19,897 matches
-
această construcție, părinții, femeile iubite, prietenii, tânăra învățătoare din Lugoj, Mia Pop, care scrisese cândva în dreptul numelui său, în fișa caracterială, cuvântul arzător „geniu”. Temele clasice ale romanelor lui Breban - relația stăpân-supus, persecutor-victimă, maestru-învățăcel, prietenia, cuplul, rupturile de personalitate, elogiul provinciei creatoare - le întâlnim și în Memorii, astfel cum ne și așteptam de la acest scriitor posedat de obsesiile lui literare, urmărit de personajele lui, de conflictele, de situațiile pe care le-a imaginat în romane. Am putea spune că, de fapt
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
absolut aberante: dacă în România, un pictor ca N.Grigorescu este situat undeva la limita sfințeniei și este investit cu o valoare sufletească incomensurabilă, tot el, cu toată sfințenia lui, în Occident se află la nivelul unui mic maestru de provincie. Acest paradox nu îl privește pe artist; în esență, în ceea ce privește datele transcendente ale creativității lui, el este la fel de valoros oriunde ar fi. Dar dincolo de spațiul românesc este necunoscut pentru că n-a circulat, n-a fost promovat în marile muzee și
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
purtătoare de sens. Dar să vedem mai de aproape ce e cu aceste personaje din ale căror retrospecții alternante germinează și crește substanța epică a romanului. Una din vocile naratoare este aceea a liceeanului Tin, violonist în formare, venit din provincie la București să-și petreacă vacanța de vară în locuința unchiului Alexandru și a verilor săi, urmând tot atunci să ia lecții de vioară de la o fostă mare muziciană acum în retragere. Cealaltă voce naratoare este a unui om din
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
la rându-i autosuficientă? Răspunsul este că America este obligată să se transforme într-un „centru imperial”, să își modifice configurarea socială internă trecând de la democrație la oligarhie. Orice imperiu are o pătură superpusă, parazitară, ce concentrează de la „centru” până în „provincii” puterea controlând statul. Va putea, oare, America să se impună astfel lumii? Și cum își va justifica ea dominația într-o lume a democrației liberale? Emmanuel Todd crede că nu. SUA nu au altă justificare pentru dominarea imperială a lumii
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
inițiativă. Poate că tocmai de aceea, tracologia a însemnat pentru cei trei o provocare: de a obține posturi, de a convinge și pe alții să devină participanți activi - fie ei arheologi, lingviști, etnologi, antropologi, fie ei din Capitală sau din provincia universitară -, provocarea de a se reorganiza de la scaune și mese, de la o bibliotecă din nimic, la telefoane, fax-uri și computere și până la o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i legifereze și consolideze existența nouă, proiecte, tactici de desfășurare a
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe, Alexandru Suceveanu (directori, profesori) și care și-au luat rolurile de jefuitori în serios: au decis să elimine din joc filiala de la Chișinău și s-au împroprietărit cu posturile, au retrogradat cercetători din provincie, ca să-și plătească cu posturi mai înalte așa-zisele „cozi de topor”, au paralizat serviciile contabilității și s-au arătat incapabili să continue colaborarea arheologică de peste graniță. Acum s-au pus pe desfințatul filialelor și a secțiilor de specialitate, altele
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
cu funcții importante în stat); 6. Doi secretari generali de partid - Dan Matei Agathon (PSD) și Lavinia Șandru (PD) la un talk-show al lui Radu Moraru (B1 TV), care au pus bazele unei noi epopei naționale (Angajăm Ion Budai-Deleanu; așteptăm provincia); ca material documentar și personaje, mai pot fi utilizate: Aria scârbei în do diez major, interpretată în primă audiție la Antena 1 de Mircea Dinescu în ziua de 1 Decembrie; Moartea mașinii de tocat, de Stelian Tănase, simfonietă în do
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
se va ajunge până acolo! — asasinii cu plată. În clipa de față, nu e nici o problemă să angajezi un bătăuș profesionist cu doar câteva sute de parai — adică mărunțișul găsibil în orice moment în buzunarele celui mai jerpelit baron de provincie. Potențialul de violență al românului nu trebuie subestimat. Iar acolo unde dau greș ai noștri, chemăm ucrainenii! Criminalitatea scăpată de sub orice control, dezvoltarea inimaginabilă a lumii interlope, transformarea a zone întregi ale marilor orașe în spații de înflorire luxuriantă a
