250 matches
-
căznită (Îngerul de la benzinărie), o istorie extravagant-încâlcită cu un personaj mediumnic (Sponsorul) sau o proză realistă cu un frapant deficit de realism (Regele). Un dar neașteptat pare mai degrabă o cutie a Pandorei, din care ies tot felul de agresiuni prozastice la adresa cititorului: un profesor de Conservator pe care îl cheamă Zorel, câinele său, Bartolo, datorită căruia devine președinte de onoare în diverse asociații chinologice, un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
Geo Vasile Incă tânărul Nicolae Bârna este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte, Prozastice (Ed. Institutului Cultural Român, 2004) îl recomandă pentru această omologare, probă stând rafinatele eseuri despre proza de azi, de la Ștefan Bănulescu, la Mircea Cărtărescu și Al. Vakulovski. Obiectul comentariului nostru este însă Avangardismul românesc, cuprinzând un studiu, o antologie de
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
mâna de fier a încadrărilor în genuri, drept un soi de roman. De altminteri, deși acerb devorator de memorialistică, Dan C. Mihăilescu evită, pe ultima copertă, să facă circumscrieri prea categorice, preferând, cu talent, să insiste asupra unei - atât de prozastice - empatii pe temeiuri de atmosferă: "Cine dintre domniile voastre nu-și aduce aminte de lungile, terifiantele cozi la feluritele Ťalimentareť ale ceaușismului ? Ore în șir de stat în zăpadă sau vipie pentru două sticle de lapte sau de bere, pentru rația
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
unde le e locul Postmodernismului românesc sau volumelor de Jurnal. Și încă și mai greu de acceptat simplismul intelectual al unei asemenea împărțiri. Un roman minuscul, dens ideatic, dificil de urmărit, explorând fantasmaticul și instituind monstruosul (într-o bună tradiție prozastică) nu e numaidecât superior unei colecții de povestiri agreabile, inteligente, tandre, scrise cu mult farmec și, inerent, vandabile. Eventualele ierarhii trebuie să țină seama de criterii mult mai subtile decât aceste cutume aparent viguros și înalt culturale, dar în fapt
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
acesta (culmea !) să conducă la normalitate. Nu o normalitate genuină, sigur că nu, ci una, cum am văzut, trecută prin ciur și prin dârmon. Cu nesemnificative variații, acesta e scenariul atitudinii în toate povestirile din volum. Procedeul amintește de misterele prozastice ale lui Radu Albala (din Desculțe și nu numai), cu care de altfel Mateescu are multe în comun. Îi separă cinci ani, unul fiind născut în 1924, celălalt în 1929, și un mare, foarte mare număr de volume. De aici
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
multilaterala dezvoltată" dinainte de '89 și de "tranzitoria curvăsăreală" de după "marea permutare", este întoarsă într-o Carte care, fără s-o justifice, o absolvă. Ioan Lăcustă dă Textului o accepțiune aproape mistică, înțelegându-l nu ca pe un produs de inginerie prozastică, un repertoar de convenții afișate (ca la o parte din "optzeciștii" noștri), ci, dimpotrivă, ca pe o creație (re)generatoare, o lume de hârtie în care eul profund al scriitorului respiră liber. Coborârea în Text înseamnă înțelegerea Lumii prin care
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
Este și cazul Tatianei Dragomir, cu ale sale Fotograme. Născută la Baia Mare în 1963, absolventă de filologie la Cluj, prezentă sporadic în reviste literare (de la Echinox la Ziua literară), autoarea constituie, vrând-nevrând, un nume neașteptat în restrictivul și etanșul peisaj prozastic bucureștean. Personal, îmi pare sincer rău că am descoperit-o atât de târziu, la câteva luni bune de la publicare (la editura Casa Cărții de Știință). Pentru că, fără să profite de podiumul spontan și adesea caduc al tematizărilor mizerabiliste, ca Ionuț
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
iertați-mi referința nițel cam previzibilă - imaginile au gust și miros asemenea madeleinelor proustiene ? Sau că, adăugată scriiturii precise a Tatianei Dragomir, această găselniță a fotogramei, fără prea mari sclipiri și - la rigoare - neglijabilă, se transformă într-o apreciabilă abilitate prozastică ? Încercarea pomenită în titlu e una din care Fotogramele ies cu bine. În termenii debutului - de care nu trebuie să ne dispensăm nici o clipă - asta înseamnă că a doua carte promite foarte multe. Sau îndeajuns de multe cât să instituie
