3,551 matches
-
Culturală Ideea Europeană, 152 600 lei); Mircea Eliade - Insula lui Euthanasius (Ed. Humanitas, 270 000 lei); Ionuț Chiva - 69 (Ed. Polirom, 139 000 lei); Ioan Budai-Deleanu - Țiganiada (Ed. Institutul European, 150 000 lei); Tiberiu Rudică, Daniela Costea - Psihologia omului în proverbe (Ed. Polirom, 189 000 lei); Dan Chiribucă - Tranziția postcomunistă și reconstrucția modernității în România (Ed. Dacia, 160 000 lei); Mihai Cimpoi - Lumea ca o carte (Ed. Fundația Culturală Ideea Europeană, 185 300 lei); Ilf și Petrov - Douăsprezece scaune (Ed. RAO
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
de o nouă revoluție a Verbului, a sintaxei fotonilor și de o nouă cibernetică a Verbului. Condiția, paradoxistă, este ca Poezia să se recontragă în ce-a fost, căci: „în puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebăda-a misterului, / floarea - „GuraLeului“...“ (în puterea Verbului...). Atentatul la Verbul matern este agresiune împotriva Patriei. Poetul are ce are cu vârcolacii („mancurții din Patrie“) care surpă temeliile spațiului românesc și
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
a susținut alături de maestrul Cezar Culda cursul amintit. Astfel, am aflat că reușita în practică a acestor tehnici este condiționată de păstrarea naturaleții, de parcurgerea pas cu pas a etapelor importante și de cultivarea unei stări interioare pozitive. Un vechi proverb chinezesc spune că „râsul îl întinerește pe om, iar plânsul îi albește părul“, ceea ce sintetizează ideea că puterea gândurilor noastre ne influențează foarte mult viața. Specialiștii în aceste tehnici afirmă că, înainte de a le exersa, ne vom gândi că suntem
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
și păsunismul", "praf în ochii naivilor" din partea unor "maeștri ai eschivei" - "lupi în blană de oaie" ș.a.m.d. Curios e însă că, în timp ce în pagina hebdomadarului literar falimentul cinematografiei buftene apare că un adevăr axiomatic, demn să treacă în proverb, mai nimic din asemenea evidente nu aflăm la rubricile de specialitate și sub semnături așijderea, în alte publicații culturale ori chiar de profil aplicat. Fiindcă în privința instanțelor publice abilitate - cum ar fi Centrul Național al Cinematografiei, înlocuit în 1997 cu
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
opere de arhitectură. De la un text la altul se creează impresia că te afli în biblioteca mistrioasă a unei vechi abații, împărțită în săli de lectură organizate tematic, purtînd fiecare denumirea categoriei conform unei exacte clasificări a textelor: I. Cartea proverbelor, ÎI. Cartea cu Sofrosine, III. Cartea mirajelor, IV. Cartea Teutoniei, V. Cartea istoriilor, VI. Cantonierul Moftangiului cinic. Octavian Soviany e un mare stilist. Tehnică și rafinamentul limbajului trimit cu gîndul la Dimov sau Brumaru: "Cetatea sfîntă zisă Montsalvat / Cu veșnicele
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
în acest moment al coborîrii din căruță să mascată, el se și recomandase înclinîndu-se spre mine. Îl chema Buturuga! Formidabil, alde Buturuga. Culmea, măi lipsea, să adauge că un titlu de noblețe, zicerea arhicunoscuta: răstoarnă carul mare, adică, în întregime, proverbul așezat pe baza unei foarte vechi experiențe: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Că David și Goliat. Fusese cositor în prima tinerețe. Dar nu mai cositorea. Nevastă-sa, pe care spusese că o cheamă Milica, se ocupase pînă atunci cu ghicitul
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
nu e totuși neobișnuit: se știe că anumite tipuri de mesaje orale nu au neapărata nevoie de o etichetă, de un nume, pentru a circula: structura lor și mai ales formulele introductive sînt suficiente pentru recunoaștere. E normal ca un proverb să fie introdus prin "vorba ceea", iar circulația bancurilor nu se bazează pe identificarea explicită a speciei, fiind suficient un semnal de tipul "o știi pe ăia cu...?".) Folcloristica noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
Michelangelo Antonioni își certifică fiecare propria individualitate artistică într-o insolita tetralogie a amorului - deopotrivă atracție carnala și tandrețe cerebrală, concepută en abyme (vezi și filmul filmului Fare un film e^ per me vivere de Enrica Antonioni). Posibil motto general, proverbul " Cine încearcă să se salveze piere, cine se dăruiește se salvează" constituie argumentul unei pelicule de mare virtuozitate datorate lui Bernardo Bertolucci, care a fost inspirat de scenariul soției sale Clare People, care la rîndu-i a preluat subiectul de la James
