108,934 matches
-
lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre decimarea aliaților în eventuale lupte de gherilă urbană. Partea respingătoare era că toate aceste supoziții nu proveneau din surse militare și nu trădau necesarul spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
companie, în formula "oficială", pet-uri, cu un anglicism antipatic, pentru că prin pluralul tipic neutru le obiectualizează, sau animăluțe, cu diminutivul cel mai simpatic, caracteristic limbii populare și familiare, sînt adesea prezentate pe forumuri din internet; exemplele de mai jos provin de pe forumul motociclism.ro. Din examinarea eșantionului destul de redus și tipic citadin se observă o preferință pentru hipocoristicele sonore, bisilabice, bazate pe repetiție de sunete - "o cheamă Bubu, este basset-hound, 2,5 ani, campioană și super năzdrăvană"; "Pisica mea. O
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
o comentează, la propria formulă simbolică și stilistică. A cunoaște din interior mecanismele și proiecțiile imaginare specifice genului, a te fi confruntat cu obstacolele și limitele lui reprezintă o treaptă superioară în înțelegerea fenomenului. Detașat și deopotrivă implicat, comentatorul acesta provenit din confreria artiștilor trebuie să găsească linia subțire, dar ferm trasată, între subiectivitatea practicantului și obiectivitatea analistului, între "hipnoză" lirică și diagnostic critic. Esențial este ca din paginile lui metaliterare să apară nu o nouă ficțiune (fie ea și de
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
Răspunsul la întrebare va mai întârzia, probabil, multă vreme: cei mai mulți dintre actorii principali ai acestei drame sunt morți de aproape șase decenii, documentele oficiale (dacă mai există) sunt lipsite de credibilitate, iar mărturiile pe care se bazează cele două cărți provin de la persoane a căror imparțialitate poate fi pusă la îndoială: lucrarea din 2002 pornește de la relatările Lucreției Jurj, fostă membră a grupului Șușman, iar unul dintre autorii volumului Cazul Șușman în judecata răchițenilor, Teofil Răchițeanu, este fiul unui alt membru
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
a gestionat ofensiva împotriva "forțelor răului", președintele american le reamintește concetățenilor săi cît a costat lumea că în 1956, America i-a lăsat pe ruși să facă ce au vrut în Ungaria. Declarația de fidelitate a unui șef de stat provenind din rîndul țărilor foste comuniste e pentru Bush un certificat că politica sa de apărător al democrației, chiar și cu forța armelor, e justificată. Un aliat mic poate deveni, din acest punct de vedere, un aliat vital. Pentru prima oară
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
fi vorba de niște turnători: nu li s-a găsit angajamentul (poate nici nu-l semnaseră), nu există documente scrise de mâna lor, nu aveau ca sarcină urmărirea unor "obiective". Ei erau, pur și simplu, sfătuitorii din umbră ai instituției. Provenind din domenii mai sofisticate (arta, cultura, cultele), unde metodele clasice erau greu aplicabile ori ineficiente, s-au dovedit stâlpi de nădejde ai sistemului. Avertizau, informau și găseau metode pentru a înlătura "problema". Un astfel de rol l-au jucat mulți
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
termenul colocvial: există deja un site (rabla.ro), pus sub genericul - tot de natură militară - "Misiunea Rabla 2006" și conținînd mesaje de tipul: "Renunță la rabla ta și vino să achiziționezi un automobil nou Opel, Chevrolet sau Daewoo!" Efecte comice provin din procedeul de transformare a termenului familiar într-un fel de nume de marcă: "Rabla avans la Maserati" (Ziua, 16.04.2005). Tendința de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
la 65-70 de ani, care are de drămuit o pensie și de condus un rablament de Dacie" (weblog.ro) - e interesant procedeul de formare: sufixarea suplimentară, care nu schimbă sensul cuvîntului, ci îi conferă doar o marcă familiar-argotică; efectul comic provine din contrastul între caracterul popular și familiar al bazei și nota de distincție intelectuală a terminației culte, savante.
