356 matches
-
jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963) și ’70, care plasează imaginarul mixofob În centrul rasismului. Ipoteza psihosociologică a lui Pagès-Lemaine sau ipoteza dorinței de homofiliație fizică și culturală (Lemaine și Matalon, 1985, pp. 46-47) este aceea a dorinței de autoreproducere identică din care ar deriva ostilitatea față de grupurile „diferite”, deoarece acestea ar reprezenta o amenințare pentru identitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de noxe 9,7 Centrul de protecția, comercială str. Pop de fizico-chimice, determinarea --------- igienă și ergonomia pe acțiuni Bășești nr. condițiilor de mediu intra și 5,2 + 5,6 muncii București 59, sectorul periuzinal, studii și lucrări 2 medicale și psihosociologice pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale și spălări chimice în instalații și alte activități prevăzute de statut. 14. "CEPRO-PLAST" Societate Iași, calea Activitatea de cercetare în 4,4 Institutul de cercetare - Ș.A. comercială Chișinăului domeniul prelucrării polimerilor ----- si prelucrare cauciuc și pe
HOTĂRÂRE nr. 156 din 7 martie 1991 privind organizarea unor institute de cercetare şi proiectare din subordinea Ministerului Resurselor şi Industriei ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107693_a_109022]
-
activitatea profesorilor de științe sociale; - alte activități. D.T.: Da, totul era organizat weberian. De altfel, în acea perioadă era și o conjunctură favorabilă, pentru că era o echipă puternică: Iliescu, Chelaru, Floareș, Bujor. Cabinetul județean a devenit un centru de cercetare psihosociologică unde s-au abordat teme de impact: mobilitatea rural-urban, propaganda ca act de educație și convingere ș.a. Se organizau sesiuni științifice locale și naționale la care au participat specialiști, universitari, cercetători, ingineri. Era un laborator de analiză și cercetare. S.B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia interculturală. înțelegînd impactul marilor prefaceri structurale care însoțesc procesul de globalizare, psihologia ca știință
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o inserție mai rapidă în societatea de destinație, modificînd semnificativ "ceea ce este" subiectul ancorat în noua cultură. 3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor de mobilitate socială masivă. Emigrarea în masă Primii specialiști din zona științelor sociale care s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale. Thomas și Znaniecki nu au pus atît de mult accentul pe asimilarea individuală, cît pe formarea comunitară, adică pe etnicizare. în ciuda limitelor studiului pe care l-au realizat, acesta a fost și încă mai este valorificat în cercetările aplicate psihosociologice. În anii '70 ai secolului XX, membrii unui proiect de cercetare pe tema înțelegerii experiențelor emigranților germani prin scrisori au dorit să interpreteze informațiile găsite într-o asemenea "sursă" despre evenimentele sociale și politice, cu scopul de a formula concluzii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de dificilă și greu de cuprins în cadre semnificante nu poate fi studiată doar cu un instrumentar standardizat, cantitativ, precum cel furnizat de G. Hofstede. Astfel, în prima parte a cercetării am utilizat o metodologie preponderent cantitativă, organizînd o anchetă psihosociologică prin aplicarea unei probe specifice (VSM94), derulată pe un eșantion regional reprezentativ pentru populația activă din Regiunea de dezvoltare Vest (alcătuită din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara), format din de 1.058 de subiecți. De asemenea, în partea secundă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale probei VSM94, care ne îngăduie să nuanțăm portretul cultural al organizațiilor din regiune (vezi tabelul 6). Ansamblul acestor rezultate au fost comparate cu cele obținute într-un studiu similar Gallup din 2005, derulat la nivel național, precum și cu investigațiile psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putea fi influențate de valorile occidentale, din simplul motiv că instrumentul pe baza căruia s-au construit inferențele ulterioare deriv\ dintr-un chestionar destinat inițial eșantionului occidental. G. Hofstede (1980) însuși sublinia în cartea sa că nu există vreo anchetă psihosociologică neutral valorică, motiv pentru care a descris chiar, pe întinderea a două pagini distincte, propriile sale valori culturale. Cercetarea asiatică pornea cu o strategie inversă, de jos în sus, dinspre cultura de apartenență a subiecților investigați înspre generalizările occidentalilor, solicitînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în cercetarea lui Safdar și a colaboratorilor săi din anul 