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
îndată spre editare, cartea, deși deloc „subversivă”, s-a văzut interzisă pînă-n 1990 (a apărut în 1991): „după tezele din iulie ’71, Popescu-Dumnezeu și Dodu Bălan s-au grăbit să interzică toate reprezentațiile cu teatrul ionescian din Capitală și din provincie. Au fost ani în care numele autorului abia dacă mai putea fi strecurat într-o înșiruire... Au urmat atacurile lui Ionesco de la Europa liberă împotriva lui Ceaușescu - și interdicția a devenit definitivă. Mărturia autorului e cît se poate de naturală
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
martorul. Memoriile ei vorbesc nu doar despre poetul condamnat, ci și despre prietenii lor, despre mecanismul politic, despre filosofia de creație a lui Osip Mandelștam și a celorlalți mari artiști, despre mizeria individuală și cea generală, despre Moscova și despre provincie, despre regimul de detenție și despre regimul de libertate, pe scurt, despre tot ceea ce poate da o imagine cât mai completă a deceniului patru. Este o carte-frescă, ce atestă o putere de cuprindere și un talent pe care unii l-
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
cel mai bine și o exploatează cel mai mult este contextualizarea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, poeții "constituiau o minoritate exotică și misterioasă care contraria" (p. 11), cu atât mai evident cu cât luăm în seamă un târg de provincie cum e Bacăul. Numărul poeților crește simțitor în Regat în intervalul 1899-1916, adică de la debutul lui Bacovia în revistă până la debutul în volum, depășind 300, după cum ne încredințează istoricul literar (p. 15), bazat pe explorări proprii. Exegetul urmărește auto-reprezentarea sau
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
concluzii incitante, aforistice, despre percepția bacoviană a timpului, chiar dacă invocă explicații prozaice, din zona biograficului și a geograficului: "Un ins epuizat prematur, Bacovia percepe timpul ca un bătrân (l-au îmbătrânit eșecurile și celibatul prelungit), locuitor al unui târg de provincie dintr-o regiune cu climă aspră. Pentru bătrâni, provinciali, ânordici> timpul trece greu, âmonoton și chinuit>. Sentimentul de âtârziu> le modifică atât ritmul mișcărilor, încetinindu-le, cât și valorile afective ale cuvintelor care se referă la timp" (p. 81). De
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
a ajuns o profesiune supralicitată, din multe puncte de vedere, demitizată, s-a diluat consistența studiului, a pătruns un soi de frivolitate agresivă, de vulgaritate care înspăimîntă. E suficient să mergi o vreme sistematic la teatru, în București și în provincie, e suficient să-i privești mai de aproape pe mulți dintre tinerii actori... Și dintre profesorii lor... Cum vorbesc, ce vorbesc, cît de deviată de la normă este limba lor, rostirea, frazarea. Au apărut și alte job-uri, piața reclamelor de
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
actor tînăr într-un teatru. Traiul acesta sub limita decenței nu știu cît este de prielnic artei adevărate. Sînt tineri care se cramponează să rămînă în București, sperînd că astfel sînt mai vizibili. Alții eșuează rapid în cine știe ce teatru de provincie. Există și acele excepții, fericite, cînd ajung într-o trupă, cînd managerii invită acolo regizori mari, cînd fac o a doua școală. Și depinde doar de ei ce înțeleg din ce li se întîmplă. Ca și în societatea noastră, și
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
exemplu, "la zi": a apărut, cu nici doi ani în urmă, un roman excepțional semnat de poeta și susținătoarea, radiofonic, a multor colegi, Dora Pavel - Augusta murind. E o splendidă realizare în arta dificilă a romanului, o splendidă victorie a "provinciei literare românești", oarecum simetrică cu apariția în prim plan literar a băcăuanului Petru Cimpoieșu, căruia am avut plăcerea să-i înmânez cu doi ani în urmă premiul Uniunii Scriitorilor. Juriul de anul acesta al Uniunii a știut să consemneze această
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
cincisprezece care au trecut. Mă simt tot mai singură, mai izolată, îi văd pe mulți tăcînd, înfricoșați. Din nou ca înainte. De ce? Prin trenuri lumea îmi face semn să tac, că se aude ce vorbesc, amici doctori sau profesori din provincie și din București îmi spun că habar n-am ce înseamnă persecuția politică directă, condiționările de tot felul, umilințele, lecțiile primite de la niște neicanimeni, cabinete închise, nepromovări pentru că nu aderă. Asist neputincioasă la spectacolul grandios al oportunismului și al oportuniștilor
