828 matches
-
conflictuale, episoade confuzionale sau stuporoase, crize pitiatice, idei delirante de persecuție sau cu temă mistică, izolare cu negativism verbal și refuzul activității, refuz alimentar, halucinații, idei sau tentative de suicid, conduite paradoxale și reacții de inadaptare; b) tulburările somatice și psihosomatice, datorate pe de o parte traumatismului psihic de izolare și claustrare, iar pe de altă parte, mizeriei, subalimentației, schimbărilor de climă etc. și manifestate prin: grețuri, cenestopatii, anorexie sau bulimie, tulburări endocrine sau sexuale, distrofii, TBC, tulburări digestive, respiratorii, nevroze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație) sau de a simula stări anormale somatice ori psihice (simularea bolilor) (E. Dupré
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume considerată ostilă. Simularea este conduita de refugiu constând în necesitatea de a adopta, în funcție de împrejurări, anumite tablouri clinice din sfera patologiei somatice, psihosomatice sau a psihiatriei, în scopul de a se pune la adăpost, de a se autoapăra sau de a obține anumite avantaje. Pot fi simulate bolile somatice sau sechelele acestora (patomimie), așa cum pot fi simulate și bolile psihice (amnezia, isteria, epilepsia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acțiune a stresului 3. Faza postcritică 3. Absența unui suport Suport emoțional inadecvat Lipsa asistenței de specialitate Intervenție de specialitate inadecvată 3. Psihoigiena grupelor populaționale persecutate și a persoanelor refugiate Majoritatea autorilor au descris diferite tulburări psihice, somatice și psihosomatice la această categorie de populație. A. Kardiner vorbește despre „nevroze traumatice” și despre „sindromul traumatic patologic” ca despre o tulburare a sinelui în relațiile cu lumea, caracterizată prin următoarele aspecte: instabilitate, tulburări de somn, coșmaruri, reacții de tip exploziv. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Se notează schimbări de personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții individului. Efectul persecuțiilor îndelungate constă în dezvoltarea unei stări de anxietate permanentă, cu blocarea progresivă a emoțiilor și inhibiție comportamentală. În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
avem în vedere și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eliminați factorii anxiogeni și tranchilizat bolnavul prin următoarele mijloace: încrederea în medic; inspirarea curajului; oferirea speranței; spulberarea îndoielilor; confirmarea optimismului prin rezultatele terapeutice pozitive; susținerea emoțional-afectivă. Se poate desprinde concluzia că orice boală, indiferent de natura sa (somatică, psihică sau psihosomatică), este însoțită de o anumită stare de spirit a bolnavului, care se concretizează în „psihologia bolnavului”. Din punct de vedere medical și psihoigienic, suntem obligați să ținem seama de aceste aspecte, întrucât de „moralul bolnavului”, de starea sa psihică legată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta, ne-am referit la următoarele: constituția emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică, constituția schizoidă, constituția psihopatică, alcoolismul și toxicomania, stările depresive, suicidul, afecțiunile psihosomatice. Le vom prezenta sintetic în continuare. Constituția emotivă sau hiperemotivă reprezintă o sensibilitate particulară la emoții, ale căror manifestări - fiziologice și psihologice - sunt exagerate atât în intensitate, cât și ca durată. Ele se caracterizează și printr-o stare de angoasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formele majore ale riscului nu numai pentru sănătatea mintală, ci și pentru viața individului. Este caracterizat prin deprecierea imaginii de sine, dezgust pentru viață și dorința de a muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le pot influența favorabil evoluția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață regulat, cu respectarea odihnei, a orelor de somn, alimentație echilibrată, evitarea exceselor; evitarea muncii în asalt, o activitate continuă și echilibrată, conformă cu aptitudinile individului; alternarea activității profesionale cu activități recreative, jocuri, sport, călătorii, vacanțe, lecturi. j) Psihoigiena afecțiunilor psihosomatice Afecțiunile psihosomatice, prin natura etiologiei și mecanismelor patogenice, beneficiază în mare măsură de acțiunea igienei mintale. Măsurile luate sunt, de multe ori, mai importante și salutare prin rezultatele lor decât acțiunea terapeutică medicală, chirurgicală sau psihiatrică propriu-zisă. În sensul acesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu respectarea odihnei, a orelor de somn, alimentație echilibrată, evitarea