286 matches
-
funcțiuni în această tulburare este expresia unui conflict sau a unei necesități psihice. Sub această denumire sunt incluse numai tulburările care implică o perturbare a funcțiilor fizice, în mod normal sub controlul voinței, fie o pierdere a senzațiilor. A. Amnezia psihogena Criterii de diagnostic clinic - incapacitate bruscă de a evocă date personale importante - extinderea tulburării este prea mare pentru a fi explicată printr-o uitare ordinară - nu se datorează unei tulburări organice mentale - evoluție rapidă spre recuperare Există 4 tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
toate, evenimentele care au avut loc într-o perioadă de timp circumscrisa; 3. amnezia generalizată - incapacitatea de evocare cuprinde toată viața individului; 4. amnezia continuă- incapacitatea de evocare a evenimentelor inncepand cu un anumit moment, incluzând și prezentul. B. Fugă psihogena Criterii de diagnostic clinic - o călătorie subita și inopinata departe de casă sau de locul de muncă, cu incapacitatea de a evocă trecutul propriu; - asumarea (parțială sau completă) a unei noi identități; - dupa recuperare nu are amintirea evenimentelor care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
palme și plante. Persistentă erupției urticariene peste 6-8 săptămâni caracterizează urticaria cronică. Urticaria este un sindrom multietiologic, alergic și prin mecanisme neimunologice de granulare a mastocitelor, prin substanțe histamino-eliberatoare, medicamente, alimente, factori fizici (eforturi, căldura, iradiații luminoase ultraviolete, frig) și psihogeni. Urticaria cronică simptomatica se întâlnește în afecțiuni maligne (cancere viscerale, hemoreticulopatii) sau în colagenoze (LED). Prurigo-urile cronice au debut în copilărie. Prurigo cronic (Hebra): pe membre, mai ales față antero-externa pielea este gri cenușie, uscată, îngroșata, rugoasa. Este acoperită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii 10 471. Reeducarea vocii după paralizii de coarda vocală (ședința) 10 472. Examen otomicroscopic 15 473. Psihoterapie sugestivă armata în afonii psihogene (ședința) 15 474. Injecție transtimpanală 6 475. Injecții intraturbinare 6 476. Vizita în focar TBC 15 Consultația de planificare familială se efectuează numai în cabinetele de planificare familială de către medicii care au obținut competenta de planificare familială și sunt certificați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii 10 471. Reeducarea vocii după paralizii de coarda vocală (ședința) 10 472. Examen otomicroscopic 15 473. Psihoterapie sugestivă armata în afonii psihogene (ședința) 15 474. Injecție transtimpanală 6 475. Injecții intraturbinare 6 476. Vizita în focar TBC 15 Consultația de planificare familială se efectuează numai în cabinetele de planificare familială de către medicii care au obținut competenta de planificare familială și sunt certificați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
Confesiuni, asemănătoare acelora ale lui Jean-Jacques Rousseau! Mă văd nu doar față-n față cu un maldăr de documente de toate soiurile, pe care nici măcar Biblioteca Națională n-ar ști unde să le rostuiască, dar și azvîrlit În plină depresie psihogenă, ceea ce este totuși preferabil unei depresii endogene: temele depresive pe care le rumegă deprimatul psihogen sînt mai de Înțeles decît delirul deprimatului endogen. Petrecîndu-mi ore Întregi tot scotocind prin hîrtii, ajung să semăn cu un Îmblînzitor devorat de tigri. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
un maldăr de documente de toate soiurile, pe care nici măcar Biblioteca Națională n-ar ști unde să le rostuiască, dar și azvîrlit În plină depresie psihogenă, ceea ce este totuși preferabil unei depresii endogene: temele depresive pe care le rumegă deprimatul psihogen sînt mai de Înțeles decît delirul deprimatului endogen. Petrecîndu-mi ore Întregi tot scotocind prin hîrtii, ajung să semăn cu un Îmblînzitor devorat de tigri. Cu ceva timp În urmă, m-aș fi comparat cu capra domnului Seguin, care se luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
comprimate - ACȚIUNE FARMACOTERAPEUTICĂ: DIAZEPAM este o substanță din clasa benzodiazepinelor, înrudită chimic cu clordiazepoxidul (Napoton) cu acțiune tranchilizantă, sedativă, hipnogenă, relaxantă musculară și stabilizatoare neurovegetativă. INDICAȚII: Psihopatologie: La adulți: stări anxioase, manifestări psihosomatice și somato-psihice, tulburări caracteriale, agitație agresivă, insomnii psihogene. La copii: pavor nocturnus, irascibilitate, instabilitate psihică, vărsături „nervoase”, anorexie, anxietate de spitalizare. Neurologie - Reumatologie: contracturi și stări spastice musculare. Psihiatrie: nevroze anxioase, fobice, obsesive, depresiuni nevrotice: - psihoze cu fenomene de anxietate. Cura de desintoxicare alcoolică, prevenirea accidentelor înțărcării. TOAMNA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
