336 matches
-
ține nunta, șede cu cușma-n cap, crezîndu-se că lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp împărat sau principe. Dacă mireasa voiește să nu aibă dureri cînd va naște, atunci cînd iese din biserică să puște. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nunții, a da sau a lua ceva cu mîna goală, ci numai învă lită într-o năframă*, crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zilei în care e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice poporul. Vînturile care încep ziua sînt mai mari și țin mai mult decît acelea care încep noaptea. Să nu umbli iarna pe cîmp
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările anotimpului sunt Împărtășite și de lumea păsărilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții”. Ceea ce se confirmă perfect în conflictul Inanna-Ereșkigal. Se poate reține și un pasaj mioritic din Luduș (ca multe altele din corpus-ul lui Fochi), de tipul: „- Nu mă pușcați, Nu mă tăiați,/Numai capul mi-l luați. Deposedarea de însemnele cultice depășește înțelesul de moarte ca moarte. Păstorul carpatic putea fi „împăcat” dacă însemnele își găseau loc alături. Fluierul, vîntul și oile, în cîntarea lor „mîndră”, puteau să întrețină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Făcea foc în curte și pe niște pirosteie mari, așeza cazanul în care se afla leșie, căci săpun nu se găsea pe atunci. Fierbea în cazan, câteva ore, toată îmbrăcămintea noastră și a lor. În timpul acesta stăteam în casă, goi pușcă, pentru că nu aveam haine de schimb. Dar păduchii apăreau după o zi, două din nou și noi am găsit o altă distracție: despăduchierea. Luam cămășuța sau pantalonașii, și căutam pe la cusături. Pregăteam însă din timp câte un capac de cutie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au dus imediat la frizerie. După ce ne-au tuns zero, am primit câte o bucățică de săpun - lăsasem hainele civile la magazie, haine pe care aveam să le mai vedem abia peste doi ani, la lăsarea la vatră - și goi pușcă, am intrat în baie. Ne-a lăsat să ne spălăm aproape cât am vrut, chiar începusem să ne bălăcim împroșcându-ne cu apă unul pe altul. Pe urmă am ajuns în fața unei uși unde nu te întreba nimeni ce talie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe tatăl lui, cînd caporalul de gardă urlă o comandă În casa scării. TÎnărul soldat era Îngrozit de acest caporal mărunt și sever, care părea să fie gradul cel mai important În armata japoneză. Azvîrli chiștocul de țigară, Își luă pușca și ieși din salon, făcînd cu degetul un semn amenințător spre Jim. Mulțumit să rămînă singur, Jim se dădu imediat jos din pat. Pe fereastră, putea vedea un grup de orfani chinezi convalescenți pe balconul aripii adiacente. În cămășile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
stradă. Iarna, șuierul vântului printre crengile uscate, iar vara, sângele lui murdărind trotuarul și boturile lor Însetate de joacă... Tatăl mormăie În șoaptă: „Stau doar o zi. Mâine mă-ntorc, sau poimâine.” „Să ai grijă de tine să nu te puște”, Îi spuse nevasta, aranjându-i mantaua pe umeri, pe acolo e frig și o fi nins. Se duce În camera din față, lasă ușa deschisă, dincoace pătrunde lumina semaforului din intersecție, Încăperea devine galbenă, mantaua galbenă, se aude căutarea febrilă, fâșâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tată, no, Îi orfană, minunea lu Dumnezo’, ce să mai zici? Zic de Ion care s-a chinuit ca câinele când a fost prizonier până În 1949 În Dombas. Zic că era zăpadă mare În munții Tatra. Zic că se lipea pușca de mână din cauza gerului și zic că lupta a fost pentru pământ, că așa le-au spus că le mai dă pământ. Tu, băgat sub plapumă, belești la ei ochii cât cepele, caști urechile cât pâlniile și adormi În pândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bijutier. În 1944, pe Mindt l-a dus În Rusia pentru că ce o avut prizonieri ruși, și-i ducea la sapă și la scos de cartofi. Și mie mi-era frică de ei dar mi-era și milă, măcar că-l pușcaseră pe frate-meu Lixandru la Cotul Donului și Într-o noapte a venit un rus și le-a bătut la ușă și Marianne mi-a spus: „Știi ce? Tu du-te acasă”. Am plecat, am luat trenul, și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Ce mai faci, Howard? — Bine, Viv. Facem și noi ce putem. Ce zici de vremea asta? Ascultă-mă pe mine... Lui Howard nu-i tăcea niciodată gura. Și cei doi băieți erau la fel. Aveau să-i arate diverse lucruri: puști care pocneau - puseră dopuri și traseră. Tatăl ei urmărea cuvintele de pe buzele tuturor, Încuviințînd, zîmbind, mișcîndu-și ușor buzele, pentru că era surd de-a binelea. Bebelușul se zbătea În brațele lui, Întinzînd mîinile după pușcoci, așteptînd să coboare. CÎnd Viv se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
membre ale clubului, Încă În pantofii de tenis, ieșiră din biroul meu În balconul de vizavi și, ținîndu-se de balustradă, Își fluturară rachetele către un car alegoric care trecea pe sub noi. — Dumnezeule mare! Aia e Fiona Taylor? — Super-tare - e goală pușcă! Pe platformă, concepută de Clubul de Arte Costasol, era Înfățișat atelierul unui artist. Șase șevalete se Înșirau la un capăt al scenei, iar În fața lor stăteau artiști În haine de lucru victoriene, care făceau schițe În cărbune și creion. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de puțin timp pe front. Când se prezentase în fața căpitanului Apostol, acesta, după ce l-a măsurat din priviri cu îndoială, i s-a adresat ușor ironic: Păi bine, măi copilule, ce să fac cu tine, nu vezi că ești cât pușca din dotare? Mai bine te trimit undeva la bucătărie, poate acolo ai să mai prinzi ceva putere. Domnule căpitan, eu am venit să lupt, nu să fac mâncare, a răspuns el atunci cu voce subțire, dar hotărâtă ca a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu sânge efigia imaculată a bunului Împărat. Cronica relatează În termeni reci și preciși evitând epitetul, aprecierea și comentariul - pentru că oroarea faptelor vorbește de la sine: Împăratul scrisă acel sat a-l Încungiura cavaleria și ce vor afla În Cutrița să puște și să tae, ca pre niște tirani. Mueri cu prunci mici prin grădini grundpirn șcartofiț săpând și pre câmpi aflând, prin ascuțișul sabii le-au petrecut. Un răitar văzând Într-un cuptoriu picioarele unii feăte mari, la cuptoriu cărămizi puind