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
explorarea acestei prejudecăți, chiar dacă nu-i poate pielea cît cea a lui Murray, rolul e decent. Personajul lui, David Spritz are parte de bani, frustrări și nevroză, dar nu și de profunzimea sau de spiritul asociate uzual cu acestea. Primii provin de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat dar cu conflicte frecvente), ultima o are de mic, dintr-un complex de inferioritate care încă îl face să contemple casa părintească în stilul în care un turist privește Panteonul. Îl înțelegi, ce
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
care trebuia să-i urmărească. Sau discutau cu ofițeri de Securitate cu grad înalt, explicîndu-le că de fapt ei cred în prînduire și că sînt nemulțumiți de tratamentul insuficient de respectuos care li se aplică. Lucrurile astea, chiar dacă par să provină din mai multe surse, ca documente, sînt produse de o singură editură, ca să zic așa, Securitatea. Cu atît mai mult cu cît unii dintre cei care par azi un soi de agenți de influență ai Securității aveau și dosare de
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 26. footnote>. Acest fapt ne reamintește nouă, românilor, că provenim dintr-o viță creștină nobilă care a crescut fiind udată cu sânge de martiri. Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zisele cauze ale persecuțiilor<footnote Cauzele persecuțiilor au fost: a) politice: creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care se trage, nici dacă e sclav ori dacă e liber, ci la toate întrebările răspundea în limba latină<footnote Notă Pr. Bodogae: Sanctus se trăgea din populație de origine latină; dintre ceilalți, care aveau încă nume tot latinești, unii proveneau din Orient, cum e cazul cu Attalus din Pergamul Asiei Mici. (n.s. 21, p. 184) footnote>: sunt creștin. În loc de nume de oraș, de Țară și de orice altceva păgânii n-au putut auzi de la el nimic. De aceea atât guvernatorul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne lăsăm cel mai adesea prinși. Cu alte cuvinte, nu atît neștiința ne dăunează, cît încercarea de a suplini această neștiință printr-o imaginație temătoare și exuberantă. Imaginația aceasta debordantă funcționează ca un filtru perturbator prin care aproape toate cunoștințele provenite din domeniul unei specialități medicale ajung la noi sub forma degenerată a unor eresuri populare. Se pare că destinul oricărei științe este ca, pe măsură ce pătrunde în mentalul colectiv, să sufere o deformare ciudată și ireversibilă, din cauza căreia semnificația propriu-zisă a
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
interpelat Primarul la cununia civilă... E cald și etc. În rest, Ștefan Bănică jr. se crăcănează la Pro Tv la fel de ridicol ca și înainte de a se căsători cu Andreea Marin; printr-o simplă apăsare de tastă, românii vor afla de unde provine oul din care s-a făcut glazura prăjiturii cumpărate - că aveau insomnii din cauza asta... Dan Lupașcu, președintele Curții de Apel București are aceeași părere despre ministrul Justiției, Monica Macovei: Are idei puține, dar fixe." Caniculă! Ucigașă!