exceselor; evitarea muncii în asalt, o activitate continuă și echilibrată, conformă cu aptitudinile individului; alternarea activității profesionale cu activități recreative, jocuri, sport, călătorii, vacanțe, lecturi. j) Psihoigiena afecțiunilor psihosomatice Afecțiunile psihosomatice, prin natura etiologiei și mecanismelor patogenice, beneficiază în mare măsură de acțiunea igienei mintale. Măsurile luate sunt, de multe ori, mai importante și salutare prin rezultatele lor decât acțiunea terapeutică medicală, chirurgicală sau psihiatrică propriu-zisă. În sensul acesta, sunt recomandate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care se află datorită afecțiunii sale. Capitolul 33 Psihoigiena deficienților 1. Conceptul de deficiență Deficiența nu trebuie confundată cu boala. Ea are altă semnificație: în timp ce boala implică alterarea structurală sau funcțională a organismului din punct de vedere somatic, psihic sau psihosomatic și are drept caracteristică suferința, deficiența nu implică suferința, ci invaliditatea. Ele au însă un element comun, și anume starea de anomalie a individului. Spre deosebire de boală, deficiența este o stare de invaliditate, de pierdere sau inexistență congenitală a unei anumite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de specialitatea sa sau de afecțiunile bolnavilor săi, va desfășura o activitate de educație morală a acestora, care vizează, în principal, starea de sănătate mintală, afectată în absolut toate cazurile de suferință medicală, nu numai psihică, ci și somatică sau psihosomatică. P. Le Gendre sintetizează într-o manieră specifică spiritului clinicii clasice atitudinea medicului față de boală și contactul acestuia cu omul bolnav. Primul element la care face referință este cuvântul. Bolnavului nu trebuie să i se spună „nici prea puțin, nici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apreciind logopatul în totalitatea personalității sale, precum și implicațiile tulburării de limbaj, pe primul plan aflându-se caracteristicile, particularitățile individuale concrete. Se poate spune că logopedia modernă privește logopatul nu numai sub aspectul tulburării de limbaj, ci și sub aspectul caracteristicilor psihosomatice, numai în acest mod asigurându-se succesul terapeutic. În planificarea terapiei logopedice și în selectarea formelor de intervenție trebuie analizate o serie de aspecte : specificitatea cazului, tulburarea de limbaj, forma și gradul tulburării, etiologia, simptomatologia și formele ei de manifestare
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Am putea spune precum Athanasiu că „sănătatea este privită de către patolog ca o stare de integritate, de către clinician ca o lipsă de simptome iar de către bolnav ca o stare de bien être (A. Athanasiu,1983, p.145). În afara conținutului său psihosomatic, boala reprezintă o situație existențială diferită de cea firească. Acceptarea bolii poate reflecta o situație sursă de mari frământări sufletești, soldate cu un evident stres psihic de durată, mai ales la persoanele care supraestimează problemele pe care le va pune
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
o situație existențială diferită de cea firească. Acceptarea bolii poate reflecta o situație sursă de mari frământări sufletești, soldate cu un evident stres psihic de durată, mai ales la persoanele care supraestimează problemele pe care le va pune boala. Concepția psihosomatică în medicină stă la baza diagnosticului și tratamentului omului bolnav, analizat în mod global, adică din prisma datelor medicale furnizate de examenul clinico anamnestic și de investigațiile paraclinice, dar și din perspectiva psihologică a trăirilor generale. Abordarea psihosomatică a oricărui
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
boala. Concepția psihosomatică în medicină stă la baza diagnosticului și tratamentului omului bolnav, analizat în mod global, adică din prisma datelor medicale furnizate de examenul clinico anamnestic și de investigațiile paraclinice, dar și din perspectiva psihologică a trăirilor generale. Abordarea psihosomatică a oricărui bolnav tinde să devină o modalitate curentă în conducerea demersurilor diagnostice și terapeutice din perspectiva holistică a actului medical. În sensul mai larg și actual al medicinei psihosomatice, unul dintre principalele ei obiective îl constituie relevarea și revalorizarea
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
paraclinice, dar și din perspectiva psihologică a trăirilor generale. Abordarea psihosomatică a oricărui bolnav tinde să devină o modalitate curentă în conducerea demersurilor diagnostice și terapeutice din perspectiva holistică a actului medical. În sensul mai larg și actual al medicinei psihosomatice, unul dintre principalele ei obiective îl constituie relevarea și revalorizarea aspectelor reacției psihice a individului bolnav, boala fiind, în fond, o sinteză realizată de psihicul pacientului în care „conștiința bolii”, cum spune Păunescu Podeanu, poate domina adesea în mod disproporționat
