310 matches
-
stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice următoarele: psihopatii, stări reactive, nevroze, tulburări psihice de preinvoluție. grupei de vârstă cuprinse între 61 și 70 de ani îi sunt caracteristice nevrozele, ASC, demența senilă; grupei de vârstă de peste 70 de ani îi sunt caracteristice ASC și demența senilă. Cunoașterea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în literatura de specialitate sindromul DDD („Debility-Dependency-Dread” sau „Debilitate-Dependență-Teroare”) descris de J.E. Farber, H.F. Harlow și L.J. West la prizonierii de război și nevrozele de război (Kriegsneurosen) descrise la combatanți de către G. Elsässer. Au mai fost descrise psihonevroze, psihoze și psihopatii la militari sau prizonieri, de către J.E. Meyer, J.W. Appel și R.H. Ahrenfeldt. 5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial, în condițiile izolării individului sau a unui grup de indivizi de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință a absenței acesteia. Conștiința morală influențează atât personalitatea, cât și comportamentul, deciziile și actele noastre. Din acest motiv, ea trebuie tratată în mod special. Conștiința morală poate fi tulburată în diferite moduri, în raport cu sistemul de valori
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
menționate interesează în mod direct starea de sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
artificiale (morfinomanie). Violențele și homicidul patologic au la originea lor următoarele mecanisme psihopatologice: reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă, în familie sau profesiune. Pentru psihopați, fenomenul are la bază tulburarea organizării intrinseci a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de pediatrul American. În timpul cercetărilor lor, cei doi nu au putut comunica ( era perioada celui de-al doilea război mondial ) și și-au cunoscut lucrările unul altuia ulterior. Asperger scrie despre un grup de copii afectați de ceea ce el numește “ psihopatie autistă “. Patologia expusă de el este ceea ce astăzi e cunoscut sub numele de sindrom Asperger. Spre deosebire de pacienții lui Kanner, cazurile lui Asperger prezentau limbaj ( mai mult decât atât, aveau un limbaj asemănător adulților ). Asperger prezintă în plus fată de predecesorii
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual, aproape toți Își Încheie puseul pubertar. Băieții continuă să crească. Totuși, structura biologică a adolescentului este Încă fragilă. Se Înregistrează un reviriment În varstă a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii și psihoze, anxietate și În cazuri mai rare, sinucideri. In asfel de situații, ca și În cele de delincvență minoră, se pune În evidență condiționarea tensională a dezvoltării psihice, condiționare determinată de complexitatea vieții și a ritmurilor ei de creștere
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nu mi le-a distrus, nu mi le-a tocit. Mai presus de toate, auzul îmi era ascuțit. Auzeam toate lucrurile din cer și de pe pămînt. Auzeam multe lucruri în iad. Cum atunci să fiu nebun?" (p.45). Distincția dintre psihopatie și nevropatie (sugerată în acest preambul) devine fundamentală pentru buna înțelegere a celor ce urmează. Vorbitorul își supralicitează capacitatea intelectuală tocmai pentru a sublinia ideea lucidității sale: "Ascultă și observă cît de normal, cît de calm îți pot relata întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
observa aici o dublă intenție. Pe de o parte, asistăm la anularea ideii de responsabilitate morală a persoanei, în interiorul unui act abominabil, invocarea instinctului ca presiune externă și irepresibilă nefiind deloc întîmplătoare. În alt plan, sesizăm amendarea discretă a ipotezei psihopatiei individuale, prin referirea la fondul genetic comun, expus prezumtiv, degenerărilor multiple. Ambele trimiteri încearcă, indirect, deconstrucția prejudecății de vinovăție personală și transferul ideii de răspundere morală către universal, obscur și irațional. Eroul narațiunii cade subit și, desigur, inexplicabil sub incidența
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
albe pe pieptul celui din urmă. Privind atent, eroul descoperise acolo conturul (profetic) al unei spînzurători. Pisica neagră revenise deci cu un mesaj ocult-punitiv. Situația prezentată de narator rămîne una tipică pen-tru crima cu premeditare (ascunsă de sugestia perversă a psihopatiei), din cel puțin cîteva motive explicite în text și constituite involuntar în tot atîtea "greșeli" de strategie a celui incriminat. Mai întîi, el folosește descrierea execuției diabolic-ritualice a unui animal drept cod indirect al nebuniei sale, însă tocmai acest episod
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o surprinzătoare modernitate, ca un prim pas spre adaptarea și integrarea acestor suferinzi. Glasul doctorului Brăescu se ridica iarăși, arătând starea deplorabilă în care
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
căror vieți le-ai putea distruge; și abilitatea de a profita de ghinionul și problemele celorlalți, în timp ce păstrezi aparențele, rămâi calm, menții “poker face-ul” și te prefaci că le vrei doar binele. Din fericire “abilitatea” aceasta are un nume: psihopatie. Unii experți spun că există un număr destul de mare de oameni în poziții de conducere care suferă de această boală (sau se bucură de ea). Ron Jonson, autorul cărții “The Psychopath Test”, precizează că procentul de psihopați în poziție de