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat, populat cu apariții parodice, aluziv și hermeneutic, profund propice poeziei. Componentele primului ciclu poematic (intitulat mesaje urgente din Inocenția) sunt, cel mai adesea, monotone, terne, apoetice, ca și când discursul, deocamdată unul prozastic, s-ar porni cu greu. Există aici și o tramă narativă, cea a eforturilor edililor față cu inundațiile, totul transpus în "mitologicale" brumate de grotesc și derizoriu. Decorul oarecum teatral este învestit de poet cu o mocnită aură amenințătoare, fatumică
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
limitativ, pentru o anume direcție, etalîndu- le pe toate sub o acoladă dilematică, atît de... postmodernă. Date fiind acestea, realizăm mai lesne motivul pentru care Traian Ștef și-a îndreptat acum atenția asupra Țiganiadei, propunîndu-și a-i da o identitate prozastică. Adică a o „tălmăci” pentru a o repune într-o mai susținută circulație. Dincolo de aparențele jovialității, rîsului, pitorescului, Traian Ștef intuiește, atît de în consonanță cu climatul modernismului fezandat în care ne aflăm, cîteva concepte inaparente, esențiale totuși, precum abisalul
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
ce ne întorc gîndul spre Cornel Regman și hăt, mult mai departe, spre faimosul humuleștean și spre "fiul Pepelei"... Explicabil ca în asemenea condiții numeroase pagini de restituție ale trecutului semnate de Niculae Gheran să aibă o alură de evocare prozastică, apelînd la imagini, la surprinderea "pe viu" a unei faune și a unei ambianțe. Interesul cercetătorului, axat pe epoca interbelică și pe cea postbelică, se orientează spre figura umană surprinsă pe cît cu putință în pitorescul său, în palpitul său
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
D.R. Popescu în romanul de față, nu-și antipatizează obiectul. Îl folosește ca pretext și îl uită pe parcurs (precum Arghezi în Cimitirul Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
cu fruntea de pragul Textului" (Salutări amicale). Programul enunțat e auster, circumscris unui peisaj de durități și sicități. Punctul său cel mai înalt oglindește grandoarea cosmică, la rîndu-i oglindă a Logosului primordial. Dar recunoscîndu-se om al prezentului, autorul intercalează observațiile prozastice ale îndeletnicirii sale, așa încît nota vizionară alternează contrastant cu cea a considerațiilor critice: "la început a fost muntele / pe măsură ce se-nălța / se ivea la lumina zilei o carte // fără a fi o capodoperă / cartea de debut a tînărului / cuprinde
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
apărând din rotirea aceleiași teme - dragostea - și a două-trei personaje care o caută, cu disperare adultă, în propria viață. Ceva se câștigă atunci când altceva se pierde. Cu Celelalte povești de dragoste, Lucian Dan Teodorovici și-a dat examenul de maturitate prozastică.
Din dragoste by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7542_a_8867]
-
cărți caremi plăcuseră sau îmi displăcuseră în mod intim, argumente așa zicând publice, accesibile, generaliste. Despre primul roman al Ioanei Pârvulescu, Viața începe vineri, am scris imediat după apariție. Îl găsisem remarcabil și îmi construisem interpretarea în jurul unor excelente găselnițe prozastice (legate de destinul ulterior al personajelor principale, de ingenioasa datare calendaristică a acțiunii ș.a.m.d.). Prins între asemenea calcule seci, lăsasem deoparte tocmai esențialul. Aveam să-mi dau seama de asta ceva mai târziu, când, rezumându-le apropiaților cartea
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel Cosoveanu (Psihismul involutiv bacovian), George Popescu (Horror vacui sau Absolută Mimesis), George Constantinescu (Fragmentarismul prozastic). * Într-o frumoasă tabletă confesiva, pusă bine în valoare de limbajul "specializat" al contextului (ce face din Bacovia un actant poetic și stăruie "asupra procesului de aglutinare/anihilare a elementelor realului ce conduce la invertirea semiozică(?) a acestuia"), Nora Iuga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
limbă al semnului/ cu ea deasupra,/ fluturii ucigași se întorc în coconi." E o carte inegală, în care proze precum Scrinul de stejar, care respiră un aer marquesian printr-o bruscă întoarcere către mister și moarte și prin câteva detalii prozastice care te trimit cu gândul la marele columbian. Oboseala de dimineață tentează o formulă postmodernă, fluidă și ambiguă, complicată naratologic și diluată în genul lui Barth, reușită tehnic, însă cu o recuzită destul de redusă: "Ochii se coborau, la intervale regulate
