1,136 matches
-
toate interviurile se iau prin e-mail, e plăcut să dai într-o revistă (Noua literatur| nr. 12) peste o discuție tihnită, deschisă, amicală, în trei. Este inițiată de Ana Chirițoiu și Gruia Dragomir, iar interlocutoarea lor privilegiată este poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Punctul de plecare este statutul scriitoarelor în România de azi, pe care intervievata îl socotește ceva mai dificil decât al scriitorilor-bărbați, fără a cădea însă în excese feministe sau în mania persecuției. Tonul întregului interviu este ponderat, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
de idei care frizează absurdul. Unul dintre ei, de pildă, concepe capitole care n-au nicio succesiune logică: Adolescența, Joc și joacă, Familia, Iubirea etc. Se ajunge ca, observă editorialistul, între Mircea Eliade și Cioran să fie plasată Simona Popescu, "prozatoare tânără și apreciată, dar expusă probabil involuntar unei situații delicate". Sau și mai strident: Sărmanul Dionis, încadrat alături de Portrete și amintiri de I. G. Duca (?!). Se recunoaște însă și valoarea unor alte manuale alternative, precum acela semnat de prof. Florina
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
câteva din certele calități - remarcabile - ale Mariei Ellis. Numai că exercitarea lor bidimensională nu duce, de cele mai multe ori, prea departe. Fără o tramă palpabilă - și nu inventată simultan cu arborele genealogic narativ - și fără o conștiință a jocului de planuri, prozatoarea riscă să devină un foarte talentat textier. Nu e deloc întâmplător că, acolo unde se poate percepe o undă de duplicitate și unde, printre rotocoalele expresive, se infiltrează, fericit, o ipocrizie bine controlată, dăm peste pagini convingătoare. De aceea, dintre
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme au fost traduse și transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat și iscusitul traducător de poezie Victor Ivanovici. Interesant a fost și proiectul care a precedat apariția antologiei. După un prim spectacol poetic
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
pur și simplu, un rezumat făcut de autoarea însăși. În Dicționarul Scriitorilor Români, Gheorghe Perian, într-un comentariu mai aplicat, caracterizează romanul drept un "hibrid", rezultat din interferența unei teme preluate, moștenite (cea a "obsedantului deceniu"), cu tema propriu-zisă a prozatoarei. În Drumul egal al fiecărei zile, revine și accentuează seriosul cercetător de la Cluj, Gabriela Adameșteanu se dovedește "nepregătită" pentru introducerea unei teme proprii... Oricât de mult aș ține la grila istoriei literare, e limpede, în cazul de față, că ea
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
purgatoriul cotidian. Ieșirile din spațiul și timpul date, apăsătoare, epuizante (Natură moartă cu narcisă, covrig și cupă, Scorpioni), nu exclud parcurgerea traseului în sens invers. În câteva rânduri, din tablourile vechi, desenele unui personaj ori paginile de literatură ale unei prozatoare numite... Adriana Bittel se desprind pentru a deveni autonome siluete mișcătoare, o superbă tânără căreia nu i se pot vedea trăsăturile feței (deoarece n-au fost desenate) sau un șal de angora gălbui, care încălzește genunchii naratoarei. Aceasta și fiindcă
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
la nivelul lor așa-zicând "mărunt". Principiile, tezele, sintagmele oficiale sunt pulverizate într-o multitudine de frânturi, episoade și scene de viață "banală", surprinsă în curgerea ei. Este lecția de aur a realismului rusesc, aplicată pe teren românesc postbelic. Când prozatoarea se apropie de un alt model livresc, cel al fantasticului de tip Edgar A. Poe (Tulpină fragedă...), rezultatele sunt neconvingătoare. În schimb, de la Cehov la Vasili Șukșin, paleta de culori (șterse, obosite, triste, deodată strălucitoare) și elaborata compoziție ascunsă sub
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
spre proză. Spre proza - îndeosebi - fantastică. Ficțiunea devine la Blandiana captare a realității reale, care era și utopia înfăptuită, nu și dezvăluită, expusă. Cotidianul și istoria de atunci, sub semnul larg și profund al autenticității, produc confesiuni și mărturii mirabile. Prozatoarea recunoaște, în ordine ficțională, o redusă prelucrare a referinței. Se folosește de ficțiune pentru a elibera realitatea. Aduce realitatea pe față, eliminându-i imaginea falsă. Proza sa este un discurs adecvat, verosimil, la o realitate falsificată de închipuirea silită să
