1,374 matches
-
de aproape un kilometru, alunecând pământul și coborând între 15 și 30 m pe unele locuri. Această masă uriașă de pământ a început a se mișca încet la vale, făcând crăpături și ridicături, aproape astupând valea, acoperind răchițele și salcâmii, prunii și nucii și locurile unde au fost casele a de locuitori, nemaicunoscându-se unde au fost. în coborâre, masa de pământ se lovește de dealul de la nordvest care începe să alunece, amândou malurile de pământ ajungând până la grajdul cetățeanului Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ogrăzii, grădina, îngrădită cu gard de nuiele, cu pari și chiar cu spini, mărginindu-se la est cu un teren zisă „coada iazului”, proprietatea lui Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ieși din clasă cu un mers demn și grațios, ca în pas de dans. VI Învățătorii locuiseră întotdeauna la etajul școlii: trei camere elegante și curate cu vedere spre sud care îmbrățișau dealul acoperit cu vii și cu livezi de pruni. Fracasse făcuse din ele un locșor drăguț, pe care l-am văzut într-o seară sau două când am stat și am vorbit, despre orice și despre nimic, fiecare dintre noi puțin rezervat, un loc ce mirosea a ceară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
se mai auzea un horcăit venind din tavernă. Ieșea dinăuntru și un miros nedefinit de vin răsuflat, sânge, cămașă nespălată, vomă și mahorcă puțind a urină. Cei mai mulți dormiseră acolo. Fermillin, care se sculase primul, îi trezea scuturându-i ca pe pruni, înainte de a le servi niște vin alb la micul dejun. Am văzut-o pe Lysia Verhareine trecând prin fața localului, zâmbind, în timp ce Fermillin o saluta cu voce joasă adresându-i-se cu domniță. Am văzut-o, dar ea nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
whisky-ul. Ce pui, frate, în el? - Secret. - Hai, mă, că doar e barul meu, tre’ să știu ce se întâmplă. Dacă vine vreun control? - Lasă, că nu vine. Mișu se întoarse c-o țuică. Tot el o făcuse, din prunul din curtea MaxiBarului, ăla pe care întinde Mariana rufele. - Hai noroc și să fiți fericiți! - Și ție să-ți trăiască copilul! Sănătate! Cuvinte nespuse pluteau între ei. Două vene de pe fruntea lui Zelea stăteau mai-mai să plesnească de atâta ipocrizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS Cățelei mele Cineva, închis în stupul dintre pruni, aruncă pietre... Dar cu-atîta vrăjmășie că nu poți să faci sport: Ele trec și gard și ziduri, până dincolo de șetre Unde ziua umflă-n vânturi mătăsoase foi de cort. Da, e rece primăvara și golașe frunzătura, Însă greii bobi ai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
niște nori." (Doliu) " Am luat ceasul de-ntîlnire Când se turbură-n fund lacul Și-n perdeaua lui subțire Își petrece steaua acul." (Melancolie) " Vino, joc de vorbe goale, Suntem singuri. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude de sub prun." (Creion) "O, vino, fluture, te lasă Pe brațu-mi ostenit. Întinde-ți aripi de mătasă Fii bunul meu venit." (Puțin) Un păcat de facilitate umbrește poezia domnului Arghezi. Lucrurile sale urmează unghiul de cea mai mare pantă, al lenei de a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine toamna să culeagă, Înjură că recolta-i slabă, Dar uită că, la normă
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
cer iertare), versurile lui Ion Vanghele compun un peisaj al apusului, cu o casă albă sub razele lunii ce-nlănțuie arborii "cu hamuri de-agint", un peisaj static, încremenit, ce va prinde viață odată cu venirea primăverii (probabil, revenirea iubitei), când mugurii prunului vor da în floare. Elemente de pastel se resimt și în versurile lui Carașca Tănase (Elegie de iarnă) în care prinde contur descrierea fragmentată a Tomisului, un peisaj marin în culori de alb, gri-albastru. În toate aceste tablouri sinestezia e
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
aceasta transformându-se, pentru o clipă, în curcubeu (Vremelnic ...). Și dacă ochiul lectorului e încântat de atâtea nuanțe, de aburii calzi ce se ridică precum "fuioare" din pământul reavăn, olfacția e și ea incitată de parfumul liliacului, al florilor de prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj". De altfel, poeta realizează peisaje picturale chiar dacă în esență se simt frământări
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
I - Corneliu Beldiman din preaplinul lui cerșetorul împarte - cu porumbeii Locul I - Valeria Tamaș cătunulpustiu - cu telegari de colburi vântul toamnei Locul II - Livia Ciupav fluture pribeag - poate a venit cu vești și-i deschid poarta Locul III- Corneliu Beldiman prunul înflorit în calea gardului nou - sunet de drujbă Mențiune - Petru Ioan Gârda Salcie pe mal - strecurat printre plete, fum de țigară Mențiune - Cristian Dely La capăt de drum, ultimul plop marchează doar orizontul Etapa 82 - 15 VI 2009 Locul I
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
în paltonul nou - copil desenând pe țărm un soare uriaș 47. Gaura nouă - șoarecele a lucrat iar în schimb de noapte 48. Pe pragul de lemn bătrân așteptând luna- ceașca de ceai 49. Un tunet răzleț - căzând secerate florile de prun... 50. Casa de bătrâni - luna printre zăbrele singurul opaiț 51 Văruit proaspăt - păianjenul își țese o pânză nouă 52 curtea goală - păscând iarba înaltă umbra unui cal 53 Acoperiș de lemn - pe coamă doi guguștiuci își cheamă puii 54 leagănul
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
