204 matches
-
pictorul C.D. Rosenthal realizase o lucrare ce avea să aibă parte de un destin privilegiat în perioada regimului comunist. Este vorba despre România Revoluționară, pictată la Paris în 1850 și pentru care Rosenthal o avusese drept model pe Maria Rosetti, publicista română de origine scoțiana, ea însăși una dintre figurile emblematice ale revoluției pașoptiste. <spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
(n. 17 aprilie 1916, Iași - d. 17 noiembrie 1944, București) a fost o avocata, poeta, prozatoare și publicista română. S-a născut la Iași, că fiica a lui Mihai Isanos și a Elisabetei (n. Bălan), doctori în medicină. A urmat școală primară la Costiujeni, spital unde lucrau părinții ei, în apropiere de Chișinău, iar liceul la Scoala eparhiala
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
și "Viața românească", după 1900, "Timpul", "Constituționalul", "Epoca"), dar și în publicații mai obscure cărora nu le-a refuzat sprijinul ("Gazeta săteanului", în care au apărut "" și "La hanul lui Mânjoală"), l-a făcut pe Caragiale să abordeze diverse genuri publiciste precum reportajul și interviul, articole politice și foiletoane cu tematică și alură stilistică diferite: Prin modul de a scrie și prin diversitatea preocupărilor, articolele politice ale lui Caragiale au devenit sinteze satirice concentrate. O mișcare caracteristică a făcut să alterneze
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
(n. 19 septembrie 1956, Sadova, Ungheni, Basarabia) este poetă, publicistă, pedagog, director fondator/director onorific al Revistei literare „Clipa,” membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România. S-a născut la 19 septembrie 1956, în Sadova, Călărași, regiunea Ungheni, în provincia română Basarabia, actualmente Republica Moldova. A absolvit Colegiul de Construcții
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
mișcării naționale ucrainene din Bucovina a fost influențată de cercetările sale (printre altele a publicat lucrarea "Bucovina rusă" în 1897, în care Smal-Stocki a descris istoria Bucovinei în legătură cu Cnezatul de Halici-Volînia și cu alte formațiuni statale slave), de activitatea să publicista (el a fost, de asemenea, co-editor al ziarului "Bucovina", editor al revistei "Russka Râdă") și didactica. În timpul primului război mondial, în calitate de lider al Uniunii pentru Eliberarea Ucrainei a condus activitățile culturale din lagărul de prizonieri ucraineni din Rastatt; în 1917
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
(n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. , nepoată a lui Grigore Alexandrescu , a fost o descendentă a
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
europene a teatrului la est de Prut" (2004). În 2010 editura Prut Internațional publică primul roman a lui Val Butnaru, "Cartea nomazilor din B.", care a fost imediat apreciat de către poetul Vasile Gârneț . Val Butnaru este căsătorit cu Valentina Butnaru, publicistă, președinte a "Societății Limba Noastră Cea Română" și au împreună trei copii. Val Butnaru este nașul de cununie al politicianului Iurie Roșca.
