482 matches
-
fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și recunoștință: „În clipele când trupele noastre trec Prutul și codrii Bucovinei pentru a întregi sfânta țară a Moldovei lui Ștefan cel Mare, gândul meu se îndreaptă către domnia voastră, domnule general și către ostașii țării. Vă sunt recunoscător, domnule general, pentru că numai prin munca, tăria și stăruința domniei voastre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
preconizat două variante de acțiuni ale trupelor. Potrivit variantei principale, a fost elaborat un plan pentru cazul în care românii vor opune rezistență. Conform acestui plan, frontul execută o lovitură concentrată cu forțele unităților Armatei 12 de-a lungul r. PRUT spre IAȘI și cu forțele Armatei 9 la sud de CHIȘINĂU spre HUȘI. Ideea acestei lovituri prevedea încercuirea românilor în raionul BĂLȚI, IAȘI. A doua variantă (schema nr. 6) prevedea acțiuni pentru cazul în care românii se vor retrage benevol
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și cu forțele Armatei 9 la sud de CHIȘINĂU spre HUȘI. Ideea acestei lovituri prevedea încercuirea românilor în raionul BĂLȚI, IAȘI. A doua variantă (schema nr. 6) prevedea acțiuni pentru cazul în care românii se vor retrage benevol peste r. PRUT. Misiunea trupelor în cazul variantei nr. 2 consta în ieșirea cât mai rapidă a eșaloanelor mobile la r. PRUT, pentru a controla retragerea românilor. Unitățile de infanterie se deplasau în eșalonul doi și aveau misiunea să sprijine la timp primul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
BĂLȚI, IAȘI. A doua variantă (schema nr. 6) prevedea acțiuni pentru cazul în care românii se vor retrage benevol peste r. PRUT. Misiunea trupelor în cazul variantei nr. 2 consta în ieșirea cât mai rapidă a eșaloanelor mobile la r. PRUT, pentru a controla retragerea românilor. Unitățile de infanterie se deplasau în eșalonul doi și aveau misiunea să sprijine la timp primul eșalon, daca va fi nevoie. A doua variantă preconiza introducerea în BUCOVINA și BASARABIA a unui număr limitat de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
inclusiv a celor de pontonieri, în vederea forțării cursurilor de apă. Ulterior unitățile Frontului de Sud au înaintat pe urma coloanelor în retragere ale armatei române, iar într-o serie de direcții au depășit trupele române și au ieșit la r. PRUT înaintea românilor. Armata românilor se retrăgea în mare dezordine. O parte a trupelor s-au împrăștiat, aruncând armele. Dat fiind că armata română n-a respectat obligațiunile convenite, iar unitățile Armatei 9 întârziau, în raioanele BOLGRAD, RENI, ISMAIL au fost
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
escadrile de avioane de vânătoare la raionul de lansare. Lansarea desantului aerian trebuia să fie precedată de un atac al aviației de bombardament asupra nodurilor aeriene și trupelor inamicului. Dat fiind că armata română s-a retras benevol peste r. PRUT, operațiile de desant au fost executate fără participarea aviației de vânătoare și bombardament. Operațiile de desant efectuate, în ciuda faptului că s-au desfășurat cu aparate de modele vechi și pe o adâncime de 500-600 de km, s-au justificat complemente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sălta pe comandanții și ostașii roșii, își exprimau bucuria de nedescris. În zilele ce-au urmat - 29, 30.6 și 1, 2.7 - trupele frontului au ieșit consecutiv : spre sfârșitul zilei de 29.6 primul eșalon a ajuns la r. PRUT și a ocupat - Br. 5 tancuri MĂMĂLIGA, LIPCANI ; Br. 23 tancuri - CAMENCA ; C 4 cav. - D 34 cav. - STOROJINEȚ ; D 16 cav. - CUCIURUL MARE, având un detașament înaintat pe aliniamentul CRASNA-ILSCHI, TIRABLEȘTI. C 2 cav. - D 5 cav. - HOTIN ; D
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
spre negarea valorii obiectului artistic. Reprezentanți ai acestei grupări cum ar fi DONALD JUDD, SOL LE WITT, CARL ANDRÉ reabilitează obiectul artistic ca fiind semnificativ prin el însuși, valoarea operei de artă este semnificativă prin mesajul acesteia exclusiv estetic (în PRUT C., Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, p. 294, 295). 35. FOCILLON H., Viața formelor, Ed. Meridiane, București, 1977. 36. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, op. cit., în capitolul 3, "L' art contemporain: un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
