485 matches
-
această localitate și chiar a publicat în ziarul «Moldova Suverană» (10 ian. 1995) o schiță interesantă. El constată că în 1667 trec pe aici cetele de oaste ale domnitorului Moldovei Petriceico Vodă și ale domnului Munteniei Grigore Vodă. Ele trec Prutul pe la Zalucea. Deci, aceste sătișoare erau deja bine cunoscute. Denumirea actuală Drepcăuți o aflăm dintr-un document din 15 iulie 1702 «ca sat al lui Ioan Aga», dar ca sat pe harta județului Hotin , îl aflăm abia după 1812, când
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
rămâne în posesia Saftei, soția lui Cuza Spătarul A fost un sat mic răzeșesc, locuitorilor căruia nu le-a fost greu să-1 părăsească în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. Anume Bădăjenii, acest sătuc mic, și erau Buzdugeni de mai târziu. Prutul din preajmă se revărsa adesea, înecând satele, oamenii părăseau locurile natale și se retrăgeau înspre Carpați și un adevăr incontestabil: satul se afla pe moșie răzeșească, iar dacă-i așa, înseamnă că existase secole în șir și nu putea să
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
la gradul de locotenent colonel. Pe 10 mai 1941 a devenit general de brigadă și a primit comanda nou înființatei Divizii 1 Blindate. Divizia 1 Blindată a fost inițial subordonată Corpului 11 german din Armata 11. A început să treacă Prutul în timpul nopții de 2/3 iulie 1941 cu primele elemente. Primele acțiuni de luptă au avut loc pe 4 iulie, când tancurile românești au scos Regimentul 203 din Divizia 76 Infanterie germană dintr-o situație dificilă la Brătușeni. În continuare
Ioan Sion () [Corola-website/Science/307422_a_308751]
-
înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader de unde barjele (șalupe) grecești se încărcau cu cereale care erau transportate apoi pe calea apelor spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
de 792 suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
se afla în apropierea pichetului de grăniceri, astăzi clădirea gimnaziului din sat. Acest drept era permanent supravegheat de grăniceri. Dreptul acesta le-a fost luat sătenilor în 1960, când dea lungul graniței apar primele sârme gimpate. În 1984 dea lungul Prutului și a întregii URSS este dat în exploatare un gard modern de sârmă ghimpată cu lacăte la porți și cu signalizare performantă (ca la pușcărie) și locuitorii satelor riverane râului Prut inclusiv și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Marius Sala și sub auspiciile Institutului de Lingvistică „Iorgu Iodan” (Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 348-351) „limba moldovenească” este descrisă astfel: „Argumentarea” existenței acestei limbi apelează la factorul extralingvistic, la evoluția separată a populațiilor de pe cele două maluri ale Prutului cauzată de expansiunea Imperiului Țarist în această parte de lume. Ca argument lingvistic se aduce influența lexicală neoslav-ă (rusă și ucraineană), uitându-se că esențială rămâne structura morfosintactică a unei limbi, iar „modele” lingvistice sunt trecătoare (barbarismele anglo-saxone de astăzi
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
un efectiv de 1.200.000 de soldați și ofițeri, în afară de civilii care refuzau să rămână sub regim comunist, administrația, poliția, jandarmeria etc., inclusiv familiile personalului lor. Era o imposibilitate ca o astfel de masă de oameni să poată trece Prutul în mod organizat, în cinci ore. Rezultatul acestei hotărâri a fost dezorganizarea, retragerea haotică însoțită de lupte pentru fiecare căruță sau alt mijloc de transport, abandonarea de utilaj militar și civil, de documente, de armament etc. Soldați români-basarabeni au dezertat
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
și în credința : totul pantă rei... inima lui caldă n-a mai vrut să bată, să mai cante versuri despre prunci și Țara; o...inima tristă lacrima curată, doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afară. colo, pește PRUTUL care ne desparte cine-o să mai salte poduri mari de flori ? pe pagina scrisă în a noastră carte GRIGORE VIERU a sădit fiori. pe nemărginire canta crăișorii și pe bolta lumii s-a mai stins o stea; triști și
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și hameiul ("Humulus lupulus"). De asemena, în pe versanții Prutului și văilor se întâlnesc arbuștii zălog ("Salix cinerea"), cătina roșie ("Tamarix ramosissima"), dudul alb ("Morus alba"), soc negru ("Sambucus nigra"), sânger ("Cornus sanguinea"), măcieș ("Rosa canina") etc. Satul Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
plan?</b><b><i></i></b> Nu am acum în plan un proiect cu muncitori, insă mă documentez pentru un viitor film documentar despre un institut de cercetare științifică. În această vară voi continua lucrul la proiectul de fotografie documentara Prut, care se va finaliza printr-o bancă de imagini și unele studii sociologice despre lumea rurală din Moldova. Interviu realizat de Mihaela Michailov[:en]“I made jam în Barcelona from the strawberries picked by our ‘căpșunari’”<a title="" href="# ftn1
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
