341 matches
-
A dracului hoașcă! Parc-o durea gura să vorbească, tocmai pe ea, care toată ziua dezgropa morții și-i lua pe toți din sus, de pe firul apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
laș ori mișel să ia viața unui cavaler vrednic, care, fără să știe nici cum, nici de unde, în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu inima vitează, se pomenește cu o ghiulea rătăcită, pușcată de vreunul care Dumnezeu știe dacă n-a și luat-o la goană, înspăimântat de flăcările scuipate la detunetul blestematei mașinării, și ghiuleaua curmă și pune capăt într-o clipită gândurilor și vieții celui care merita să se bucure de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
face ! Urmează Tip Top, Festivalul obiceiurilor, Concertul de pe 23 și, printre altele, pe 27 ianuarie 2007 Gala Ziariștilor, ediția a II-a. Vom încerca transmisii directe din comunele Muntenii de Jos și Sus, Ferești, Văleni, Solești, Miclești, Lipovăț, Deleni, Albești, Pușcași, Laza, Poienești și poate și altele. De pe unde sunt și primari adevărați. De fapt, urmează S| EXIST|M. Am avut o instructivă și destul de îndelungată discuție cu Preasfinția Sa Corneliu Bârlădeanu, episcopul vicar al Hușilor. L-am descoperit pe Omul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
personaj - existent, neconturat încă, în Oul -, prototip, în intenția lui S., al unui alt Cănuță om sucit. Se ajunge, în cele din urmă, la articularea unei trilogii, Adio, domnilor țărani, alcătuită din romanele Botează-mă cu pământ, De-ar fi pușca iarbă verde (1976), Război și dragoste (1982). Primul, construit după modelul vieților paralele, aduce în prim-plan personaje din generații diferite: Nick (bunicul), un Moromete mai pișicher călătorit prin America, Aron (tatăl) și Nicky (nepotul). Se amalgamează planurile temporale, punându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
ele printr-o serie de amănunte, care focalizează diferit atmosfera și ororile războiului. Prima este o încercare de surprindere a vieții de pe front din perspectiva unui personaj din categoria suciților - Mitru Fântână, protagonist și în romanul anterior, De-ar fi pușca iarbă verde. Mai reușită este a doua proză, articulată pe scenariul unei tragedii și în care moromețianul Picu figurează ca personaj. Într-un sat intrat în letargie odată cu izbucnirea războiului și ocupat de o patrulă germană, o stranie poveste de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
schilodul Samuilă e curmată de uciderea femeii de către nemți. SCRIERI: Oul, București, 1968; Antrenorul și zeul, București, 1969; Soarele neterminat, București, 1970; Lucrări și zile din viața lui Nick, București, 1972; Botează-mă cu pământ, București, 1974; De-ar fi pușca iarbă verde, București, 1976; Război și dragoste, București, 1982. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Oul”, GL, 1968, 12; Stere Gulea, „Oul”, TMS, 1968, 5; Al. I. Friduș, „Antrenorul și zeul”, IL, 1970, 4; Dana Dumitriu, „Soarele neterminat”, RL, 1970, 25; Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
era dotată Armata Română MAN Ministerul Apărării Naționale MI Ministerul de Interne PAL Post de aprovizionare de luptă PC Punctul de control PCR Partidul Comunist Român PM Pistol-mitralieră PSAG Planșeta Situației Aeriene Generale PSI Punctul de stingere a incendiilor PSL Pușcă specială cu lunetă SMG Statul-Major General SRI Serviciul Român de Informații SRC Stație de radiolocație SR-DAC Autocamioane militare marca DAC, cu motoare SR TR Tanc românesc TAB Transportor autoamfibiu blindat USLA Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă UTC Uniunea Tineretului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
B.: Și ne-am urcat acolo. Eu am fost purtător de pușcă mitralieră. În Bateria Comandă erau doar două puști mitralieră și mie, fiind mai solid, mi-a revenit purtarea uneia dintre ele. În fiecare zi purtam și la instrucție pușca mitralieră. Aveam în față pistolul mitralieră și în spate, pușca. Eram răspunzător de ea, o aveam în inventarul meu de militar în termen. Au urcat pușca mitralieră cât eram eu în planton în Comandament. Pușca rămăsese în rastel. M. M.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
derutat celălalt securist, că o ieșit el, că o zis că are de ieșit afară, și ăla o scos automatul afară și-o tras, și pe ăsta, pe Hotico Dumitru l-o împușcat mortal. Și pe Vasile Chindriș l-o ’pușcat, da’ i-o trecut glontele prin mână. Chindriș a reușit să fugă sau l-au prins? Chindriș o mai stat câtva timp acolo... O’ fost amenințați că îi deportează familia și s-o predat. Și o primit cu un an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cealaltă zonă... Bătrânul o fost paralizat, cu Aristina, cu taică-său și cu frate-său.. Și atunci când l-o împușcat mortal pe Hotico l-o împușcat și pă Gusti, acolo unde era, printre niște oi. Și Gusti știu că era pușcat că m-am întâlnit cu el la închisoare la Oradea. Pe preotul comunei, pe Oniga Tănase l-au împușcat lângă Gherla, tot mortal... și Mircea Dobre, care-i în Cluj, o scăpat. Când au avut loc evenimentele astea? Apăi astea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
M-am gândit să iau scaunul... și el o văzut, și o zis: Prima mișcare pe care ai făcut te-am și împușcat. Mi-o arătat pistolul pur și simplu, că era în sertar. M-am gândit... că m-o pușca și mor, ăla nu-i necaz, că pot să mă împuște și pe urmă, sau să mă rupă în bătaie... Ai de mine, măi, ăștia îs puși... de aici nu scapi, numa’ mort. Mi-o spus, scurt pe doi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