de vânt ca valurile mării aducând o briză de răcoare. Pe oglinda lacului plutesc: leșițe, rațe sălbatice, numeroase broaște țestoase și diferite specii de pești. Pe lângă diversitatea de pomi, mai întâlnim și o livadă de meri, în jurul căreia sunt plantați: pruni, nuci , corcoduși și aluni. Pe aleile grădinii sunt montate bănci, pe care omul de rând își odihnește sufletul, în mijlocul naturii. Fiecare zi, fiecare anotimp , are frumusețea lui! Cristina Mariana Bălășoiu 29.05.2017, Craiova Referință Bibliografică: Grădina Botanică-Izvor de inspirație
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
2013. URSUL BRUN Se spune că-ntr-o vară ursul brun Ce se-ndulcise mult prea mult cu miere Se instalase, jinduind plăcere, Pe lâng-un stup de-acolo din cătun. Pe la amiază, când sorbea o bere, Zărise bâzâind pe sub un prun O-albină blondă, nefiind imun, Se-ndrăgostise fără-ntârziere. Cei doi nu au dansat decât o vară Și-apoi, abandonând dorita rondă, S-au despărțit căci viața e ... amară! „Căci știm” - oftează tristă o cochetă - „Că ursul brun, chiar de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
porumbul din spatele casei și să-i împletesc matasile, blonde sau roșcate, imaginandu-mi păpuși minunate cu matasose cosite sau zâne bune coborâte direct din povești. Stăteam la taifas câteșipatru, gândindu-ne ce năzbâtii să facem. Grădină bunicii și livadă de pruni ni se păreau continente uriașe care trebuiau descoperite, iar noi eram temerari exploratori, asemenea personajelor din cărțile lui Jules Verne cărora le dădeam viața. Dimineață, când soarele năvălea prin geamul mic al odăii, iar cocosul făcea vocalize, ne trezeam și
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
n-ai de de nimic. Toamnă Vară unde ai plecat Și cu tine ai luat Și le-ai dus în lumea largă Frunze și flori laolaltă. Ne-ai lăsat toamnă pe cap Ce nucii a scuturat A golit merii și prunii Doar paianjenii țes funii. Dus e șirul de cocori Pe cer ai lăsat doar nori Bar,bar, bar ce frig se face, Pun pe mine trei cojoace! Ai plecat, ți s-a șters urma Și de-atunci ploua întruna În
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
anii maturității. Cartea e și o dovadă că nu-ți trebuie prea multe să fii fericit. Dimpotrivă. Crăciunul poate fi mai frumos în simplitate și tradiție, decât cu globuri colorate și orgi de lumini mișcătoare. Plăcerile simple alături de livadă de pruni sunt, de asemenea, greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
să fii fericit. Dimpotrivă. Crăciunul poate fi mai frumos în simplitate și tradiție, decât cu globuri colorate și orgi de lumini mișcătoare. Plăcerile simple alături de livadă de pruni sunt, de asemenea, greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
alături de livadă de pruni sunt, de asemenea, greu de înlocuit. Am și eu grădină mea de pruni la Săliște, pe care o vizitez de câte ori îi sunt pe aproape... M-a trezit din visare exclamația / întrebarea: “ce cauți în livadă de pruni, că doar nu mai sunt prune?!”... Legăturile de suflet în sărăcie se dovedesc a fi foarte trainice. Te poti atașa la fel de bine de păpușile făcute din știuleți de porumb, ca și de păpușile Bărbie. Titina relevă semnificația bucuriilor simple dar
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara. De jur împrejur nu vezi decât holde și livezi cu pruni, meri, peri ale căror crengi sunt istovite de roade. Miresme dulci, îmbătătoare, de fân cosit, se împrăștie în aer de pe fânețele presărate cu flori multicolore: „Iată vin cosașii veseli, se pun în rând. Sub a lor coasă Câmpul ras rămâne
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune foarte coapte, luate numai prin hâlțânare, doar ce cade . „Nu aveam voie să ne punem cu prăjina pe bietul prun. Socrii mei nici nu aveau prăjini. Dădeau grijă mare fiului Iosif, bărbatul meu, să luăm prunele ce cad din mișcarea tulpinii. Avea socru-meu două prăjini lungi, din alun pentru scuturat nucii din Tudoran care erau bătrâni” - îmi spunea bunica
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
iar copilul mamei fără griji, fără nevoi. Părinții, fă-i Doamne, tineri eu, la lumina din stele, să mă joc, ca altădată, cu copiii pietricele. In livada picurată cu argint din raza lunii prea plăcut înfiorată să scutur de roade prunii. Când în ceața dimineții soarele varsă scîntei eu, cu drag, să alrg descuță, către brațele mamei.... Dar, căruța răsturnată, lîngă plugul ruginit, mi-amintește, încă odată, că prea tîrziu am venit. Bătătura e pustie casa-nclinată-ntr-o parte prin unghere țes păianjeni
DOAMNE, AJUTĂ-MĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360893_a_362222]
-
și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicand nu se-aud. Ești Patria mea, și cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești si doine, toate mă fac mai bogat, Chiar dacă departe de tine trăiesc
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
cum te cheamă.” O parte a sufletului boțit de durere la înmormântarea mamei se regăsește în atmosfera conducând cortegiul funerar al Poetului pe același drum: „Te mai oprești la cea din urmă vamă/ Te șterge sora ta de flori de prun/ Oricare dintre noi e mai bătrân/ Decât ești tu acum zidită-n ramă.” Strofa a treia devoalează (cu decenii în urmă), în spirit vizionar, sensuri dinspre viața părinților către imagini din ziua propriei înmormântări: „Da, mamă, nu ai fost un
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]