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
miza lor să urmărească o literatură, în sfârșit, scăpată din chingile cenzurii și care începuse deja să producă proză și poezie pe stoc. Și aceasta fiindcă, în pofida ignoranților și cârtitorilor care "nu înțeleg" rostul și rolul criticii, operele lirice și prozastice nu pot respira fără ea. În acei ani romantici ai exploziei de tipărituri, scriitorii cu adevărat buni s-au pierdut în plutonul miilor de veleitari - un fel de amestec inform, de pastă din care criticii de meserie ar fi trebuit
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
a citit în original literaturile respective, în special poezia, și pentru a utiliza apoi literatura astfel absorbită în propria sa literatură. Global, Negruzzi a fost un autor mai degrabă cult decît talentat, iar faptul se traduce direct în metoda sa prozastică. Romantismul pașoptist a privilegiat la noi Memoria în defavoarea Imaginației: aproape toate prozele romantice românești notabile poartă semnul Memoriei. Opțiunea pare deja făcută o dată cu cel dintîi prozator român important, cu Costache Negruzzi, iar urma lăsată de el se va dovedi adîncă
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
pe care o scrie minuțiosul student ar fi situat în exercițiile nocturne - mărturisite pe jumătate în manuscrise - în care, aproape suprarealist, detaliile livrești asimilate peste zi erau supuse unor formidabile denaturări. Ne-am putea, astfel, explica, de ce - de exemplu - coloritul prozastic al Egiptului eminescian nu convinge decât, cel mult, prin poezie. Sunt multe asemenea elucidări pe care, printr-o excelentă posesie a datelor, Ilina Gregori le pune în serviciul, de veche tradiție, al interpretării. Din biografie, cam ca la Balzac, se
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
scene, pe care le transformă într-un bun propriu. Cititorul e atent, în primă instanță, la reperele și siluetele ieșite din aerul epocii, dar se adaptează, treptat, la ficționalizarea lor, respectând marcajele prozatorului. Balansul între cele două medii (istoric și prozastic) structurează întreg romanul La belle Roumaine, centrat pe o figură feminină enigmatică și profitând la maximum de ambiguitatea sa existențială. Proza începe, în ordine cronologică răsturnată, cu episoadele pariziene din viața frumoasei românce, continuă cu preludiul ei berlinez și se
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
și gratuit, o atmosferă greu supusă determinărilor și mai curând eliptică, o inutilitate de înaltă clasă și prin nimic memorabilă, impresia de conservare marsupială, dar nefuncțională a argumentelor, dau tonul acestui debut. Cum să tragi o concluzie dintr-o lume prozastică în care succesiunile logice și conexiunile de profunzime par încă necunoscute ? Sau, dacă nu complet necunoscute, cel puțin inexprimabile. În acest sens, titlul - frumos, neîndoielnic - se dovedește a fi și bine ales, ca metaforă extinsă și chiar contextuală a imposibilității
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
ea se justifică prin aceea că titlul inițial părea o replică la Duminica orbului a lui Cezar Petrescu. ,Operele" perioadei anterioare liberalizării și cele scrise, pe parcursul acesteia, în vechiul spirit partinic au de regulă o debilitate estetică și un infantilism prozastic de un mare efect comic, astăzi. Ele pot fi recuperate masiv tocmai în acest fel, nu numai ca maculatură a unei epoci bolnave, ci și sub sigla expresivității involuntare, într-o lumină nouă, în care vechile poncife stârnesc râsul. Spre deosebire de
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
se naște din receptarea minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu e între realitate și ficțiune, ci între mai multele interpretări ale aceleiași realități
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
Convorbiri economice nu se compară nici pe departe cu proza cuprinsă în Scrisori către Vasile Alecsandri, operă de senectute (primele scrisori datează din 1879, ultimele din 1892), surpriză de mari proporții pentru literatura noastră. Apariția tardivă a acestui notabil talent prozastic uimește la fel de mult ca și siguranța scriiturii la un om care își face atît de tîrziu debutul ca scriitor. Atmosfera de la "Convorbiri literare", revistă unde memorialistica devenise principala specie cultivată, suscitase o stare de emulație printre toți colaboratorii. Proabil că
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]