569 matches
-
într-altul, iar fiul o însoțește; el ajunge la Atena nu ca un cuceritor ce râvnea la Cetatea visată, ci ca exilat, colonii din Samos fiind izgoniți de pe pământurile lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
firmele românești să concureze, de pe poziții egale cu firmele similare ca profil transnațional. De ce nu se abordează o asemenea temă? Petre Munteanu răspunde în Foreign Policy - România astfel: pe români nu-i caracterizează îndrăzneala, spiritul întreprinzător, asumarea riscurilor, competiția; suntem provinciali în gândire, afacerile se desfășoară numai local; cultura antreprenorială este incipientă, iar statul inhibă afacerile legale, private, încurajând numai afacerile firmelor cu statul (în afara criteriilor de profesionalism, competitivitate, talent etc.). Ca soluții se propun încurajarea puternică a activității IMM-urilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cele mai de seamă ale lui M. Ungheanu este consecvența (unică la știința mea prin inteligență, prin precizie, prin putere de convingere probatorie) cu care îl apără pe Ibrăileanu. El arată (ar trebui să pot spune „reamintește”) că Ibrăileanu, aparentul provincial anacronic, a fost primul nostru critic eliberat de complexele de inferioritate ale confruntării cu marile literaturi, primul care a avut conștiința valorii în sine a marilor noștri scriitori (adică a universalității lor intrinseci) și a scris despre ei pagini fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
reprezentau avocații, les notaires, Învățătorii, funcționarii și soldații. După cum se poate bănui, În spatele centralizării lingvistice se ascundea un proiect cultural. Franceza era considerată purtătoarea unei civilizații naționale, iar scopul impunerii ei nu era doar acela de a-i face pe provinciali să priceapă Codul Napoleon, ci și de a-i familiariza cu Voltaire, Racine, ziarele pariziene și de a le forma o educație națională. Weber scrie Într-un mod provocator: „Nu poate exista o expresie mai clară a sentimentului imperialist, povara
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sobrietate, dar aici funcționează o neinspirată tendință de coborâre a esențialului în cotidian, de unde și o impresie de vulgarizare întinsă peste zonele de viață investigate. Romanul Vitrina cu păpuși de porțelan este o compunere epică grațioasă, intermitent meditativă, transcriind povestea provincialului visător Mircea Severin, care imaginează scenariul unei iubiri perfecte și ireversibile. Pământul ispitelor-Delta aspiră la statutul de roman social, surprinzând realități la care participă numeroși trăitori din zona atât de particulară și de ciudată a ostroavelor Deltei. Între Cuzma Pavlov
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
în provincii sau de localnicii romanizați se va avea în vedere „un nume care sună caracteristic pentru o provincie sau precizarea provinciei ori a originii italice“22. În temeiul acestor considerații, Pârvan identifica patru tipuri de „naționalități“: I. italicii; II. provincialii deveniți romani prin cetățenie sau prin însăși apartenența la statul roman; III. „grecii veritabili”; IV. orientalii de diferite origini, dar aparținând sferei culturale grecești 23. După cum se poate observa, Pârvan îmbina criteriul etnogeografic cu cel juridico-cultural. Dificultatea stabilirii „naționalității“ diverșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a celor din provinciile nord-africane și din regiunile dunărene în propriile ținuturi și în alte zone ale Imperiului 52, dar și a „romanilor“ propriu-ziși în statul part, India, China și Barbaricum european 53, apoi a grecilor 54 - în sfârșit, a provincialilor din Syria, Arabia și Aegyptus în Răsărit 55 și a microasiaticilor, syrienilor și evreilor în Apus56. Astfel a formulat o serie de observații și a ajuns la anumite concluzii, unele rămase valabile, în linii generale, până astăzi. Vom aminti câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din regiunile italice Latium, Campania și Lucania, pe când în perioada imperială emigrația din Roma și Italia sudică a slăbit, fiind înlocuită de cea din Achaia, Asia Mică și provinciile balcanice (în special Thracia și Moesia Inferior)63. Cât privește supremația provincialilor răsăriteni față de romani și italici în anumite activități comerciale, aceasta este cel mai bine ilustrată în cazul comerțului caravanier și al celui cu mirodenii provenite de la inzi și seri, care, așa cum a arătat și Vasile Pârvan, au rămas apanajul exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de romani și italici în anumite activități comerciale, aceasta este cel mai bine ilustrată în cazul comerțului caravanier și al celui cu mirodenii provenite de la inzi și seri, care, așa cum a arătat și Vasile Pârvan, au rămas apanajul exclusiv al provincialilor din Syria și Arabia 64. • O altă idee extrem de valoroasă a lui Vasile Pârvan este cea despre dezvoltarea economică suficient de puternică a provinciilor frontaliere, fapt care a stimulat un amplu comerț cu externae gentes: „nu numai faptul că aici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