coord.), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, 1998 POIREY, J.L. , "Enquete "ecole musée" Groupe de recherche de l'IUFM de Lyon" în Publics et musées, nr. 5, 1994 PROUDHON, JOSEPH P., Principiul artei și destinația ei socială, Ed. Meridiane, București, 1978 PRUT, CONSTANTIN, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 RACHET, GUY, Universul arheologiei, Ed. Meridiane, București, 1977 READ, H., Semnificația artei, Ed. Meridiane, București, 1969 READ, H., Originea formei în artă, Ed. Univers, București, 1971 RIEU, ALAIN-MARC, Les visiteurs et
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind un singur batalion față-n față cu mai multe am fost căsăpiți. La Bujoru, după ce am ajuns la ieșirea din comună, trupele noastre sunt atacate din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. Și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă din afară de Victor. Vrea să prindă o mână, să ușureze coborârea dar Tata, el și parcă altul, un sacerdot, îi oferă însemnul de rang și de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Pod de flori” de peste Prut când guvernanții de atunci mimau doar sentimentul de dragoste față de frații noștri, vitregiți de Soartă și de Istorie, astăzi se făurește sub ochii noștri un adevărat pod solid care să reunească efectiv ambele maluri ale Prutului și să ne aducă mult dorita „Unire în cuget și simțiri”, a tuturor românilor. Așa cum merg lucrurile, e de așteptat ca într-un viitor mai mult ori mai puțin apropiat să jucăm o nouă „Hora Unirii”, spulberând granița hotărâtă de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de sus, deie-ți sănătate, și multă putere,în toate! Și, bine-ai venit,în rândurile miliardarilor de început de secol al douăzecișiunulea! VRAIȘTEA Când Ion Antonescu a ordonat, din bordeiul militar, situat în vecinătatea localității Fălciu, armatelor române: TRECEȚI PRUTUL!, Maricel Dumistrăcel era copil de trupă,în una din unitățile de infanterie, de prin Moldova. Era cel mai mic soldățel din întreagă acea armată, care s-a aruncat, ca bleaga, în apele râului Țiganca. Mulți au murit,înecați. Mai puțini
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o frescă a societății românești de la început de secol XX, când se pun în mișcare energii pentru ocuparea unui loc comod și important în contextul social. Istoria dialectică a literaturii române (coordonator Gheorghe Crăciun, Editura Magister (imprimare: Editura Cartier și Prut internațional), Chișinău,1997, p. 415-418. a) Enigma Otiliei este un roman social, realist, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viața societății bucureștene de la începutul secolului al XX-lea. Ideea este că o societate parazitară nu are sensul de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care România este parte, începând cu anul 1997, este organizată astfel: România-Bulgaria-Turcia; România-Ucraina-Republica Moldova; România-Ucraina-Polonia; România-Bulgaria-Grecia; România-Ungaria-Serbia-Muntenegru; România-Bulgaria-Serbia-Muntenegru. Un rol semnificativ în cadrul securității regionale îl au euroregiunile, astfel: Carpatica; Dunăre-Criș-Mureș-Tisa; Dunărea 21; Giurgiu-Ruse; Dunărea de Sud; Danubius; Dunărea de Jos; Prutul de Sus; Siret-Prut-Nistru; Dunărea Inferioară. După efectele devastatoare ale Primului Război Mondial, s-au observat pericolele anarhice la care se putea expune societatea internațională, dându-se credit ideii că pacea națiunilor poate să fie mai bine menținută printr-o acțiune colectivă a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
alte tratate și că România, oficial principatul Moldo-Valahiei, e privită în toate relațiile sale cu celelalte puteri ca parte integrantă a Imperiului otoman. Aceste puține cuvinte ale subsecretarului de stat nu sunt de loc îndreptate contra Rusiei, că adecă, trecând Prutul, ea ar viola teritoriul otoman, ci ele vor să constituie numai un drept pentru Turcia de-a încălca teritoriul român oricând i-ar dicta-o aceasta vederile sale strategice. Pe de altă parte guvernul englez mai pare a zice că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câteva lungi interviuri toate publicate sau difuzate. Acum, l-am privit cu atenție. Cred că întâlnirea cu Lucinschi i-a fost nu numai