din ce în ce mai restrictiv, în încercarea de a evita orice îi amintește de traumă și de a preveni apariția rememorărilor dureroase. Celelalte simptome din grupul C pot fi descrise ca o formă pasivă de evitare și sînt deseori considerate paralizii emoționale. Amnezia psihogenă (C3) poate surveni în ceea ce privește întregul eveniment sau o parte a acestuia. Un simptom comun cu tulburările depresive este pierderea interesului față de activitățile normale (C4). Supraviețuitorul unei traume poate părea detașat sau înstrăinat de persoanele apropiate (C5), trăsătură amintită adesea de către
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care tulburările sunt mai ales fobiile (idei care obsedează) și dau senzația de frică, stare de neliniște, anxietate; c) isterică, ce se caracterizează printr-o complexitate variabilă de tulburări psihice motorii și viscero-vegetative, ce apar ca reacții la anumiți factori psihogeni. Diagnostic: NEUROSIS REACTIVA Nevroza astenică (neurastenia), poate îmbrăca mai multe forme: nevroza cardiacă, ce se manifestă printr-un complex de tulburări cardiace subiective (stenocardii, palpitații, dispnee); nevroza sexuală, care se manifestă prin tulburări ale funcțiilor sexuale sau nevroze mixte pe
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sau prostatei. Tulburările genitale sunt mai frecvente decât cele sfincteriene și se manifestă prin impotență sexuală, ejaculare precoce la bărbați și frigiditate la femei. KURTZKE (1970) afirmă că unele din tulburările genitale la bărbații cu SM au la origine factori psihogeni. 10. Durerea în SM. Atunci când CHARCOT descrie pentru prima dată (1862) simptomele SM, printre acestea se numără și simptomele senzitive. În ultima perioadă, tot mai mulți cercetători și clinicieni abordează sindroamele dureroase din SM. MARCHETTI P. și colab. (2003) descriu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să fie mai calmă, mai bine articulată și să sporească rezistența la mers. b) Scopurile psihosomatice sunt: ruperea cercului vicios angoasătensiune durere; eliminarea simptomatologiei neurovegetative, cum ar fi palpitațiile, dispneea, vertijul, durerile pe tubul digestiv, tulburările cerebrovasculare, stressul și durerile psihogene; combaterea tulburărilor de somn datorate anxietății, nesiguranței și tensiunii psihice. c) Scopurile psihice și psihosociale la rândul lor sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: deprinderea de a relativiza, reducerea angoasei, diminuarea hiperemotivității, influențarea pozitivă a sentimentelor de insuficiență, favorizarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în psihologia normalității, ea este mai adecvată domeniului psihopatologiei. Transpusă în limbajul științei Psihopatologiei, noțiunea de frustrație semnifică o varietate de tulburări emoțional-motivaționale, diferite ca structură și grad de complexitate. În general, fenomenul frustrației este strâns legat de psihopatii și psihogenii, dar psihopatologii și psihiatrii (ex. A.I. Ploticer) includ în sfera conceptului de frustrație și alte tulburări, cum ar fi: stări depresive (însoțite de unele atitudini caracteristice: izolare, refuz de a colabora, pesimism etc.), stări anxioase (deși lipsește obiectul amenințător, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
socotită nocivă atunci când tinde să readucă persoana la starea de echilibru anterioară (stare care asigură eventual conservarea persoanei, dar nu și dezvoltarea ei). Un oarecare eclectism prezintă concepția lui H. Murray: „trebuințele” sistemului său, atât cele „viscerăgene” cât și cele „psihogene”, corespund „tensiunii”lui K. Lewin, „instinctelor” lui McDougall, iar „pulsiunile” din concepția sa sunt corespondentele „valențelor” (K. Lewin), „deprinderilor” și „sentimentelor” (McDougall) și „cerințelor” Supra-Eului (S. Freud). Așezând la baza concepției sale asupra personalității conceptele de „trebuință” și „pulsiune” - a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
gravitează la limita dintre licitul și ilicitul penal, psihozele rămânând în domeniul specific de interes al psihiatriei. Nevrozele. Problema relațiilor dintre nevropați suferinzi conștienți a unor conflicte intrapsihice (nevroza astenică, psihastenia, isteria și altele mixte, având la bază tulburări funcționale psihogene relativ ușoare și reversibile) și delicvență este discutabilă. În general, se admite că nevrozele având un caracter inhibitor marcat împiedică, iar nu stimulează trecerea la actul criminal. Ceea ce nu împiedică însă ca delicvența să nu fie perfect compatibilă cu simplele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la evenimentele vieții trăite, reacții ale personalității) sau stări nevrotice, de un mare polimorfism. 