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luna și luceferii de pe cer. Voinicul Împlinește primele probe cu ajutorul calului năzdrăvan, dar, la sfârșit, la sfatul acestuia, o ucide prin săgetare sau, În alte variante, Îi „Împușcă ochii”, În locul luceferilor solicitați, Într-un final cinic și atroce pentru noi: Pușca zloboza, Ochii-i Împușca, În poală că-i cădea. - Na, doi luceferei, Joacă-te cu ei! Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era dotată Armata Română MAN Ministerul Apărării Naționale MI Ministerul de Interne PAL Post de aprovizionare de luptă PC Punctul de control PCR Partidul Comunist Român PM Pistol-mitralieră PSAG Planșeta Situației Aeriene Generale PSI Punctul de stingere a incendiilor PSL Pușcă specială cu lunetă SMG Statul-Major General SRI Serviciul Român de Informații SRC Stație de radiolocație SR-DAC Autocamioane militare marca DAC, cu motoare SR TR Tanc românesc TAB Transportor autoamfibiu blindat USLA Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă UTC Uniunea Tineretului Comunist
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
laș ori mișel să ia viața unui cavaler vrednic, care, fără să știe nici cum, nici de unde, în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu inima vitează, se pomenește cu o ghiulea rătăcită, pușcată de vreunul care Dumnezeu știe dacă n-a și luat-o la goană, înspăimântat de flăcările scuipate la detunetul blestematei mașinării, și ghiuleaua curmă și pune capăt într-o clipită gândurilor și vieții celui care merita să se bucure de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cumplite care este adusă de șercanul, balaurul cel mare, este vie, este un adevăr care face parte din viața oamenilor. Există chiar martori oculari ai șercanului, ba chiar și oameni dispăruți nu demult, care știau a alunga boholdul și au pușcat șercanul, și care au transmis formulele și gesturile care să-l țină la distanță, unor femei sau bărbați care practică aceste mistere, și care spun cu seninătate, precum Tuța poreclită a Vâlvorii care, și acum când vine șercanul peste munți
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Informatică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 18 aprilie 1995. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- Președintele Comisiei Naționale de Informatică, Sergiu Stelian Iliescu Ministrul cercetării și tehnologiei, Mircea Pușcă Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Anexă 1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București ---------------------------- | CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE | ---------------------------- | | ------------------ ---------------------- ----------------------| DIRECTOR GENERAL |----------| CONSILIUL ȘTIINȚIFIC | | ------------------ ---------------------- |TIMEN- | | ---------- | TUL | ---------- |FORMARE| | SERVICIUL | | ȘI | | INFORMARE,| |PERFEC-| |DOCUMENTARE| |TIONARE| |ȘI EDITARE | ------- ----------- Anexă 2 REGULAMENTUL de
HOTĂRÂRE nr. 936 din 23 decembrie 1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatica - ICI Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122612_a_123941]
-
Tudor. Umblă pușcă, da pușcă, pușcă. Ahh... Deci n-au nimic pe ele? Nu, absolut nimic. Doar cîteodată, cîte o frunză, dar nu prea mare! Asistența nu mai respiră și ochii strălucesc de curiozitate. Dar bărbații? Tot pușcă? Sigur, mai pușcă decît pușca. Ohh, ...Da cînd te întîlnești cu ei, se îmbracă? Pun o centură cu niște frănjurei, dar se vede tot. Oamenii rîd cu poftă și mulțumirea se citește pe fețele lor. Dar mașini au? Televizor, becuri și altele, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
văz, Vin din codru încheiat, jendarii nu m-or aflat. Vin din codru înverzit, jendarii nu m-or găsit. Sora lui din grai grăia : -»Du-te frate nu mai sta, Că jendarii-s cât colea. Te-or prinde și te or pușca. Că și-asear-au fost în sat și de tine-au întrebat: N-ați văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat». -«Nu te teme sora mea, că pe mini nu m-or pușca. Lasă-i soro, poa-să vie, nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Te-or prinde și te or pușca. Că și-asear-au fost în sat și de tine-au întrebat: N-ați văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat». -«Nu te teme sora mea, că pe mini nu m-or pușca. Lasă-i soro, poa-să vie, nu mi-e frică nici de-o mie. C-am umblat pe munți ascuns și jendarii nu m-au prins» între timp, iat-a venit vărul lui cel mai iubit Și mpreună au plecat la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din România și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știința și Cultură privind înființarea Centrului Internațional de Biodinamica, semnat la Paris la 30 octombrie 1999. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- p. Președintele Agenției Naționale pentru Știința, Tehnologie și Inovare, Mircea Pușcă p. Ministrul educației naționale, Adrian Miroiu, secretar de stat p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Eugen Dijmarescu, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș ACORD 30/ 10/1999
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare din România şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultura privind înfiinţarea Centrului Internaţional de Biodinamica, semnat la Paris la 30 octombrie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126835_a_128164]