neplăcută, ci și dureroasă. De ce? Pentru că vineri s-a stabilit granița Uniunii Europene pe teritoriul românesc, pe Prutul ăsta blestemat. S-a implantat o cortină "aurie" între România și o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care trebuie tratată cu compasiune și consecvență. mai, 1996 Sincronizarea se amână Dacă facem abstracție de importanța și utilitatea contactelor la nivel individual dintre scriitorii basarabeni și cei din România, care s-au hotărât în cele din urmă „să treacă Prutul”, putem afirma că simpozionul intitulat pompos Literatura română azi: sub semnul integrării, desfășurat la Chișinău între 29 iunie și 5 iulie curent, în organizarea Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost o nereușită la nivelul celor două instituții. Este chiar nota
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de Dilema nu poate fi redusă la atât. Pentru că suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă, de bună seamă, chiar noi, cei care nu avem nici o îndoială asupra apartenenței noastre etnice și a valorilor împărtășite, de o parte sau alta a Prutului, vorbim o limbă pe înțelesul tuturor. Realitatea ne arată că nu tocmai. Unele cuvinte din acest punct de vedere au devenit cu totul irelevante. Să luăm, de pildă, doi termeni la modă ai limbajului public din ultimii zece ani: noțiunile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
supraviețuire colectivă, pentru că destinul individual ar trebui să știe să și-l administreze fiecare. De aceea, consider foarte oportună, chiar de o stringentă actualitate, dezbaterea pe marginea modelelor pe care dorim să le urmăm, de o parte și alta a Prutului, dezbatere în care diferențele să nu separe, ci să constituie un factor de interes reciproc, capabil să asigure un liant durabil unității intelectuale, pentru că s-ar baza nu pe uniformizare - fenomen care repugnă atât de mult spiritelor autentice - ci pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
moldovenismului", în revista "Rost" nr. 21-22, noiembrie-decembrie 2004 (http://www.rostonline.org/ rost/nov-dec2004/stefan.shtml, accesat la data de 17.03.2010). Dincolo de excese, mizele comemorărilor oficiale au fost destul de explicit diferențiate de o parte și de alta a Prutului: "în România, învingătorul de la Podul Înalt este unul dintre eroii care au dat măsura demnității naționale și au prefigurat unirea tuturor românilor, iar în contextul integrării europene obiectivul major al României din această perioadă încercările domnitorului de a inspira o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Proclamația generalului Prezan puncta, mai întâi, o dublă sursă de legitimare a acțiunii românești: "în aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte de noi și ne-a cerut prin comandamentul militar rus să trecem Prutul (s.n. C.M.)". Scopurile deplasării erau, în exprimarea arhaizantă și voit colocvială a textului, următoarele: "să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor (s.n. C.M.)", în același timp cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca să se îmbărbăteze, în loc de hei-rup, își dă și el cu părerea, ba despre cum regele Mihai I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat" mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca să se îmbărbăteze, în loc de hei-rup, își dă și el cu părerea, ba despre cum regele Mihai I, fără să se consulte cu dumnealui, a „trădat” mișelește țara la ruși, ba se trezește vorbind cam cum ar fi comandat el trecerea Prutului, dacă întâmplător l-ar fi chemat Antonescu (e vorba de generalul Antonescu și nu de somnorosul Crin), ba mai știu eu ce tâmpenie îi mai iese din gură în efortul său de a vedea scroafa în copac, pe cea mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și cu Muntenegru. Londra negocia, la rându-i, cu Petersburgul ca să i se dea Porții un an pentru a permite aplicarea "reformelor promise". În asemenea condiții, Alexandru al II-lea dezminte că ar fi dat ordin ca trupele să treacă Prutul la 28 februarie. Dar armistițiul acordat Porții expira peste trei zile. Eminescu speră că, date fiind negocierile din Balcani, armistițiul va fi prelungit "în caz când aceste negociațiuni nu s-ar termina până la 1 martie"51. Generalul Ignatiev se vede
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]