2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada, irakieni imigrați în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediul educațional"), oferindu-se un sprijin real și pentru o intervenție în școală mai adecvată și mai eficientă. CAPITOLUL 8 O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rurale, sentimentele naționale puternice în rîndul estonienilor, influența ideologiei comuniste și cîteva condiții socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a unei rețele corespunzătoare de comunicații. Totuși, cercetările realizate între 1991-1995 de Balticom, cît și alte investigații psihosociologice mai recente (Realo, Allik, 1999; Kalmus, 2002) au relevat modificarea sindromului cultural colectivist. Aceste studii au dezvăluit existența unei creșteri a individualismului și deschiderii spre independență în rîndul populației estoniene. Astfel, estonienii încep să fie mai activi, mai orientați spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accent pe ierarhiile formale. Acest pattern valoric a putut fi identificat ca atare în opt din cele nouă țări din Europa de Est care au fost implicate în acest studiu. 9.15.2. Ierarhia valorilor sociale într-o perspectivă interculturală Scopul anchetei psihosociologice coordonate de Schwartz și Bardi (2001) a fost acela de a demonstra existența unor valori universale indiferent de cultură, și, chiar mai mult, prezența unui consens cu privire la ierarhia valorilor sociale în cadrul ansamblului de culturi naționale explorat. Desigur, ierarhia sistemului de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai scăzută decît cea a americanilor, în vreme ce stresul psihic și simptomele depresive au o incidență mai mare la japonezi; în Europa Occidentală, sănătatea psihologică și satisfacția în muncă sînt mai mari decît în Asia, America de Sud și Europa de Est. O investigație psihosociologică anterioară (Smith, Dugan, Peterson, Leung, 1998) a demonstrat existența unei corelații pozitive între individualism și ambiguitatea de rol, respectiv stările conflictuale, ceea ce sugera că în țările colectiviste oamenii au nevoie să își cunoască exact rolul de la locul de muncă. Țări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale emoțiilor exteriorizate de membrii celeilalte culturi. Totodată, H. Markus și S. Kitayama (1991) au organizat în Japonia o anchetă psihosociologică în care subiecții erau puși să aprecieze în limba propriei țări "potrivirea" a 20 de perechi de emoții diferite, care aveau o doză importantă de similaritate în limba engleză. S-a observat că unele perechi au parte de o evaluare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg s au impus în clasamentul simbolic al celor mai experimentate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
independență vs interdependență, iar examinarea și valorificarea multiplelor interrelații între aceste perechi conceptuale și diversele registre ale personalității vor constitui o provocare pentru psihologia secolului XXI, sprijinind activarea unui demers comparativ și relativizant care ar putea lărgi considerabil cîmpul cunoașterii psihosociologice.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5. Codul vestimentar în organizații / 131 3.1.6. Uniformele și efectele asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la masă la loc de cinste decât atunci când a venit îmbrăcat cu haine scumpe (împrumutate de la un prieten), după ce mai înainte, purtând haine sărace, nimeni nu-l băgase în seamă. Constatarea "toți privesc la haine" este o observație de natură psihosociologică pătrunzătoare. Nu-i nimic de condamnat. Răul constă în aceea că nu se acordă aceeași atenție și celui care o poartă, făcându-se inferențe stereotipe. Dar, privind haina, îți dai seama și despre om, despre poziția lui socială, despre inteligența
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor?". Pentru că ținuta vestimentară a devenit un aspect important în evaluarea competenței profesionale a actorilor sociali (Eurobarometrul Special, 2009), capitolul al treilea oferă o explicație psihosociologică asupra adoptării ținutei la locul de muncă, subiect intens mediatizat în presa tabloidă și în cărțile de largă informare despre comunicarea nonverbală. Inițial, ideea de a prezenta un corp unitar de cunoștințe interdisciplinare referitoare la fenomenul modei și la funcțiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestea o instalează, individul este expus presiunilor cărora trebuie să le facă față permanent: uniformizarea și "îmbătrânirea" simbolurilor. Deși filosofia "croitorului peticit" (sartor resartus) prezintă astăzi numai un interes istoric, reflecțiile istoricului englez au fost reformulate și testate în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]