5 lucruri ciudate care controlează economia mondială () [Corola-journal/Journalistic/52975_a_54300]
-
sau se bucură de ea). Ron Jonson, autorul cărții “The Psychopath Test”, precizează că procentul de psihopați în poziție de conducere este de patru ori mai mare decât în rândul populației generale. În 2004, profesorul Robert Hare, un expert în psihopatie, afirma că felul manipulativ de a fi al psihopaților și șarmul acestora făcea ca înaintarea în funcție până la cea mai înaltă poziție să fie foarte ușoară pentru ei. 3. Luna și soarele Dacă cineva ar face afirmația că vremea afectează
5 lucruri ciudate care controlează economia mondială () [Corola-journal/Journalistic/52975_a_54300]
-
depășește incinta ospiciului în care este închis. Nu acesta este și cazul celorlalte personaje, acestea se află Ťîn libertateť, iar comportamentul lor perturbat se înscrie în Ťnormalitateať unei lumi ea însăși perturbată. Și aici există certe diferențe de vizibilitate a psihopatiilor, dar acestea decurg mai mult din construcția înșelătoare a romanului decît dintr-o reală ierarhizare impusă de autor și prin urmare suspectă de artificiu și schematism. Fiindcă în Refugii autorul este aproape cu totul absent: romanul este Ťpovestitť de Ioana
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
o expresie a dedublării. Nimeni, pînă la Augustin Buzura, și nici după el, nu a sondat atît de adînc și cu atîta curaj estetic abisurile și amploarea ravagiilor dedublării și ambivalenței ființei într-o lume ea însăși purtînd pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, în primul rînd, construirea întregului roman pe suportul unui personaj atît de ambiguu cum este Ioana Olaru, foarte transparent în fiecare dintre planurile existenței, dar în ansamblu tulbure, de nu chiar complet opac. Midinetă cu
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
cât și în roman, făcându-se, pentru Pădurea spânzuraților trimiteri la scrierile care-l anunță, Răfuiala și Catastrofa. Se arată apoi că Adam și Eva este ,romanul iluziilor eterne", în timp ce Ciuleandra definește ,anumite sentimente contradictorii", punând în lumină aspecte de psihopatie socială, prin faptul că încearcă un sondaj al unei lumi abisale. întregul articol (în două părți) dovedește că autorul său e bine familiarizat cu fenomenul literar românesc și cu opera lui Liviu Rebreanu în special. Includerea romanului într-una dintre
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
pe cei din jur nu atât din punct de vedere fizic, ci din punct de vedere al impactului emoțional. Ei se simt speciali, extraordinari și pot obține orice își propun. Experții spun că 1% din populația mondială prezintă tendințe ale psihopatiei. Mulți dintre cei care intră acest procent pot ajunge, de-a lungul vieții, asasini. Profesorul spune că este foarte important să recunoașteți un psihopat. În acest caz, cereți ajutorul unei persoane. Puteți încerca să schimbați o persoană cu astfel de
Aveţi grijă la psihopaţii care se află în jurul vostru! () [Corola-journal/Journalistic/66426_a_67751]
-
de deținuți și au observat că există diferențe la nivel cerebral între cei psihopați și cei care nu au probleme in acest sens. „Este primul studiu care arată multe diferențe cerebrale, atât structurale, cât și funcționale, la cei diagnosticați cu psihopatie”, spune Michael Koenigs, profesor de psihiatrie de la Universitatea din Wisconsin. Potrivit www.20minutos.es, studiul a fost realizat într-o închisoare din Wisconson. Au fost comparate creierele a 20 de persoane cu probleme cerebrale si alte 20 de persoane care
Studiu: Creierul psihopaţilor este diferit de cel al unei persoane normale () [Corola-journal/Journalistic/68131_a_69456]
-
Psihopatia este definită drept o afectare a psihicului caracterizată prin toleranță față de comportamentele antisociale, empatia redusă, lipsa compasiunii, îndrăzneala exagerată și dezinhibiția față de norme. În realitate, fieacare individ are, în proporții diferite, unele din aceste ”calități”. Când se depășește un anumit
Studiu surprinzător: în ce profesie întâlnim cei mai mulți psihopați. Vezi ce tip de slujbă ți se potrivește () [Corola-journal/Journalistic/62412_a_63737]
-
individ are, în proporții diferite, unele din aceste ”calități”. Când se depășește un anumit nivel vorbim despre o boală, când ele se încadrează în anumite limite, despre trăsături de caracter. Revista Time a publicat sâmbătăt un studiu care măsoară incidența psihopatiilor raportată la diferite profesii. A fost alcătuit un top al job-urilor unde psihopatiile se întâlnesc mai des. Surprinzător, pe primul loc se situează managerii. Profesia de director executiv într-o companie este cel mai adesea asociată cu psihopatiile. Evident
Studiu surprinzător: în ce profesie întâlnim cei mai mulți psihopați. Vezi ce tip de slujbă ți se potrivește () [Corola-journal/Journalistic/62412_a_63737]
-
nivel vorbim despre o boală, când ele se încadrează în anumite limite, despre trăsături de caracter. Revista Time a publicat sâmbătăt un studiu care măsoară incidența psihopatiilor raportată la diferite profesii. A fost alcătuit un top al job-urilor unde psihopatiile se întâlnesc mai des. Surprinzător, pe primul loc se situează managerii. Profesia de director executiv într-o companie este cel mai adesea asociată cu psihopatiile. Evident, nu se poate afirma că șefii marilor firme ar fi personaje excentrice sau criminale
Studiu surprinzător: în ce profesie întâlnim cei mai mulți psihopați. Vezi ce tip de slujbă ți se potrivește () [Corola-journal/Journalistic/62412_a_63737]