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
într-o listă"; "a pune pe listă"; "a înșira" - sînt cît se poate de transparente, pentru că stabilesc o legătură directă și evidentă cu substantivul listă, care în română e un împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite sînt și engl. list, germ. Liste). De altfel, dacă n-am ști că există în engleză verbul to list, iar în franceză lister și că terminologia tehnică e mai ales împrumutată, am
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
periferie sau în centru, în parlament sau prin cârciumile de cartier, la spectacole și pe stadioane, în mijloacele de transport în comun sau la volanul bolizilor proprietate personală. Șocantă este unitatea de acțiune a acestora, indiferent de mediul din care provin, de localitatea în care își duc viața, sau de actuala lor situație socială. Nesimțirea este, se pare o moștenire genetică și cei care suferă de această boală au același tip de relație cu lumea înconjurătoare, indiferent dacă soarta le-a
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
Mircea Mihăieș Cuvintele pe care le-am auzit cel mai des, în ultimele săptămâni, sunt "tacticizare" și "cinism". Ele provin, firește, din repertoriul comentatorilor de fotbal de la World Cup. Meciurile pe care le-am văzut au fost, într-adevăr, extrem de "tactice" (în sensul riguroasei așezări a fotbaliștilor în teren, a respectătii la milimetru a schemelor de joc) și de "cinice
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
Ce, iubi, nu vezi că-s englezoaice? Păi, au față!" din spate plus "Ptiu, ce nașpa arată. Nu i-a zis nimeni că trebe să se spele pe dinți?" din lateral erau mai ceva ca la meci, cu mențiunea că proveneau de la cupluri. Păi normal, vezi dragoste în titlu, deduci că e numai bun de fundal pentru giugiuleală, împănată cu niște observații, că doar nu ți-ai lăsa partenerul să piardă vreun detaliu. Acum intervine însă vestea bună pentru mine și
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
pus-o stăpânitoare peste un imperiu mediatic. Fără a avea direct vreo vină, de-acum înainte, pentru tot restul zilelor, respectiva doamnă stă sub blestemul de a i se aminti, când îi va fi lumea mai dragă, că banii săi provin de la un individ care a fost omul Securității și care n-a știut să plece cu demnitate atunci când dovezile căderii morale au ieșit la suprafață. A invoca astfel de argumente în fața unui Dan Voiculescu nu înseamnă absolut nimic. Tehnica devierii
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
a naturii cu alură de Elvin Jones). Seara dedicată jazzului din Luxemburg - cu, între alții, pianistul Marc Mangen, trompetistul Carlo Nardozza și bateristul Jeff Herr - a fost agreabilă și amicală, având în vedere că Sibiul și zona din care au provenit o parte dintre germanii stabiliți în Transilvania în evul mediu se află în relații privilegiate. Tot în rândul invitațiilor vag circumstanțiale, aș situa grupul cântăreței Hadara Levin Areddy din Israel. În ipostaza de cantautoare, ea mizează pe impactul poetic real
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai domeniului, unul singur are origine controversată - strugure. Hasdeu și alți lingviști l-au considerat ca provenind din greacă (unde ar fi fost totuși legat de latină); au mai existat și alte ipoteze; în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
în ultima vreme, profesorul Gr. Brâncuș a susținut cu fermitate ideea unei origini traco-dace a cuvântului: această explicație se potrivește cu informațiile despre cultura viței de vie în Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Dacia, în epoca preromană. Strugure apare așadar în Dicționarul Academiei (DLR) ca provenind din traco-dacă, deși DEX-ul a păstrat, reticent, mențiunea "etimologie necunoscută". Oricum, pînă și strugure a fost concurat de sinonime de origine latină: auă și poamă. Auă provine din latinescul uva "strugure", e atestat în româna veche, dar a ieșit din circulație, mai păstrîndu-se doar izolat, regional. Poamă, în schimb, e încă destul de răspîndit, cu sensul restrîns de "rod al viei", în limbajul popular, mai ales în Moldova
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
nu se certe". Bogăția și importanța terminologiei viticole la români poate fi ilustrată și prin mulțimea denumirilor populare ale soiurilor de viță și de struguri. În dicționarul etnobotanic al lui Al. Borza, sînt cîteva sute de termeni de acest fel, provenind din straturi etimologice diferite, de la cei foarte vechi pînă la împrumuturi moderne; citez doar cîțiva, și pentru expresivitatea lor intrinsecă: Afumată, Afuz-ali, Albișoară, Băbădească, Băbească, Bătrînă, Bătută neagră, Boierească, Brumărie, Busuioacă, Ceasla, Coarnă ruginoasă, Coarnă vulpășiță, Creață, Deșirată, Fetească, Galbenă
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]