188-189. • Vezi, de exemplu, pentru romanizarea provinciilor gallo-germanice: E.M. Wightman, Gallia Belgica, London, 1985, p. 158-192; H. Galsterer, Des Éburons aux Agrippiniens. Aspects de la romanisation en Rhénanie, în CCG, 3, 1992, p. 107-121; G. Woolf, Becoming Roman. The Origins of Provincial Civilization in Gaul, Cambridge-New York, 1998; M.-Th. Raepsaet-Charlier, Les Gaules et les Germanies, în Rome et l’intégration de l’Empire. 44 av. J.-C. - 260 ap. J.-C., 2, Approches régionales du Haut-Empire romain, sous la direction de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Grant, The Collapse and Recovery of the Roman Empire, London and New • Libertatea de mișcare și oportunitățile oferite de vasta piață pe care o constituia statul roman au condus la afirmarea economică a provinciilor și, implicit, la practicarea comerțului de către provincialii romanizați 85, dintre care în regiunea europeană cei mai activi au fost, după Vasile Pârvan, galloromanii 86. Numeroase epigrafe descoperite în diverse puncte din provinciile vestice și central-europene probează, într-adevăr, intensul comerț interprovincial 87 și dinamismul comercianților originari din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu toți adversarii înnoirilor. Prima aventură sentimentală e evocată cu detașarea ironică, dar nostalgică, a bărbatului matur. Locurile comune ale literaturii romanțioase la modă primesc aici o nuanță parodică și glumeață, care salvează povestirea de la un idilism desuet. În Fiziologia provincialului în Iași (1844), mijloacele prozatorului au devenit mai sigure, mai echilibrate. Schița, deși are un model francez, rămâne sub influența directă a fiziologiilor lui C. Negruzzi, citat cu admirație. În atenția lui K. stă mereu tipul, reprezentant al unei categorii
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de fapt, și fondul etosului popular. Volumele de versuri mai târzii - Din tată în fiu (1984), Ce am pe suflet (1988), Note de provincial (1991), Un timp fără nume (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și Îndoiala de sine (1997) - afirmă un poet care cultivă lirica de meditație, celebrând sacralitatea pământului de acasă, rădăcinile și traiul firesc. Refractar la modele de avangardă, R. este
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
1974; Citirea proverbelor, Chișinău, 1979; Dacă ai un prieten, Chișinău, 1983; Din tată în fiu, Chișinău, 1984; Mama coase-o floricea, 1987; Ce am pe suflet, Chișinău, 1988; Doi iezi, Chișinău, 1990; Uriașul cu trei ochi, Chișinău, 1991; Note de provincial, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1991; Un timp fără nume, Chișinău, 1996; Îndoiala de sine, Chișinău, 1997; Un ochi - Un Oeil, ed. bilingvă, îngr. Valeriu Rusu, Constantin Manolache și Estelle Variot, Ploiești, 2000; E toamnă, cad măștile, Chișinău, 2001
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită prin fatalitate, sub imperiul reacțiilor imprevizibile, obscure, ale sufletelor primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp, surpriza aflării criminalului printre personajele nebănuite se păstrează, autorul reușind să arunce câteva săgeți ironice către
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede surghiunit la schitul de la Soveja. Consemnat acolo aproape două luni (februarie-aprilie 1846), R. are șansa să descopere „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume”, balada Miorița. În 1848 se implică în mișcarea revoluționară din Moldova
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
României a fost atribuită, pe rând, lui R., lui N. Bălcescu, precum și amândurora. Autor dramatic lipsit de șansă, R. a compus două piese într-un act, care s-au pierdut: Băcălia ambițioasă (jucată în ianuarie 1846) și Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național (jucată în februarie, același an), care nu era doar o „scenă de haiduci”, ci, după spusele autorului, și o satiră a melodramelor ce invadaseră scena. A făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile la țară s-
