304 matches
-
perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei într-un nou provincialism"93. Schimbările succesive de obiect invită într-adevăr la revizuirea fundamentelor disciplinei și la evaluarea dintr-un nou unghi a aportului corpusului empiric și teoretic alcătuit începând cu societățile exotice în cursul perioadelor anterioare. Din acest punct de vedere, este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
publicul polonez interesat de filozofia romînească! Apoi îmi dau seama că uimirea mea e cea nelalocul ei și că ea provine din indiferența primitivă și vinovată a românilor pentru tot ceea ce nu-i privește în mod direct. Asta și înseamnă provincialism: a crede că lumea începe și se termină cu problemele urbei tale. După 1990, când am început să ies în mod curent din țară, mi-am dat seama în ce măsură problemele lumii nu erau și problemele noastre. În 1994, ca să aflu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al neoclasicismelor literare care au marcat debutul secolului al XVIII-lea. Importanța lor rezidă, mai ales, în faptul de a fi coagulat aspirațiile către idealul de perfecțiune pe care-l propunea clasicismul, dar și în ilustrarea dorinței de depășire a provincialismului cultural. De aceea, în ciuda numeroaselor minusuri pe care le au și, mai ales, în ciuda faptului că la o privire superficială ar putea fi judecate drept manifestări epigonice, tratatele unui Gottshed, Luzán, Muratori sau Pope merită a fi luate-n seamă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
teatrului francez clasic asupra dramaturgiei germane a momentului, nu în scopul unei aserviri ideologice, așa după cum au fost destul de prost înțelese demersurile sale, atât în epocă precum și mai târziu, ci pentru a impulsiona literatura germană, pentru a o scoate din provincialismul cultural în care se afla la începutul secolului al XVIII-lea. Gottsched a înțeles să facă aceasta pe multiple căi atât teoretice prin publicarea tratatului din 1729 Încercări cu privire la o artă poetică critică sau prin traducerea Ifigeniei de Racine, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
concret, Virgiliu este considerat drept modelul absolut de scriitor clasic. Finalul articolului reia importanța conștientizării, asumării moștenirii intelectuale a trecutului. Regretul lui Eliot este că epoca modernă tinde să fie ancorată exclusiv în prezent, ajungându-se la un fel de provincialism temporal "pentru care lumea este doar proprietatea celor vii, o proprietate în care cei dispăruți nu-și au partea." Reliefarea moștenirii spirituale se face prin accentuarea rolului fundamental al valorificării celor două culturi de bază ale Europei cea greacă și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă ea astăzi, atât cercetării filozofice, cât și dezbaterii de idei, faptul mi se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română câteva lucrări importante ale lui Wittgenstein. Rezultatele abordării directe a studiului lor nu vor fi însă încurajatoare, nici chiar în cazul unor cititori exersați în filozofie. Ceea ce îi va izbi și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
faptului că era prima ediție critică (1933), autorul ei este calificat drept un "autoritar fără autoritate". Calificată drept o necropolă de Pompiliu Constantinescu, ediția Botez are obsesia manuscriselor supuse măsurii mecanice a lui I. Crețu. Șerban Cioculescu o acuză de provincialism și spirit arhaizant. Același critic demască lipsa de deontologie a ediției girate în 1937 de Mihail Dragomirescu, în ciuda strălucitelor note stilistice ale profesorului. Prima sinteză în materie de editologie eminesciană între direcțiile Ibrăileanu - Botez o dă G. Călinescu, acesta despărțindu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
este atinsă de neputința soluțiilor și parazitează spațiul public. Salvarea vechiului Regat vine prin autori ca AI. Vlad, V. Marineasa, Al. Mușina. Apărând și ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
că acum mai sunt liberi, dar chiar conduc țara", arătându-ne cu degetul pe noi toți cei ce suferim de uitare: "Așa suntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea lui Homer...". Autorul nu pierde nici o ocazie de a reveni la provincialismul, în primul rând al intelighenției române, fie că e vorba de talentul autentic (cazul Marin Preda), fie de duplicitatea acesteia probată prin concesiile făcute "relațiilor, slăbiciunilor și cârdășiilor" (...), recompensată adesea prin dregătorii sau misiuni peste hotare deloc ortodoxe. De această
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei Tomisului (p. 92), fotografie a complexului maxim numit provincialism: "acest fel de orbire maladivă a facultății de evaluare, un fatum exasperat pentru toți, un jeg, o râie, un sabat al formelor fără fond" (...). Așadar Marin Mincu, slătinean ca Ionesco și muntean ca Heliade, își atribuie ca primă vocație poezia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vorbește despre o profuziune de măști ale omului baroc ce-ar fi Marin Mincu. Polemistul și creatorul aspiră la generalitatea ideilor formative. Fără a fi un resentimentar, autorul e un anxios heraclitian și totodată un cioranian ce veștejește cu predilecție provincialismul ca simptom devastator al unei posibile patologii culturale. De la înălțimea unei perspective "monarhice, inventariază în această stranie republică a literelor păcate veniale și mortale, cum ar fi veleitarismul, reveria protocronistă, furtul de idei, imobilismul, lipsa de vlagă și onestitatea în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ci elementul structurant al operei: Camil Petrescu, Ion Barbu, Ilarie Voronca, Anton Holban, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu. În opera sa, E. Lovinescu, adept al mobilității culturale, s-a ridicat împotriva oricărui tip de "imobilism", "provincialism", "tradiționalism" și a urmărit o circumscriere a variațiilor sentimentului estetic. Înzestrat cu inteligență și talent, acesta avea incisivitate polemică și tărie morală, în sprijinul orientării "moderniste": "literatura de inspirație citadină", "poezia nouă", "proza obiectivă", "romanul psihologic". A fost ultimul nostru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
