320 matches
-
care infirmă importanța istoricului traumatic în dezvoltarea simptomatologiei traumatizării vicariante. Majoritatea studiilor realizate pe tema traumatizării vicariante, la fel ca și în cazul celorlalte tipuri de stres legate de interacțiunea profesională cu victime ale evenimentelor traumatice, au avut în vedere psihoterapeuți, consilieri și cadre din domeniul sănătății mentale. Un astfel de studiu a fost realizat de Gabriel (1994) care a investigat specificul stresului resimțit de profesioniștii care moderau grupuri terapeuțice cu persoane suferind de SIDA. Abordarea acestui studiu include reflecții asupra
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
conceptul pentru prima dată în anul 1969, referindu-se la activitatea polițiștilor care se ocupau de eliberările condiționate ale infractorilor. Herbert Freudenberger (1974) a fost primul care a abordat o perspectivă clinică asupra conceptului de burnout. Herbert Freudenberger, psihiatru și psihoterapeut, conducea un spital de zi care primea și asista toxicomanii. Urmărind tinerii voluntari, el a remarcat că aceștia, după un an de activitate, erau total epuizați, extenuați, lipsiți de entuziasm, acuzând oboseală, tulburări gastrointestinale, insomnii etc. În plan simptomatologic, aceștia
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
victime ale torturii și a constatat un nivel scăzut al burnout-ului comparativ cu stresul traumatic secundar. Kassam Adams (1995) și-a propus să diferențieze între stresul profesional general și STS. În acest sens în studiul său asupra a 100 de psihoterapeuți a folosit două instrumente pentru a evalua ambele concepte. Nivelul stresului profesional general raportat de psihoterapeuți nu prezenta diferențe semnificative comparativ cu grupul de control, în schimb simptomatologia intruzivă și evitantă resimțită de terapeuți în legătură cu munca lor prezenta la unii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Kassam Adams (1995) și-a propus să diferențieze între stresul profesional general și STS. În acest sens în studiul său asupra a 100 de psihoterapeuți a folosit două instrumente pentru a evalua ambele concepte. Nivelul stresului profesional general raportat de psihoterapeuți nu prezenta diferențe semnificative comparativ cu grupul de control, în schimb simptomatologia intruzivă și evitantă resimțită de terapeuți în legătură cu munca lor prezenta la unii dintre participanți un nivel clinic. În ciuda împărțirii didactice și a etichetelor stabilite pentru a numi o
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările arată că folosirea anumitor strategii de burnout poate preveni sau ameliora semnificativ intensitatea simptomatologiei. Schauben și Frazier (1995) au evaluat strategiile de burnout cel mai des folosite de psihoterapeuți și apoi au analizat în ce măsura acestea sunt în legautra cu nivelul de stres traumatic secundar. Participanții au raportat a prefera burnout-ul activ, susținerea emoțională, planificarea, susținerea instrumentală socială și umorul. Strategiile cel mai puțin folosite au fost utilizarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nivelul de stres traumatic secundar. Participanții au raportat a prefera burnout-ul activ, susținerea emoțională, planificarea, susținerea instrumentală socială și umorul. Strategiile cel mai puțin folosite au fost utilizarea substanțelor psihoactive, negarea și dezangajarea comportamentală. Toate cele cinci strategii preferate de psihoterapeuți sunt asociate cu un nivel scăzut de stres traumatic secundar. Participanții care au ales mai des burnout-ul activ și planificarea raportau mai puține alterări ale credințelor legate de lume și mai puține simptome ale stresului traumatic secundar, un nivel scăzut
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Un procent de 29,8% dintre terapeuți și 19,6% dintre ofițeri au raportat că au trăit o formă de traumă în copilărie. Pearlman & Mac Ian (1995) au găsit un efect semnificativ al istoricului traumatic în eșantionul de 188 de psihoterapeuți pe care l-au investigat. Specialiștii care suferiseră o experiență traumatică prezentau un nivel mai ridicat de distres, ideație intruzivă, evitare, și un sentiment reuds de siguranță și încredere. În plus, istoricul traumatic asociat cu lipsa de experiență determina un
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stresului traumatic. Kassam-Adams aduce un element de noutate în studierea acestei problematici pentru că realizează o diferențiere a rolului istoricului traumatic personal în dezvoltarea simptomatologiei STS în funcție de tipul de traumă suferită. Ea constată că în cazul eșantionului alcătuit din 100 de psihoterapeuți, doar cei care suferiseră experiențe traumatice în copilărie prezentau un nivel crescut de simptome specifice sindromului de stres posttraumatic. Nelson-Gardell și Harris (2003) au aprofundat și mai mult această distincție, separând participanții în funcție de tipul de traumă suferit în copilărie. Au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