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
Va fi contribuit și vârsta autoarei, și țara din care venea, și faptul că, în fond, era o necunoscută care bătea la întâmplare la ușa editurii. Monica Lovinescu are de ales, în clipa aceea, între două destine: să persevereze ca prozatoare, scriind cât mai mult, ca să se impună, sau să renunțe cu totul la ideea de roman în favoarea "țării din gând", adică a realității din patria părăsită. Se hotărăște pentru aceasta din urmă și, curând, revine în țară ca voce la
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
Alex. Ștefănescu Poetă și prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpușan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localități din Dobrogea (Constanța, Medgidia, Cernavoda etc.) și activităților specifice zonei (navigația, cultivarea și valorificarea grâului etc.). Și l-
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
temă, care i-ar fi adus autoarei reputația de obsedată, iar, din punct de vedere editorial, ar fi fost un eșec aproape garantat. De aici, probabil, foarte lunga perioadă de elaborare a celui de-al doilea roman. Din fericire pentru prozatoare, noua carte, Intrarea Soarelui, nu are nicio legătură cu lesbianismul. Chiar dacă nici acest roman nu este scutit de o experiență limită în plan sexual: l'amour enfantin. Sal și Emi, doi elevi de clasa a VII-a, trăiesc o zbuciumată
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
observației și finețea analizei) se impun din nou cu puterea evidenței. Privit ca întreg, romanul pare însă să nu se închege. Sau să aibă mize prea mici pentru a fi o carte cu adevărat memorabilă. Cecilia Ștefănescu este o excelentă prozatoare care nu și-a scris încă marele roman.
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
inserturile narative ce par să disperseze, dar completează până la urmă povestea centrală, romanul stafiei pe care îl scrie un tânăr, Florian Pavel, perfect familiarizat cu experiențele intime ale unui alt personaj, Adela Nicolescu: toate aceste finețuri (meta)ficționale arată o prozatoare nu doar talentată, ci și exersată. Scena ei este cea a satului românesc în comunism, cu episoade individuale ale dramei colective. Comoștenii doljeni înseamnă, cu trecerea timpului, tot mai puțin. O comunitate chircită, bătrână și nevoiașă, în care se mai
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
priza asupra întâmplărilor trăite și a senzațiilor tari încercate în deceniul nouă este directă. Indiferent dacă paginile jurnalului ținut în anii '80 și ars ulterior (dar nu întru totul) sunt chiar de jurnal, sau o reconstituire în ramă non-ficțională, la îndemâna prozatoarei, ele scanează impecabil zilele și nopțile "tovarășei de drum". Femeia împărțită (martirizată) între gospodărie, aprovizionare, serviciu, grija pentru soț, copil, tatăl bolnav și... filele de proză pe care ar vrea să le scrie. Dar când? La 36 de ani, "slăbănoaga
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
romanului face câteva aluzii ironice la povestea lui Lewis Carroll, pista este repede abandonată de autoare și uitată de cititor. Pe neobservate, cartea Iolandei Malamen ajunge să se înfunde într-o realitate românească - socială și politică - tot mai nămoloasă. România prozatoarei este cea nemurită în versurile - pentru unii scandaloase - poeților generației '90 (Mihail Gălățanu, de pildă) sau în scrisorile către Al. Paleologu, publicate de Horia-Roman Patapievici în prima parte a controversatului său volum, Politice. Este o țară a iluziilor pierdute, a
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
de mândrie patriotică. La fel ca Dumitru }epeneag, Iolanda Malamen conferă veridicitate scrierii sale prin reproducerea unor pasaje din presa cotidiană. Dacă Dumitru }epeneag nu ezita să retranscrie fișe cu știri întregi cu citate din ziare și emisuni de televiziune, prozatoarea se mulțumește să indice doar titluri - reale sau imaginare -, unele dintre ele imediat recognoscibile. Aceste referințe la capul de afiș al realității, care apar când și când în roman, sunt cele mai în măsură să indice timpul și fundalul politic
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
disponibilitatea permanentă a autoarei de a observa, de a nota și de a încerca să înțeleagă toate dramele oamenilor, sentimentele, speranțele și dezamăgirile lor. Adăugată impresionantei sale siguranțe stilistice, această atitudine simpatetică, participativă, vorbește de la sine despre indiscutabilele calități de prozatoare ale Iolandei Malamen.
