KorAP: Find »[drukola/base=prototipic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

304 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

situate mai jos în ierarhie. Autorul precizează că extinderile semantice se produc doar de la stânga la dreapta, chiar dacă, în cazul unora dintre modalitățile senzoriale, unele poziții rămân "neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ce frig e afară? Raportul stabilit de cercetător nu funcționează perfect în română: verbele care aparțin câmpului semantic auditiv nu dezvoltă sensuri intracategoriale, adică nu pot acoperi prin extinderi semantice domeniile care sunt așezate la dreapta lui. Verbul a simți, prototipic percepției proprioceptive, poate exprima percepții din domeniul gustativ sau olfactiv prin combinarea cu substantivele verbale gust și miros sau cu nominale din clasele semantice "gust"/"miros". (45) Fumătorii nu simt ("nu au percepția") gustul de dulce. (www.stiriacasa.ro) (46

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
latinesc sentire a avut o evoluție diferită în limbile romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de eterogenitate a unităților incluse în clasa verbelor de percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale și intenționale (vezi Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la formă afirmativă primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare facultativă, nu sunt posibile. Această trăsătură a verbelor de percepție se poate explica prin faptul că existența proprietăților de percepție este o trăsătură prototipic inerentă a referenților cu trăsătura [+Animat], deci exprimarea acesteia în lipsa oricărei alte contextualizări ar fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei nu vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
toate contextele (38) -(41) se exprimă percepții fizice, directe, dat fiind că entitățile percepute, cu referință concretă, se află în sfera vizuală a locutorului. 4.2.2. A vedea, cu obiect direct realizat propozițional În română, în poziția de complementizatori prototipici pot apărea că, să și dacă. Selecția complementizatorilor este determinată semantico-sintactic, depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice bine determinate 95. Româna permite următoarele structuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a vedea admite realizarea obiectului direct ca propoziție gerunzială 103, exprimând percepția directă a unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau prin nume cu referință

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
are aspect delicios"). În puține contexte variația adjectiv-adverb atrage o specializare semantică clară: (234) Ioana arată îndrăzneață/îndrăzneț. În contextul cu nume predicativ realizat adverbial, citirea subiacentă este "poartă haine moderne, nonconformiste, provocatoare", în timp ce în varianta cu predicație adjectivală, citirea prototipică este "are o atitudine care o califică drept îndrăzneață". Acest fenomen nu este regulat, ci ține de o anumită evoluție semantică pe care au suferit-o termenii din contextul dat. (b) În poziția predicativă este autorizat doar adverbul. Situația pare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată minunat/jalnic/interesant/*minunată/jalnică/interesantă. (c) În poziția predicativă nu este autorizat decât adjectivul (prototipic sau participial); adjectivele din aceste construcții nu au o pereche adverbială: (237) Mama arată obosită. (238) Ioana arată bătrână în poza asta, dar (238') Maria arată bătrânicios. Sunt situații în care, deși există o pereche adverbială a adjectivului, acesta are

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gras. vs (239'') Mănâncă gras. În poziția numelui predicativ pot apărea, pe lângă adjective care exprimă proprietăți vizuale sau detectabile vizual, și termeni care nu exprimă trăsături recognoscibile vizual. În exemplul Mâncarea arată delicioasă, delicioasă desemnează o trăsătură caracteristică, în mod prototipic, proprietății nominale gust. În aceste cazuri se produce un anumit tip de sincretism: a fi delicios nu presupune doar a avea gust bun, ci și a avea aspect plăcut sau alte trăsături conotate pozitiv. Adjectivele din poziția numelui predicativ pot

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic), fie pasivul cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi și pasivul cu se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd pe Andrei jucându-se în parc. > (265') Se vede Andrei jucându-se în parc. (266) Văd că vă jucați frumos. > (266

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
d) A vedea "a constata" (nonintențional, cognitiv) acceptă doar pasivul cu se: (272) Văd că nu ai niciun motiv să gândești așa. > (272') Se vede că nu ai niciun motiv să gândești așa. * A privi satisface doar contextele cu pasiv prototipic. ACTIV PASIV (273) Elevii privesc profesorul cu admirație. > (273') Profesorul este privit cu admirație de elevi. Construcția pasivă pare că este blocată în contextele în care referentul din poziția obiectului direct are trăsătura [-Animat]. ACTIV PASIV (274) Copiii privesc mașinile

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând la pian de nenumărate ori. > (278') Andrei a fost auzit cântând la pian... (b) A auzi "a fi ascultat/spionat" satisface contextul pasivului prototipic: ACTIV PASIV (279) Ne-au auzit, nu mai e nimic de făcut. > (279') Am fost auziți... (c) A auzi "a afla, a fi informat" (exprimând percepție indirectă) satisface contextul pasivului reflexiv. ACTIV PASIV (280) Am auzit că vrei să părăsești

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mâini. (286) Simt că mă doare în partea stângă a pieptului. > (286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
formularea unei observații ferme. Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Pe de o parte, se remarcă, într-o măsură oarecare, o preferință a verbelor de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ sau mai puțin reprezentativ pe care îl au față de conceptul definit. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
contextele sintactice în care se actualizează acestea. În fine, sunt modele (Grezka 2009) care explică structura semantică a unităților pe baza principiului "claselor de obiecte" - ansambluri de cuvinte omogene semantic selectate de verbe în funcție de specificul lor semantic (verbele "vizuale" selectează prototipic "obiecte" care pot fi percepute prin simțul vizual - culori, forme, entități concrete, cele "auditive", "obiecte" care pot fi percepute auditiv - stimuli sonori). Încheiem capitolul prin prezentarea succintă a unor tipuri de transferuri semantice care se produc asupra verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
forte) și bad exampleness (ro. caracter reprezentativ periferic), în legătură cu locul unui concept/termen în cadrul unei categorii. Criteriile reprezentativității unui termen pentru o anumită categorie apar formulate și la Dima (2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este destul de restrânsă și, pe de altă parte, se limitează la examinarea tactilă mai restrânsă ("cu degetele sau cu palma"). Verbul a atinge presupune

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
transfer semantic, cu capacitatea de a surprinde vizual anumite fenomene, ca în contextul Scannerul vede textul. În aceste contexte, subiectul se realizează prin nominale care desemnează instrumente/aparate cărora, pe baza proprietăților de captare a imaginilor, le sunt atribuite capacități prototipic umane. 88 Vezi și Gheorghe (2009: 81-84). 89 În poziția obiectului direct poate apărea orice entitate din categoriile semnalate [+Imagine]/[+Concret], respectiv [+Sonor]. 90 Prin enunțuri minimale ne referim aici la enunțuri alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conformare lor. Astfel, a asculta nu mai este acțiunea care precedă auzirea, ci, adesea, cea care o urmează" (s. n., IN). 138 O nuanță semantică valabilă, în egală măsură, și în cazul celorlalte percepții de contact este următoarea: deși se presupune prototipic că în urma proceselor perceptuale olfactive/tactile/gustative se produce o "asimilare" de către perceptor a stimulilor specifici (mirosuri/forme/gusturi), această relație semantică nu este implicită: Ion gustă din mâncare și spune că nu are gust; Am mirosit floarea, dar nu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]