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Personajele, cu nume ușor caricaturale, parcurg mici scenarii cu evoluție fantast-absurdă, pe coordonatele unor tipologii de sorginte gogoliană, sunt protagoniștii unor aventuri amoroase insolite, în limbul subțire dintre nefirescul straniu și oniricul comic. Alte „schițe” au ca fundal un pitoresc provincial, poate autobiografic. Frazarea narațiunilor este laconică, într-un lexic dezinhibat, cu ironice alăturări de expresii crude și neologisme, sugerând nesfârșita tranziție, tragedia și totodată „comedia cea de obște” a societății românești de azi. SCRIERI: Poeme, Iași, 1980; Credință și frig
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
arta sa ideile păgîne pe care le apărau atît el, cît și ceilalți aristocrați din Roma. 2. Augustin la Milano: neoplatonismul și Ambrozie Ajuns la Milano în 384, Augustin a descoperit un mediu cultural foarte stimulator, mult diferit de cel provincial de la Cartagina și de cel păgîn, mărginit, orientat exclusiv spre cultivarea unui trecut de-acum apus, de la Roma. Existau aici cercuri de literați, în general păgîni, dar interesați de creștinism; se cultiva nu doar retorica, ci și filozofia, în special
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și analizează comportamentul celor din jurul său și destinul lor în plan social, politicul insinuându-se doar pe alocuri. Societatea românească a anilor ’60-70’ ai secolului trecut i se înfățișează cu învinșii și învingătorii ei. Aparent un câștigător, căci e un „provincial răzbătător”, la treizeci de ani cercetător într-un institut din capitală, protejat al profesorului, doctorand etc., Vancu este pe cale să își rateze șansele încercând să afle resorturile devenirii individuale. El sondează dincolo de suprafață, descoperindu-se nu numai pe sine, ci
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
de stenografie (1969), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969-1974). Debutează la „Scânteia pionierului” în 1962, iar editorial cu romanul La indicativul prezent, apărut în 1971. Narațiunile lui V. sunt însăilări confuze pe tema dramei provincialului inadaptat la oraș. Gafeur în dragoste, acesta își revigorează filosofia vieții prin apropierea de natură, recurent fiind cadrul marin. Intriga, axată pe construiri și destrămări de relații sentimentale, se desfășoară fie în mediul cartierelor bucureștene vechi (La indicativul prezent, Noapte
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
căile de comunicație ce s-ar face Între București și Iași, să nu meargă numai cei din Iași la București, ci și vice-versa, cei din București să vină la Iași, căci dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare În Capitală silesc pe provinciali să meargă oricând la București, cei de acolo sunt cu totul apărați de a călca prin provincie, așa că Bucureștenii n-au prilejul să cunoască și să Îndrăgească Iașul și pe Moldoveni și populațiile rămân străine Între ele. Oratorul propune ca
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
volume ale lui Preda „la pachet” cu Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și cu o carte despre Enola Gay, avionul responsabil cu bomba atomică de la Hiroshima... O strategie alternativă de aprovizionare pentru bucureșteni era mersul în provincie la cumpărături. Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere din afara orașului. Puteai să te duci, de pildă, cu mașina la Bacău să cumperi carne de pui sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Visul ș.a., cu prozele Istoria unui galbân și a unei parale, O preumblare prin munți, O intrigă de bal-masche ș.a. Alte scrieri în proză aparțin lui C. Negri (ciclul Veneția) și lui D. Ralet (fiziologiile O plimbare la iarmarocul Fălticenilor, Provincialii și iașenii ș.a.). Adeziunea de care s-au bucurat principiile enunțate își sporește astfel autoritatea prin valoarea contribuțiilor literare și științifice, deoarece în jurul revistei s-au grupat cei mai talentați scriitori români. Sunt de remarcat, alături de articolele lui N. Bălcescu
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
studii juridice, precum Fundamentul dreptului de a pedepsi. Între timp se apropiase de N. Filipescu și de tinerii din preajma acestuia, la a căror publicație, „Săptămâna politică și culturală”, colaborează cu note și cu o suită de incisive „păreri ale unui provincial”. Va fi ulterior avocat în București, atașat de legație și consilier juridic în delegația ce negociază, după război, tratatele de pace. Intermitent dă la iveală în „Ilustrația”, „Parlamentul”, „Politica”, „Tribuna politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]