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
prezența unui agent nociv puternic. În stadiul de epuizare rezistență este mai mică decât cea medie și se instalează suferință. Procesul adaptării poate fi el însuși o cauză generatoare de boală așa cum se întâmplă în cazul hipertensiunii arteriale, în afecțiunile psihosomatice (migrena, astmul bronșic, ulcerul duodenal, colitele, infarctul miocardic). Cea de a doua concepție referitoare la stres, pune accentul pe mediu ( în cazul de față mediul de lucru). Astfel, modelul pe care îl propune R. Karasek evidențiază principalele surse de stres
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de tip B ( care sunt mai puțin dinamice și competitive) pe termen lung persoanele de tip A sunt afectate în mai mare măsură de stress ( deși par a nu-l resimți în mod obișnuit), dezvoltând mai frecvent boli cu substrat psihosomatice că boli cardiace , ulcer etc. 1.3.2..Factori de stres organizațional Au fost identificați mai mulți factori de stress în organizații precum birocrația, structura ierarhică a organizației , competiția interindividuala, caracteristicile de rol, caracteristicile fizice ale muncii etc. a. Factori
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei pentru care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice (ulcer gastro-duodenal, rectocolită ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și J. Dollard (teoria reactivă 1993) preia ideea lui Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al blocării
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele afective) 28. Psihozele endogene III (Grupa psihozelor schizofrenice) 29. Psihozele endogene IV (Psihozele delirante cronice sistematizate, simple sau halucinatorii) 30. Stările de arierație mintală 31. Demențele 32. Tulburările psihosomatice 33. Iatrogeniile 34. Suferințele psiho-morale Secțiunea a IV: Psihopatologia antropologică și socială 35. Tipurile atitudinale față de bolile somatice și psihice 36. Modelele de personalitate în psihopatologie 37. Modelele psiho-biografice în psihopatologie 38. Modalitățile de organizare ale proceselor psihopatologice 39. Psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin tulburările proceselor psihice, simptomele și sindroamele psihopatologice, precum și cadrul general al nosologiei psihiatrice. c) Psihopatologia nosologică: studiază aspectele psihopatologice specifice ale „bolilor psihice”, tipul de alteralitate psihică și semnificația medico-psihologică a bolilor mintale. Un loc important este rezervat patologiei psihosomatice precum și suferințelor psiho-morale. d) Psihopatologia antropologică și socială: studiază într-o manieră sintetico-globală, modelele de Personalitate în psihopatologie, tulburările psihice ale grupurilor social-umane (psihozele colective), variațiile transculturale sau etno-culturale ale bolilor psihice, raporturile psihopatologiei cu alte discipline umane etc. Schema
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fizică Antropologia culturală Educație Terapie Antropologia fizică și medicală Antropologia filozofică Antropologia psihologică Formarea omului Restaurarea omului Morala Psihologia Psihanaliza Antropologia psihiatrică Antropologia fizică-somatică Psihologia morală Modelul de gândire și metodele Atitudinea față de obiectul cunoașterii Psihopatologia Obiectul cunoașterii științifice Medicina psihosomatică Psihopatologia generală Psihopatologia clinică Psihopatologia nosologică Psihopatologia antropologică și socială Sursele, relațiile interdisciplinare și domeniile psihopatologiei Psihopatologia se naște ulterior constituirii și recunoașterii psihiatriei ca disciplină medicală. Ea își datorește existența, în principal lucrărilor lui Th. Ribot „filosoful psiholog”. Considerată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o existență trupească (Leib-sein). Datorită realității noastre trupești, „noi suntem în lume” (In-der-Welt-sein). Dacă „psyché”-ul nostru este realitatea existenței noastre în lume, atunci existența sufletească este identică sau identificabilă, cu trupescul. Că este așa ne-o dovedește și corelația psihosomatică a tipurilor constituționale (E. Kretschmer). În cazul acesta, trupul nu mai este un simplu substrat al sufletului, ci întreaga noastră existență sufletească devine realitatea propriei noastre prezențe trupești. Lumea devine, în cazul acesta, un vast orizont al trupului nostru. Realitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]