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Evgheniei, negustor de pînzeturi la Morhansk, murise de holeră, în timpul unei epidemii care l-a surprins pe cînd se afla cu treburi la Novocerkask. Aflînd vestea, nevasta lui, plecată cu copiii la o rudă din celălalt capăt al Rusiei, în provincia Vladimir, a închiriat o căruță și a pornit într-o călătorie nesfîrșită și plină de pericole pentru a încerca să găsească mormîntul bărbatului ei. Evgheniei îi plăcea să-i povestească lui Anton despre drumul acesta peste cîmpuri și prin păduri
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
toată lumea. Oamenii se urmăreau, se invidiau, dar se și ajutau. Cum să nu iubești locul unde ai văzut lumina zilei și de unde fiecare pietricică ți s-a încrustat în amintire? Anton se simțea și el cuprins de dulcea inerție a provinciei rusești. Dar în același timp suferea că aparține acestei populații amorfe care nici măcar nu credea într-un viitor mai bun. El însă, în ciuda vîrstei fragede, simțea o nevoie extraordinară de speranță. Presimțea că viitorul lui nu e la Taganrog. Stînd
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
Cronicar Întâlnirea care incendiază orașul A apărut, la finele lunii noiembrie, ATHANOR, Caietele Fundației "Gellu Naum", nr. 1/2004, 151 pag., de găsit doar la librăriile Cărturești, Dalles și Humanitas, din București și provincie. Cu o periodicitate proiectată de un număr pe an, într-un tiraj limitat de 1000 de exemplare, așteptat cu emoție de prietenii fideli, admiratorii constanți și cititorii marelui poet, acest prim număr al Caietelor Athanor, elegant și curat în toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
rămâneai cu impresia unei vieți complet uniformizate pe toată întinderea nemărginită a țării; peste tot, puterea sovietică unificase până dincolo de limită atât înfățișarea exterioară a pământului, cât și esența vieții. Pe când România era cu adevărat "peste hotare", iar viața din provincie încă mai fierbea. C.B.: De câte ori ați revenit apoi în România? Și, în afara Bucureștiului, ce orașe ați mai vizitat? A.S.: După prima vizită din 1978, eu și soțul meu ne-am străduit să venim cel puțin o dată la doi ani. Durata
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
editorialiștii nu sunt decât peștii cinici a căror singură obsesie e să-și vadă curvele din subordine producând peste plan? Spuneți-mi că nu e adevărat, că mă înșel, că n-am văzut bine! Combateți-mă! Aduceți argumente! (Aștept și provincia!)
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
imităm în "cercul nostru strîmt", nu aducem culturei generale nici o contribuție și nici un folos". Condiția noastră pare a fi, din această perspectivă, condamnată. "Ca literatură personală, nu putem interesa pe nimeni. Va trebui să convingem Franța că intelectualicește sîntem o provincie din geografia ei, iar literatura noastră un aport, în ce are mai superior, la literatura ei." În așteptarea recunoașterii noastre o colonie a literaturii franțuzești, severul diagnostic contravenea, fără îndoială, atmosferei de entuziastă afirmare națională (inclusiv literară) din care se
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Mircea Mihăieș Numai la Televiziune? Dar la Radio? Dar în sistemul cultural? Dar în universități? Oare în poziții de conducere nu erau acolo tot securiștii și turnătorii? Și numai la centru? Cum rămâne cu șerpăraia din provincie? Dar cu directorii de școli, spitale, cooperative meșteșugărești? Cu șefii de sindicate? Ideea "Evenimentului zilei" de a publica documentele privitoare la turnătorii și securiștii din televiziune e salutară și trebuie dusă cât mai departe, oricâte contre ar pune băieții isteți
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
de pe Coasta de Azur, deja suprapopulată de colegii lor din KGB, ne vor da zâmbitori cu tifla, pentru a ne reaminti cât de fraieri am fost și n-am înțeles logica lumii. Între timp, cleștele de fier al turnătorilor din provincie își va fi îndeplinit și el misiunea de a ne transforma în oițe blânde, fără glas, tocmai bune de împins în strunga îngustă construită pentru vremile de aur ale Europei. Dar până atunci să nu ne mirăm că modelul propus
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]