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
(în ebraică: 'דליה רביקוביץ , 17 noiembrie 1936 Ramat Gan - 21 august 2005 Tel Aviv) este o poetă, scriitoare și publicistă israeliană. s-a născut la Ramat Gan în anul 1936 ca fiica cea mare a lui Levi Ravikovich, inginer, evreu german (născut la Berlin în 1909) care emigrase în Israel din Harbin, China, și a lui Mihal (1909 Rehovot - 1995
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
Maria Briede-Macovei (n. 22 octombrie, 1947 în comuna Sarata-Răzeși, județul Leova) - Poeta, traducătoare, publicista, eseista, jurnalista, activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
Reuniunii Femeilor Române de la Brașov a fost convocarea congresului de unificare a asociațiilor de femei din Austro-Ungaria, la Brașov, pe 3 - 5 iunie 1913, unde s-a constituit Uniunea generală a femeilor române din Ungaria în frunte cu Maria Baiulescu, publicistă, scriitoare, colaboratoare la revistele feministe din România și la Gazeta Transilvaniei, Familia, Tribuna, e.t.c. Delegatele Reuniunii Femeilor Române de la Brașov au luat parte, împreună cu delegatele a peste 60 de reuniuni de femei din Transilvania, la Marea Adunare Națională
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
va continua lupta pentru emanciparea femeii și în perioada interbelică în cadrul Uniunii femeilor române din România-Mare, afiliată la Consiliul General al Femeilor din România (Carpați, 1926). 2. Reuniunea Femeilor Române de la Iași a fost înființată în 1867 de Cornelia Emilian, publicistă, autoarea unor scrieri în care problematica dominantă era soarta femeii și căile emancipării sale (Amintiri). Reuniunea, organizată după modelul R.F.R. de la Brașov, a fost condusă de un comitet format din 12 membre printre care: Matilda Sihleanu, Cornelia Emilian, Elena Mârzescu
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
face față provocărilor noii epoci (vezi rubricile: convorbiri despre univers, catehism de istorie universală și națională, biografii de oameni celebri, etc.) Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) Sofia Chrisoscoleu născută Cocea (1839 - 1861); dotată cu o inteligență deosebită și un vădit talent de publicistă, se avântă de foarte tânără în mișcarea pentru unirea Principateșor Române; colaborează la ziarele unioniste ca: Steaua Dunării, Reforma, Dacia, Românul. Sfidând ironia cu care era privită semnătura unei femei în presă, Sofia Cocea abordează în articolele sale, cu o
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
pentru fete. Convinsă că “tăria unei nații este dependentă de treapta pe care se află femeia”, în scrierile sale argumenta necesitatea stringentă de a înscrie în legislația țării a drepturilor fundamentale ale femeii. Maria Flechtenmacher (1883-1888) Maria Flechtenmacher, născută Mavrodin, publicistă, actriță, soția compozitorului Al. Flechtenmacher; între anii 1878 - 1881, scoate la București “ziarul social, literar și casnic”, Femeia română, care apărea de două ori pe săptămână și avea abonați în toate provinciile românești și în străinătate. În paginile publicației sale
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
artificial în calea promovării sale în diferite profesiuni, etc. reprezintă documente de o valoare incontestabilă pentru cunoașterea stadiului în care a ajuns feminismul românesc în cel de al optulea deceniu al secolului XX. Sofia Nădejde (1856 - 1946) Sofia Nădejde, scriitoare, publicistă, un model de femeie-cetățeană, care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, alături de soțul ei, Ion Nădejde, intră de foarte tânără în mișcarea social-democrată și participă la elaborarea primelor programe ale mișcării, în care unul dintre
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
deceniu al secolului XX va fi aleasă președintă de onoare a Frontului feminin, susținând eforturile organizațiilor de femei afiliate pentru a salva drepturile și libertățile cetățenești, amenințate de ascensiunea fascismului în Europa. Adela Xenopol (1861-1939) Adela Xenopol (1861 - 1939); scriitoare, publicistă, una dintre cele mai consecvente apărătoare ale ideilor feminismului liberal românesc. Primele sale scrieri, apărute sub titlul Încercări literare (Iași, 1888), sunt închinate eroilor războiului de independență (1877 - 1878) și mamelor care și-au pierdut fiii pe front. Între anii
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