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor alimentare folosite că metonimie cognitivă. Tehnicile elementare ale hrănirii apar că semne de maturitate intelectuală în mai multe proverbe autohtone; de la foarte cunoscutul Crede că tot ce zboară se mănîncă la altele mai puțin frecvente, precum cel citat în Dicționarul limbii române ( DA) cu trimiteri la Ispirescu și Zanne: Nu știe încă cum se mănîncă mămăligă. Oricum, diversitatea analogiilor
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
altă parte, structura să e atît de simplă încît pare transparență pentru cei care o cunosc deja. De altfel, acest tipar - imposibil de trecut la infinitiv și care nu e exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
în literatura noastră de secol XIX și un adevărat prilej de delectare pentru iubitorii de umor. Istorioarele sunt inedite, pentru că au fost mai degrabă ocolite de editorii operei lui Iordache Golescu, chiar și de către cei mai recenți. Ediția din 1973 (Proverbe comentate, Editura Albatros, colecția Cogito) selectează, după cum se vede și din titlu, doar proverbele însoțite de scurte comentarii ale culegătorului, interesante și pline de haz, dar care nu dau măsură artistului Iordache Golescu. În plus, selecția e marcată fatal și
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
de umor. Istorioarele sunt inedite, pentru că au fost mai degrabă ocolite de editorii operei lui Iordache Golescu, chiar și de către cei mai recenți. Ediția din 1973 (Proverbe comentate, Editura Albatros, colecția Cogito) selectează, după cum se vede și din titlu, doar proverbele însoțite de scurte comentarii ale culegătorului, interesante și pline de haz, dar care nu dau măsură artistului Iordache Golescu. În plus, selecția e marcată fatal și de pudibonderia păguboasă a epocii publicării. Ediția amplă a lui Mihai Moraru, din 1990
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
puternică decît a celor care folosesc predominant română în uzurile sale curente. Această plăcere a limbajului se vede și în Internet (în care, de altfel, se pot găsi amatoristice dar cu atît mai interesante mini-dictionare, mini-ghiduri de conversație, culegeri de proverbe, de bancuri și mai ales de poezii). Fără a indica totdeauna sursele (adresele electronice pot deveni cam greoaie într-un text), vreau să reproduc în continuare cîteva din experiențele lingvistice ale autorilor de pagini virtuale. Prima e bine cunoscută limitare
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a II-a singular, frecvență în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului e mai întrebuințata în registrul cult și în scris. O dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și explicarea expresiilor
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
uzează de un limbaj total diferit: familiar, popular, vag "sămănătorist", de un tradiționalism căutat (marcat uneori prin ghilimele): "viscolul se mai ăumflă în peneă încă o dată" (RL 2689, 1999; voi indică în continuare doar numărul ziarului; sublinierile îmi aparțin); "știți proverbul cu lupul la stîna? Tot așa și cu viscolul" (2698), "Astăzi, roată vremii se intoarce" (2686). Acest registru accepta diminutive ("Nu ne mai speriem de o ploicica", 2150) sau mijloace expresive și orale de realizare a sensului superlativ: "ninge cît
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
nu ne-a însoțit la aeroport, că lacrimile lor să nu ne trădeze. - De ce ați ales Italia? - Italia n-a fost, de fapt, o alegere, ci o conjunctură. Aici era posibilă o instalare provizorie. Atît de provizorie, încît - cum spune proverbul - durează de treizeci de ani. Limba o învățasem oarecum în liceu, cu profesorul de italiană. O limbă aparent ușoară, dar cu o gramatică destul de complicată. Abia sosit în Italia, m-am izbit de zidul stîngii, o stînga ce acaparase cultură
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Cerchio" din Rimini, om cultivat și admirator al culturii românești din exil (Eliade, Cioran, Vintilă Horia...) care mi-a publicat cărțile: Paradoxuri ale secolului XX, Exil, precum și volumele dedicate simbolului în arta romanica: Solstițiul etern (bazilicele din Italia centrală) și Proverbe de piatră (domul din Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident, era previzibilă. Cînd fiul nostru cel mare, Camil (botezat cu numele tatălui meu), născut în
