ocluzale. Când nu exercită forță masticatorie spațiul este real. Când apare forța, deplasarea se realizează prin înfundare pe câmpul protetic, forța masticatorie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]