supraviețuitori ai unei traume, procentajul de victime traumatizate din totalul de clienți și procentajul perceput de expunere la detalii traumatice prin clienții curenți. De exemplu, Chrestman (1995) a observat în studiul său că procentajul mai mare de timp petrecut de psihoterapeuți în activități clinice, prin raport la alte activități, era asociat cu un nivel crescut al tendinței de evitare. În plus, numărul mare de victime traumatizate între clienții ce se prezintă pentru psihoterapie este asociat cu un nivel ridicat de disociere
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
au raportat, de asemenea, consemne de reducere a timpului petrecut de proprii copii în activități în afara casei, reducerea comportamentelor așa-zis riscante, o stare de neliniște asociată cu terapia individuală, verificarea frecventă a ușilor și atenție crescută la zgomote. Acești psihoterapeuți comunicau mai puțin cu prietenii și familia despre cele petrecute la muncă și mergeau mai des la conferințe și activități profesionale. Schauben și Frazier (1995) au avut în vedere variabila frecvenței de expunere la materialul traumatic în studiul lor asupra
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ridicate de distres comparativ cu cei care lucraseră mai puține luni. Cantitatea de timp petrecută alături de victime ale bombardamentelor era semnificativ corelată cu stresul traumatic secundar. Brady et al. (1999) au realizat un studiu național asupra unui eșantion de femei psihoterapeut și au analizat atât expunerea curentă, cât și pe cea cumulativă. Participantele au fost întrebate despre procentajul de victime din numărul total de clienți tratați, numărul de ore dedicat psihoterapiei cu supraviețuitori ai experiențelor traumatice, numărul mediu de ore de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
reușesc să contrabalanseze stresul cronic la care sunt expuși și impactul suferinței pe care o asistă. Scorurile obținute de cadrele medicale din România sunt mai ridicate decât cele prezentate în studiile ce se referă la personalul din domeniul sănătății mentale, psihoterapeuți specializați pe problematica stresului posttraumatic (Pearlman & MacIan, 1995; Ghahramanlou & Brodbeck, 2000). Ultima dintre aceste cercetări s-a realizat cu un eșantion de psihoterapeuți ce tratau victime ale agresiunilor sexuale, adeseori venind în ajutorul acestora imediat după incidentul traumatic în secția
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sunt mai ridicate decât cele prezentate în studiile ce se referă la personalul din domeniul sănătății mentale, psihoterapeuți specializați pe problematica stresului posttraumatic (Pearlman & MacIan, 1995; Ghahramanlou & Brodbeck, 2000). Ultima dintre aceste cercetări s-a realizat cu un eșantion de psihoterapeuți ce tratau victime ale agresiunilor sexuale, adeseori venind în ajutorul acestora imediat după incidentul traumatic în secția de urgențe. Totuși, cadrele medicale din eșantionul de față par a avea o simptomatologie intruzivă și de evitare încă mai accentuată. Mealer et
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
materialul traumatic al pacienților, timp operaționalizat prin ore pe zi, zile pe săptămână, ani în această meserie. O a doua justificare a rezultatelor ar putea fi responsabilitatea crescută pe care și-o asumă orice specialist care îngrijește persoanele afectate. De la psihoterapeuți la polițiști, pompieri și până la medici, dincolo de expunerea la victime, prin profesiile lor, acești oameni se fac responsabili de salvarea și recuperarea supraviețuitorilor. Acest rol crește fără îndoială sensibilitatea lor și gradul de implicare. Studenții însă, nu au nici o responsabilitate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
el cât de vanitoase îi erau cuvintele chiar în timp ce-i ieșeau pe gură, cuvinte pe care acești cercetători aveau să le trâmbițeze acum. Până-și va ține discursul, toată asistența le va fi auzit deja. Unul dintre organizatorii conferinței, un „psihoterapeut holist“ din Washington, îi făcu o prezentare atât de luminoasă, încât părea batjocoritoare. Abia când Weber se urcă pe podium, într-un moment când Sydney insista că era ora 8.00 p.m., își dădu seama că toată chestia cu invitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai doritori să experimenteze stilurile mai flexibile de lucru, au selectat deja unii dintre cei mai buni directori executivi și manageri de la DSC. JOBURI DE TOP ÎN 2025 Producători de programe TV interactive legate de realitate Specialiști în inginerie genetică Psihoterapeuți care folosesc roboții Cyjackuri: anti-hackeri Consilieri pentru viața personală Specialiști în descoperirea identității personale DSC își creează propriul viitor astăzi prin acțiunile întreprinse de managerii