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
Cronicar Numărul din aprilie al Convorbirilor literare găzduiește un tulburător interviu cu prozatoarea Herta Müller. Sinceritatea și spontaneitatea scriitoarei germano-române nu are cum să nu impresioneze, cu atît mai mult cu cît viața de care a avut parte în România lui Ceaușescu seamănă cu subiectul unui roman picaresc. Urmărită și supravegheată de Securitate
Dialog cu Herta Müller by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9669_a_10994]
-
inspirat pe maestrul acestui gen literar, Eugene Ionesco. De aceea seara a debutat foarte original, după prezentarea celor care urmau să răspundă la întrebarea dacă modernismul s-a născut în România (editorul Jonas Ellerström, criticul de artă Tom Sandwvist și prozatoarea și criticul Gabriella Hakansson), prin spectacoul dadaist și lectura excepțională a actorului Christian Fex din Urmuz (în traducerea lui Dan Shafran). Actorul suedez și-a făcut loc printre scaunele numeroase strângând la piept o servietă de funcționar, plină de hârtii
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
acesta să aibă proba supremă că viața lor este în ordine. Distanța dintre conversația imaginară și cea reală este neverosimil de mare și dă întreaga măsură a dramei femeii. Tensiunea așteptării și dezamăgirea finală ale femeii sunt admirabil descrise de prozatoare: "Ah, cum sună tonul ăsta, ca o gură care te poate absorbi, ca un tunel uriaș, fără capăt, în care strigi și strigi și aștepți să ți se răspundă, și te apucă frigul tot așteptând, și ecoul vocii tale se
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
a da deplină credibilitate unor situații care le reclamă), viața este privită fără nici o urmă de fard, expresionismul imaginii, tensiunea existențială sunt uneori greu de suportat. Îi lipsește însă "machismul" feminin care caracterizează o bună parte din producția poetelor și prozatoarelor din ultima generație, nu pare atrasă de ego-proză, mânuiește cu o dexteritate de scriitor încercat stilurile epice și dovedește o forță puțin comună în a descrie senzații și sentimente. Fără a fi în mod declarat analitică, proza Danielei Rațiu trimite
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
Ko! Ko! - Nu-i, nu-i pui, zice mama și din instinctul feminin de a distrage cu ceva de-ale gurii atenția celui care mort-copt îl vrea pe Ko-ko-to, îi întinde băiatului o napolitană. (pp. 8-9). Pornind de la Ta-ta-ma-ta-ko-ul sugarului, prozatoarea străbate cu multă dezinvoltură toate straturile limbii. Bețivul incurabil, fost pe vremuri strungar de categoria 1 la IMGB, mereu cu sudalma grea, apăsată pe buze și cu pumnul strâns pentru a lovi, mama terorizată de un soț violent, posesoarea unui
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
ansamblului. Sabia lui Mihai de Stela Gheție este ceea ce s-ar putea numi un roman pour les connaisseurs. Cu siguranță, el nu are cum să devină un best-seller. Dar aceasta nu înseamnă că autoarea lui nu are calități certe de prozatoare.
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
ales ca scriitor. încredințând un fragment de roman colegilor Al. Oprea, I. D. Bălan, Lucian Raicu, ea cade sub un potop de acuze. "Doamne, m-au făcut praf." "Sexualism" a spus Raicu. "Spirit mic burghez", a zis Oprea. La debutul ei, prozatoarei nu-i acordau credit nici anatemizatul Paul Georgescu, nici "marele" Petru Dumitriu. Sigur că toate acestea nu erau de natură s-o încurajeze, ci, din contra, s-o dezguste și s-o irite. Având încă de tineri o sănătate precară
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
dedicat literaturii române, intitulat România: sete de comunicare și subintitulat Romancierii contemporani lasă în urmă trecutul sau istoria țării lor (ilustrat de portretele a patru nume semnificative: Mircea Eliade, Marin Preda, Mircea Cărtărescu și Marin Sorescu) și semnat de tânăra prozatoare Elena Houzouri cuprinde o privire rapidă asupra evoluției literaturii române de la începuturi până astăzi, cu accent pe boom-ul editorial al ultimilor ani. "În Grecia, ceea ce cunoștem despre literatura română se concentreză îndeosebi pe două nume: Mircea Eliade și Panait
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]