încălțat, că are bocancul trepidații, și crapă între degete, se desfac degetele... Și mai era unu’ Savu Vasile de la Constanța, foarte bun mecanic. M-o învățat el mecanica pă sticlă. Pe el l-o’ băgat la politici c-ar fi pușcat niște ruși în timpul războiului, da’ nu i-o pușcat el, ci alții doi, care au făcut armata. S-o dus de la muncă la restaurant cu doi colegi ca să beie ceva și să mănânce, și în restaurant o venit o grupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se desfac degetele... Și mai era unu’ Savu Vasile de la Constanța, foarte bun mecanic. M-o învățat el mecanica pă sticlă. Pe el l-o’ băgat la politici c-ar fi pușcat niște ruși în timpul războiului, da’ nu i-o pușcat el, ci alții doi, care au făcut armata. S-o dus de la muncă la restaurant cu doi colegi ca să beie ceva și să mănânce, și în restaurant o venit o grupă de ruși, și s-o repezit la femei. Bărbații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
motivul pentru care eram pedepsiți cu „haus arest”, adică interdicția de a părăsi curtea casei timp de câteva zile, chiar și o săptămână. Eu și Siegfried știam că vom fi pedepsiți dar în comparație cu pedeapsa noi știm cum arată pușca mitralieră ORIȚA de fabricație românească, pistolul mitralieră PPS de fabricație sovietică, un aruncător de mine de 82 mm sau minunatele locuri pe care le descopeream în aceste expediții pe care le făceam în grup de cel puțin șase copii. Odată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cumplite care este adusă de șercanul, balaurul cel mare, este vie, este un adevăr care face parte din viața oamenilor. Există chiar martori oculari ai șercanului, ba chiar și oameni dispăruți nu demult, care știau a alunga boholdul și au pușcat șercanul, și care au transmis formulele și gesturile care să-l țină la distanță, unor femei sau bărbați care practică aceste mistere, și care spun cu seninătate, precum Tuța poreclită a Vâlvorii care, și acum când vine șercanul peste munți
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
B.: Și ne-am urcat acolo. Eu am fost purtător de pușcă mitralieră. În Bateria Comandă erau doar două puști mitralieră și mie, fiind mai solid, mi-a revenit purtarea uneia dintre ele. În fiecare zi purtam și la instrucție pușca mitralieră. Aveam în față pistolul mitralieră și în spate, pușca. Eram răspunzător de ea, o aveam în inventarul meu de militar în termen. Au urcat pușca mitralieră cât eram eu în planton în Comandament. Pușca rămăsese în rastel. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a Împușcat pe lup, omorându-l. - Uit-te ce drăcie Nici În minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-am gândit că-i pușcă ! <endnote id="(80, pp. 140-142 ; 443, II, p. 1592)"/>. Și În folclorul ucrainean sunt atestate multe snoave având ca subiect „frica obsedantă de lupi a evreului” - cum notează etnologul Petru Caraman -, spaimă care „atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Elogiind un erou de r)zboi care ucisese, el singur, dou)zeci și opt de evrei, generalul a spus: „A m)cel)riț trei dintre ei cu un topor și i-a decapitat. Cu alte cuvinte, În loc s) foloseasc) o pușc) pentru a-i omorî, a luat o secure pentru a-i desc)p)țâna. Cu unul dintre ei s-a luptat corp la corp și, aruncând toporul, i-a rupt gâtul și i-a devorat carnea În fața camarazilor s)i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene, a-l frige și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci, că moare cineva din familie ori îți piere vreo vită. Cînd omori un cuc, îți mor părinții. Durerea de inimă se poate lecui cu untură de cuc. Sînt un fel de fluturi ce-și depun ouăle împrejurul unei crengulițe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ține nunta, șede cu cușma-n cap, crezîndu-se că lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp împărat sau principe. Dacă mireasa voiește să nu aibă dureri cînd va naște, atunci cînd iese din biserică să puște. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nunții, a da sau a lua ceva cu mîna goală, ci numai învă lită într-o năframă*, crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice poporul. Vînturile care încep ziua sînt mai mari și țin mai mult decît acelea care încep noaptea. Să nu umbli iarna pe cîmp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu sânge efigia imaculată a bunului Împărat. Cronica relatează În termeni reci și preciși evitând epitetul, aprecierea și comentariul - pentru că oroarea faptelor vorbește de la sine: Împăratul scrisă acel sat a-l Încungiura cavaleria și ce vor afla În Cutrița să puște și să tae, ca pre niște tirani. Mueri cu prunci mici prin grădini grundpirn șcartofiț săpând și pre câmpi aflând, prin ascuțișul sabii le-au petrecut. Un răitar văzând Într-un cuptoriu picioarele unii feăte mari, la cuptoriu cărămizi puind
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luna și luceferii de pe cer. Voinicul Împlinește primele probe cu ajutorul calului năzdrăvan, dar, la sfârșit, la sfatul acestuia, o ucide prin săgetare sau, În alte variante, Îi „Împușcă ochii”, În locul luceferilor solicitați, Într-un final cinic și atroce pentru noi: Pușca zloboza, Ochii-i Împușca, În poală că-i cădea. - Na, doi luceferei, Joacă-te cu ei! Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]