talentul feminin” . Prin încetarea ei din viață, în primăvara anului 1939, mișcarea feministă românească, ca și întreaga democrație românească, pierdeau pe una dintre cele mai remarcabile personalități ale lor. Eugenia De Reus-Ianculescu (1865 - 1838) Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 - 1838); scriitoare, publicistă, promotoarea unor importante acțiuni menite să antreneze femeile din România în mișcarea internațională, mult amplificată în primul deceniu al secolului XX, pentru dobândirea dreptului de vot pentru femei. În 1911 ea creează societatea Emanciparea femeii, care își va schimba curând
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
(n. 3 ianuarie 1916, Romani, județul Vâlcea, d. 23 iulie 1990, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română. Fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară (1922 1926); liceul (primele două clase) în același oraș (Râmnicu Vâlcea), apoi la Constanța unde susține bacalaureatul în 1933. Urmează Facultatea de Litere
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
(n. 18 iulie 1976) este o actriță de origine spaniolă din partea tatei și română și maghiară din partea mamei. S-a născut în Madrid, fiica unui biochimist spaniol, José Francisco Lafuente, si Cristina Pataky Medianu, o publicista din România. A studiat la Universitatea din Sân Pablo și a studiat jurnalismul. În tot acest timp a luat lecții de actorie. Vorbește fluent spaniolă, română, engleză, italiană și franceză. Pe 28 decembrie 2010, s-a căsătorit cu actorul Chris
Elsa Pataky () [Corola-website/Science/322714_a_324043]
-
(n. 1873, Geneva, Elveția - d. 2 decembrie 1937, Tiraspol, RASS Moldovenească, URSS) a fost o publicistă și militantă socialistă română, de profesie medic. Fiica lui Zamfir Ralli-Arbore și a Ninei Arbore, și-a făcut studiile la Facultatea de Medicină a Universității din București. A întreprins o călătorie de specializare la Paris, la Institutul Pasteur. A mai
Ecaterina Arbore () [Corola-website/Science/329298_a_330627]
-
afaceri american. Este fiul mai mare al lui Arnold Schwarzenegger. s-a născut pe 18 septembrie 1993 la Los Angeles, Statele Unite în familia faimosului culturist, actor, iar mai târziu și guvernator al statului California, Arnold Schwarzenegger și a jurnalistei și publicistei Maria Shriver. Patrick are de asemenea, două surori mai mari, Katherine (n. 1989) și Christina (n. 1991), un frate mai mic, Christopher (n. 1997) și altul vitreg, Joseph Baena (n. 1997). Arnold Schwarzenegger și-a crescut copiii cu strictețe, dar
Patrick Schwarzenegger () [Corola-website/Science/328576_a_329905]
-
-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI, poetă, publicistă, scriitoare, 2004 <nowiki>***</nowiki> "„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând tablouri de un profund caracter dramatic, specific timpurilor și, concomitent, rămânând în permanență drept un autor de mesaje spirituale, cifrate în contextul imaginilor intuite
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Ingeborg Ida Lovisa Essén (n. 13 martie 1890, Strängnäs - d. 20 decembrie 1981, parohia Oscar din Stockholm) a fost o publicistă și traducătoare suedeză. a fost fiica lectorului Thor Nordström și a Idei Halvorsen. A învățat la școala secundară de fete din Strängnäs în perioada 1897-1904, a obținut examenul de maturitate la școala Åhlinska din Stockholm în 1908, apoi a studiat
Ingeborg Essén () [Corola-website/Science/335440_a_336769]
-
putea ușor ierta”. Aceeași mândrie îl împiedică să poarte ochelari. Doamna Lalande recunoaște ca ea i-a dat astfel o lecție. Numele de „Napoleon Bonaparte” face referire evidentă la generalul corsican Napoleon. Povestirea conține, de asemenea, foarte puternice tonuri oedipiene. Publicista Carmen Trammell Skaggs a afirmat că povestirea, deși este intenționată a fi umoristică, a arătat totuși cunoașterea operei de către Poe. El face o referire la soprana Maria Malibran și la Teatrul San Carlo și descrie, de asemenea, tehnica vocală într-
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
poleită a decenței burgheze din idilicul oraș german se ascund manifestări naționaliste și dușmănoase, documentate de autor nu doar prin propria sa experiență, ci din editoriale și articole din ziarele vremii. Analizând romanul sovietic din epoca de construire a socialismului, publicista Sorana Gurian considera că, în afară de vechea gardă literară rusă (formată din Maxim Gorki, Boris Pasternak, Aleksei Tolstoi și Aleksandr Blok) care a aderat la realismul sovietic, creatori adevărați de roman sunt doar Ilya Ehrenburg (cu "Julio Jurenito"), Konstantin Fedin (cu
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]