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
s-o creadă. Paginilor care rezumă istoria celor două milenii de creștinătate la gurile Dunării, semnate de părintele Vasile Raducă, le sunt inspirat juxtapuse cuvintele sanctității sale Ioan Paul al II-lea, legând Bucureștiul de Cetatea eternă. Un Portret an proverbe, schițat de Horia-Roman Patapievici și Clișeele determinante pentru felul an care e văzută astăzi România, identificate de Sanda Golopentia, constituie un al patrulea pas, cel dedicat setului de valori mentale ale poporului român. Constantin Bălăceanu-Stolnici pune față an față două
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
Tablou de familie (1995) și Marfă (1996) - rîme ludice și absurde, inginerii lingvistice manieriste, făcute să ia ochii. Asemenea prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard și Păret. Artele poetice cu care Ghergut își presară textele sînt transcrieri în răspăr ale unor cunoscute discursuri despre metodă: "visez să scriu poemele din care / să iasă cineva și să omoare // într-
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
sau afectivă cât și cunoașterea modului de acționare la studenții domeniului educație fizice și sportului, constituie un punct de plecare important în formarea profesională. Pentru a verifica ipoteza, am realizat o cercetare ce a presupus aplicarea a două chestionare: „Testul proverbelor” (adaptat de Mihaela Roco prezentat în 2001, pag. 92-93) și „Chestionarul de preferințe acționale” (adaptat de Mihaela Roco după D. Chalvin și N. Herman prezentat în 2001, pag. 94 96). Lotul a cuprins un număr de 40 studenți din anul
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
a tinerilor aspiranți la titlul de profesor am analizat răspunsurile date de aceștia și am interpretat rezultatele celor două teste. Legenda: CoS =sector cortical stâng; CoD = sector cortical drept; LiS = sector limbic stâng; SiD = sector limbic drept Primul test, „testul proverbelor” prin care s-a evaluat reacția predominant rațională sau afectivă, a scos în evidență următoarele: la băieți tendința de a reacționa în mod dominant afectiv-emoțional este cuprinsă între 41 și 14 puncte, media fiind de 30,11 puncte și tendința
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
un pumn de viscol ne îmbrățișa. În geamantanul din tâmple, iarna își va pune resturile, MIROS A TINEviscolind fraza inimii mânjite de obișnuința lucrurilor. ă ăî ă Miros a tine, noapte culcat pe dunga de t cere,Iar tu, iubito, proverbul pus ntr-un m r inexistent, î ș ă â ăă ă î î ț stau n odaie i m at rn de um rul cearceafului,o s -mi p strezi ntr-un album n elesurile. prin trup mărșăluiesc întâmplările cu colți
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
că nu suntem un popor de bancheri, ci unul care iubește cărțile.” Oare de câte ori trebuie să repetăm că un popor posedă bogății mai însemnate decât avuția materială și că literatura face parte din ele? Apa trece, pietrele rămân e un proverb cât se poate de înțelept și de actual. Mai e nevoie să spunem ce e apa și ce sunt pietrele? Impura „Marseillaise“ Sub acest titlu, „Le Nouvel Observateur” din 22-28 mai publică un articol despre istoria imnului național al Franței
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
tâmpit (sinonimul pentru evrei al colegului nostru Dorel Ștefănescu-avea să ajungă director în Jidanului împuțit pentru români) capul unui jidan a mai fost la ministerul comerțului, văr cu Bebe Ștefănescu, al cărui tată un cur de babă (de fapt un proverb pur românesc, din părțile avea tot un magazin de mercerie, dar mai în centru, Ruleta. ardealului) Și deși nu sunt înalt ca bradul dar prost ca gardul Apropo de proprietarul acestui magazin. Am să vă (patronul era un tip scundac
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
asemeni miturilor într-o cultură arhaică, lumea (filmului) luând ființă în jurul lor. Și Cristian Tudor Popescu nu ezită să vorbească cu religiozitate de câteva precum Siberiada lui Koncealovski aflat în centrul canonului sau mai bine zis al Filmarului. Un vechi proverb chinezesc spune că „Omul trăiește o sută de vieți, dar numai de una singură își aduce aminte.”, și dacă viața ar fi un film format din toate filmele văzute, atunci, filmarul ar fi doar acele câteva filme „de care îți
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]