O limbă literară care s-a impus trebuie menținută și cultivată ca limbă unitară, Provinciile pot da cel mult expresii discrete, poetice sau de îmbogățire, de expresivitate.” Critică pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă ea astăzi, atât cercetării filozofice, cât și dezbaterii de idei, faptul mi se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română câteva lucrări importante ale lui Wittgenstein. Rezultatele abordării directe a studiului lor nu vor fi însă încurajatoare, nici chiar în cazul unor cititori exersați în filozofie. Ceea ce îi va izbi și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez cu arta europeană a timpului. Societatea își trimite astfel "ambasadorii" culturali, precum pictorul și sculptorul Josef Engelhart
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nouă știință, chiar o nouă religie. Ne-am ales doar cu câteva experiențe halucinatorii adevărate și curajoase (înțelese, vai, de atât de puțini) și cu mii de epigoni care au mestecat și răsmestecat aventura câtorva iluminați, care au înjosit până la provincialism și boemă meditația despre poet (ah, Poetul...) și poezie (oh, Marea Doamnă...). înțeleasă ca aventură pur spirituală, ca mistică și ca simbolistică inițiatică, poezia acestui secol 82 nici n-a mai avut nevoie, practic, de un public. Dimpotrivă, a fost
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce se cuvin citite cu decență și luciditate, ci o efigie încremenită și copleșitoare, un mit colectiv, despre care nici nu se mai știe (și nici nu mai interesează) ce a scris cu adevărat. Aici o mare vină o au provincialismul nostru incorigibil, lipsa conștiinței relativității, dar mai ales tribalismul, nevoia noastră de idoli. Iar ideea de idol este opusul ideii de valoare. Valorile nu pot, de fapt, exista decât în sisteme dinamice, care nu cunosc poziții imuabile. Există, firește, scriitori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-mi fac nici o iluzie în privința aceasta. S-a petrecut, de fapt, în cultura română ceea ce s-a petrecut cu întreaga noastră viață națională. Au fost încercări de reformă. La un moment dat părea că există șanse de reală depășire a provincialismului și izolării noastre, care au produs și produc mai departe monștri. Grupurile de interese locale, alcătuite mai ales din "foști" (securiști, nomenclaturiști etc), dar și din "cadre tinere", recrutate după chipul și asemănarea lor, au revenit însă în forță, cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
popor: „Popor barbar! Calcă pe morții Întemeietori”. Laios, Întemeietorul de căsuțe de beton ale poporului barbar, Gheorghe, poetul de curte dărîmată, și Gligor Hașa, care-i ține oarecum isonul vorbind de „așa-zișii intelectuali elitiști care-și acoperă nula și provincialismul cu fronda și mitingismul”, asta-i rimă albă. Cum să-și acopere, Doamne iartă-mă, nula? Pot ei să ne facă una ca asta? Gligor zice că pot. Și crede că PRM și PSM sînt două partide minunate, „programul PSM-lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apoi versurile De mii de ani din Grecia, care rezumă încă o dată tot ce germanii spuseseră sau cântaseră asupra frumuseții lumii elenice de la Winkelmann încoace. Heine are chiar în limba sa, ca toți autorii cei mari, o ușoară nuanță de provincialism. Goethe e franc, Schiller suab, Lessing și Fichte, oricât de deosebiți îndealmitrelea, trădează originea lor din Saxa Superioară, Heine, unde e mai puternic, e din țara Rinului, Boerne, din contra, vorbește acea limbă cultă și abstractă a gazetelor, care poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste care revendicau refacerea unității politice pierdute a românimii, Aaron a inițiat primele tentative de ieșire din paradigma provincialismului regional. Eforturile sale s-au înnodat, pe de o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracterul regio-centric al narațiunii istorice, sau în orientarea lor tributară etatismului politic (în sensul că istoria pe care o relatează este circumscrisă organizărilor statale existente în momentul scrierii textelor respective, în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este exprimat de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată de inexistența revendicării unității politice; ii) centrarea narațiunii istorice strict în cadrul de referință geografic al teritoriului ocupat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele memoriilor colective în această perioadă, centrul de greutate este pus pe independența de stat, obținută în trei momente decisive ale istoriei: i) momentul întemeierii statului, conceput ca izbânda neatârnării prin statalitate; ii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei redactate în această perioadă poartă amprenta etatismului politic și a provincialismului istoric, fiind concepute într-un spirit regio-centric și limitate la granițele stabilite de cadrul teritorial al entităților statate existente. În aceste condiții ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă a fi construită prin intermediul manualelor de istorie nu este memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avut un rol și în promovarea interesului pentru limbă, salutând apariția primelor fascicole din Dicționarul limbii române și elogiind aportul lui Sextil Pușcariu la elaborarea acestuia. De remarcat și rubrica ținută de G. Coșbuc pe această temă, cu articole precum Provincialismele scriitorilor noștri, Pentru limba românească, Cărțile bisericești. De mare importanță sunt articolele lui Chendi consacrate Junimii: Junimea și Ardealul, Detractorii Junimei, Poporanismul d-lui Maiorescu, În jurul „Convorbirilor literare”, prin care a contribuit la sporirea atenției contemporanilor față de acțiunea junimistă. Un
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]