săi, prin investiții și valorile sale. Deja compania luptă să facă față cerințelor clienților săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ar putea recurge la unul dintre ei pentru a-l opri pe restauraționist sau chiar pentru a pune pe hîrtie termenii Pactului său cu Diavolul. Se uită la chirurgii plasticieni; dacă ar arăta ca altcineva, ar putea merge la un psihoterapeut, să Încerce să se și simtă ca altcineva. Acest Altcineva ar fi tolerant și ar avea o abordare filosofică a problemei nebunului și ar suporta bubuiturile ciocanului cu inima ușoară ca un fulg. Apoi avocatul ar avea grijă ca liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Consilierul școlar poate ajuta în rezolvarea tuturor problemelor elevilor? Nu. Consilierul școlar oferă servicii doar în limita pregătirii profesionale. În cazul în care problema clientului depășește limitele consilierului școlar, acesta are datoria de a-l îndruma către un alt specialist (psihoterapeut, psihiatru, etc). Profesor psihopedagog, Mirela Pintilie
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_581]
-
mai departe. Dacă n-ar fi stat deja jos, Hugo a simțit că i s-ar fi înmuiat genunchi. Binecuvântată fie Laura. Voise să-l ajute și-l ajutase. Și-ncă în ce fel. Folosindu-și nou descoperitul talent de psihoterapeut asupra vanității, egoismului și autoiluzionării Amandei, reușise să învârtă lucrurile astfel încât să le fie bine tuturor. — Așa că, la divorț, ai să obții custodia, a concluzionat Amanda cu voioșie. Putem să aranjăm mai târziu chestiile legate de acces, pensie alimentară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a persoanelor «diferite» din societate) va fi foarte dificil să se accepte diversitatea celorlalți ca fiind o bogăție și va fi aproape imposibil să se găsească o fericire care să aibă o bază comună. Este tocmai ceea ce susține Steven Alexander, psihoterapeut în comunitatea de reabilitare pentru preoți și surori cu probleme a institutului Saint Luke din Washington: „Observarea faptului că alții primesc ajutor prin munca de integrare a vulnerabilității lor îl motivează adesea pe cel care observă să facă la fel
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
persoanele care lucrează cu aceștia, inclusiv serviciile de consultanță/consiliere ale acestora și presupune existența mai multor categorii de resurse: o resurse umane - persoane cu cerințe educative speciale, părinții/membrii familiilor acestora, specialiști din comunitate: cadre didactice, psihopedagogi, logopezi, psihologi, psihoterapeuți, consilieri, profesori de sprijin (teacher assistant/support teacher), profesori itineranți, kinetoterapeuți, ergoterapeuți, medici, asistenți sociali etc.; o resurse instituționale - școli, comisii de expertiză, centre de zi, centre de asistență și ocrotire, centre de orientare, instruire, consiliere, cercetare, formare profesională etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și condițiile de înscriere pot fi găsite pe site-ul: HYPERLINK "http://www.socialwork 2005.org" www.socialwork 2005.org. Vezi interdependențele și întrepătrunderile ce se stabilesc între categoriile de stres descrise în exemplul pacienților de cancer. Duhovnicii și unii psihoterapeuți ‘recunosc’ în astfel de cazuri acele persoane egocentrice, lipsite de speranță, ce nu se pot ’abandona în mâinile lui Dumnezeu’ atunci când se află în fața unor situații dificile ce depășesc fie capacitatea de înțelegere, fie posibilitățile omenești de intervenție sau control
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
i se refuze acest drept pe motiv că nu a împlinit încă 18 ani! 6.7. Testare genetică și psihologie După cum sugerau Patenaude, Guttmacher și Collins (2002), psihologii au multe de oferit unei societăți puternic marcate de revoluția genetică, în calitate de psihoterapeuți, cercetători, educatori sau creatori de politici sociale. Inventarierea diverselor fațete ale testării genetice, realizată în capitolul de față, a pus deja în lumină o serie de aspecte critice care țin de competențele pihologului. Într-o viziune exagerat de optimistă, testarea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o îngrijim repede și bine. Ea este ca un înec (André, 2009, p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și de la doliu, ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1: total involuntar; nivelul 2: voluntar, dar fără ca celălalt să conștientizeze că ne face rău; nivelul 3: voluntar, celălalt conștientizând că ne face rău; nivelul 4: voluntar, celălalt dorind să ne facă rău. Când ne enervăm, observă ei doi recunoscuți psihoterapeuți francezi, avem tendința de a atribui comportamentului indezirabil al celuilalt un nivel mai ridicat decât cel real. Bunăoară, când un coleg monopolizează discuția fără să-și dea seama (nivelul 2), putem interpreta (enervați) că știe ce face și puțin îi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]