1993 Un poet adevărat "Leo Butnaru este un diavol cu barbă care scapără din copite de sidef la mijloc de rău și de bine, adică într-o lume din scoarță de măr domnesc plutind pe creasta valurilor ce le înaltă Prutul. Se vrea gladiator de destine, dar nu știe să și-l păzească pe al său, ceea ce înseamnă că este un poet adevărat. Leo, ridică vâslele și lasă vântul să te poarte spre limanul Nistrului românesc, spre Delta uimirilor ce le
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
est). Din punct de vedere geologic, este compus din gresie și fliș, cu filoane de . Există și zone cu roci vulcanice, și se întâlnesc frecvent grohotișuri. O mare parte din masiv servește drept cumpănă a apelor între bazinele hidrografice ale Prutului și Tisei (multe secole, pe aici a fost și o frontieră între diferitele state cărora le aparțineau regiunile istorice Galiția și Transcarpatia). Partea de vest, cu vârful (2020 m) se află în Transcarpatia — în bazinul hidrografic al Tisei, în timp ce partea
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
în poloneză "Bitwa pod Cecorą") a fost o bătălie dintre Uniunea statală polono-lituaniană (sprijinită de trupele Moldovei) și Imperiul Otoman, (sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie - 7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului. Eșecul misiunii diplomatice polonezo-lituaniene de la Istanbul și violările tratatul de Bușa de ambele părți (cazacii și tătarii își continuaseră raidurile de jaf peste granițe), au făcut ca relațiile dintre cele două puteri să ajungă la un nivel extrem de scăzut la
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuințe și 270 de gospodării. În sat funcționează o școală primară și o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Bogdan al III-lea, într-una din primele zile ale anului 1517, aflăm, pentru prima oară, de existența satului Cordăreni. Documentul ne informează că satul fusese schimbat și vândut de copiii Neagăi, urmașii vechilor săi stăpâni, cu un sat de peste Prut al marelui ceașnic Dragotă Secuianul. Din acest document și dintr-un altul, din 30 iunie 1519, se reface cu mare precizie șirul primilor stăpâni ai Cordărenilor. Primul stăpân al satului a fost Iuban sau Liuban cel Bătrân. Costăchescu îl include
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Ardeidae", reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), Stârc de noapte ("Hycticorex nycticarax") și Egreta mică ("Egretta garzeta"). Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc. În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Drept urmare, în data de 19 august 2005 în rezervația naturală „Pădurea Domnească” au
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
I. Melioșin și E. Venedictov), au declanșat o operațiune împotriva parlamentului moldovenesc, guvernului și susținătorilor acestuia. În aceeași zi în sprijinul detașamentului care urma să sosească au pornit spre Basarabia 2 batalioane de voluntari ardeleni (un al treilea trecuse deja Prutul cu 1 zi înainte) și 2 batalioane de grăniceri români. Misiunea forțelor de sprijin a fost aceea de a se alătura detașamentului din Chișinău pentru a nimici împreună bandele rusofone antiunioniste, pentru a apăra populația românească cu avutul său și
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
fără probleme. În schimb Divizia 13 Infanterie a fost atacată foarte puternic de Corpul 2 Mecanizat sovietic la Soltoaia. Rapoartele înaintate comandamentului mentinonau 200 de tancuri, cifra foarte probabil exagerată. Pe 4 iulie, Brigadă 5 Cavalerie a trecut și ea Prutul cu Detașamentul "Col. Korne" și a început înaintarea pe direcția Terebna - Edinita. Divizia 1 Blindata a intervenit cu Batalionul 1 din Regimentul 1 Care de Luptă la est de Bratuseni în sprijinul Regimentului 203 din Divizia 76 Infanterie germană, care
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Nouă, iar ziua următoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul III/ Regimentul 7 Dorobanți a reușit să ocupe locatlitatea, dar a suferit pierderi mari . Pe 5 iulie, Divizia 5 Infanterie română, din Corpul 54 german, a trecut și ea Prutul și a luat poziție pe flancul drept al acestuia. În timpul nopții de 4 spre 5 iulie, Divizia 1 Blindata a fost angajată langa Branzeni cu elemente ale Diviziilor 74 și 176 Pușcași sovietice (din Corpul 48 Pușcași), sprijinite de tancuri
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
lor la cutremurele de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care se utilizează ca materie primă pentru construcții producerea cărămizii și a țiglei. Resursele materialelor de construcție satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra cunoașterii fenomenelor culturale și sociale de pe cele două maluri ale Prutului ("Limba română este numele corect al limbii noastre", „Limba Română”, nr. 4, 1995, număr de revistă precedat de organizarea unei conferințe științifice internaționale cu același generic pe 20-21 iulie 1995; "Literatura română din Republica Moldova", „Limba Română”, nr. 8, 1997; "Metodica
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]