3) Factori de alte tipuri sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de adaptare, integrare socială, familială, școlară, profesională, factori fizici (toxici, traumatici) etc. În cazul afecțiunilor psihice endogene, cauzele care produc starea de dezechilibru psihic se află în „interiorul” sistemului personalității reprezentat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din punct de vedere psihogenetic, factorii psihopatologici incriminați în geneza acestor tipuri de sindroame psihopatologice sunt următorii: - constituția heredo-psihică de tip dezechilibrat, - inducția modelului parental (familie dezorganizată, răul model, frustrări, carențe educaționale), - rezonanța psihogenă (respingere, ostilitate, excludere, agresivitate în familie), - carența de autoritate (absența modelului, incapacitatea de a putea dobândi un rol), - mediul social de supraviețuire, - episoadele spectaculare și accidentale ale vieții, cu valoare reactivă, care vor conduce la anumite „fixații caracteriale” patogene. Sindroamele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul perioadelor sale de confuzie, precum și o amnezie completă a acestora. Cauzele care produc sindroamele confuzionale sunt multiple, iar dintre acestea notăm următoarele: - leziuni cerebrale inflamatorii, vasculare, traumatice, toxice sau tumorale; - paroxisme epileptice (grand mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției psihozelor reactive, a stărilor crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de psihiatrie recunoșteau confuzia mintală ca pe o entitate clinică bine delimitată (Georget, 1820; Delasiauve, 1851; Chaslin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este un mod de activitate mintală automatică, construit din viziuni și scene animate, așa cum se realizează în cursul viselor (A. Porot). Alături de producția onirică a omului care doarme și visează, există o gamă întreagă de stări onirice de natură psihopatologică (psihogene, organice, toxice, infecțioase). Lasegue descrie sindromul oniric în cursul delirului alcoolic, Chaslin asociază onirismul cu confuzia mintală. Regis a descris „delirul oniric” cu cele două aspecte psihopatologice ale sale: confuzia și delirul. Tot el este cel care precizează etiologia acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din interiorul lui în afară, fiind fie mișcarea unui proces normal, fie efectul unei psihoterapii, cu rolul de a anula efectele psihotraumatismului”) insuficiente. În sfera psihopatologiei, conceptul de reacție este raportat la următoarele cupluri antinomice: - endogen/exogen, - organic/funcțional, - somatogen/psihogen. În psihopatologie, afirmă J. Starobinski, „orice reacție implică confruntarea dramatică dintre persoană și realitatea externă”. Ea este un „joc cu doi actori” în care însă, ulterior, intră un al treilea actor, care este „terapeutul”. În acest caz, se creează o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înregistrează o dezvoltare considerabilă între anii 1360-1890 prin contribuțiile lui J.M. Charcot, A.A. Liébault, J. Berheim. Ei au reușit să reproducă simptome clinice de tip nevrotic induse cu ajutorul sugestiei hipnotice. Din acest moment, nevrozele sunt considerate a fi tulburări psihogene (J. Babinski, Gilles de la Tourette). În secolul XX cunoștințele despre nevroze se dezvoltă în mod considerabil. E. von Kraft-Ebbing vorbește despre psihonevroze, la fel ca și F. Raymond, subliniind prin aceasta etiopatogenia psihologică a nevrozelor. La rândul său, P. Janet
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Gilles de la Tourette). În secolul XX cunoștințele despre nevroze se dezvoltă în mod considerabil. E. von Kraft-Ebbing vorbește despre psihonevroze, la fel ca și F. Raymond, subliniind prin aceasta etiopatogenia psihologică a nevrozelor. La rândul său, P. Janet subliniază natura psihogenă a nevrozelor, în opoziție cu cea de tip organogenetic, pe care o consideră a fi specifică psihozelor. O contribuție importantă, adevărată „răsturnare revoluționară”, a reprezentat-o teoria psihianalitică despre nevroze. S. Freud, de pe pozițiile modelului de gândire psihanalitic, distinge două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Definiție și cadru psihopatologic Nevrozele sunt afecțiuni psihice fără o bază organică cerebrală, care nu alterează personalitatea bolnavului și se însoțesc de o conștiință sau de un sentiment penibil, legat de prezența stării morbide. Ele sunt afecțiuni psihice de origine psihogenă, fiind înrudite din acest punct de vedere cu reacțiile patologice și au, ca și acestea, un caracter reversibil (A. Porot). Majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște faptul că în „sfera stărilor nevrotice” sunt cuprinse două aspecte psihopatologice principale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
CIM ( Clasificarea Internațională a Bolilor) și DSM (manualul american de diagnostic statistic al bolilor psihice), așa cum se poate vedea, comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]