254 matches
-
Plaiului nr. 1 țel. 666116 1877 ANDRONIC CORNELIU TRAIAN (n. 1955) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. 2, sc. B, ap. 3 țel. 092637638 1721 ANTONESCU AURELIA (n. 1953) Târgoviște, Bd. Independenței, bl. H12IPJ, ap. 9 țel. 615052 092700926 20532 BADAU FLOAREA Pucioasa, str. Glodeni Vale nr. 109 1725 BADEA ADRIAN (n. 1954) Târgoviște, Str. C-tin Brâncoveanu, bl. 1A, ap. 36 țel. 635327 1878 BALDAN VICTOR (n. 1934) Târgoviște, Str. Aleea Salciilor, bl. 28, sc. B, ap. 25 țel. 631794 1879 BOGZA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
din 35 de vagoane. Oare chimicalele au fost Împrăștiate intenționat de către ceferiști? Nu se știe acest lucru. Oricum, unul dintre evrei a indicat clar această posibilitate: „La plecarea trenului vagoanele au fost ermetic Închise, iar pe podeaua vagonului era presărat pucioasă și var. Bătăile de la Chestură și Înghesuiala din vagoane a provocat moartea a sute de oameni chiar În primele ore ale suirii noastre În acel tren”90. În orice caz, se știe că direcția CFR-ului și comandanții Poliției și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
trup femeiesc, care pare că se dilată, supus unei maximale presiuni! După anvelopa organică se prăbușește imediat în sine, cutându-se, pungindu-se și fâsâindu-se, asemenea unui balon spart și eliberând, totodată, prin te miri ce ungher obscur, o fumigație pucioasă flatulentă, verde-lintiță, cu un miros iritant de sulf, de clor, de bor și de amoniac! Alunecând pe sol, din poala lui Uriel, învelișul cel pliat, puturos și netrebnic, dezvăluie erecția viguroasă, tantrică, a Îngerului. Coitus interruptus! Măi, măi..., deci nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 26; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu fibrele textile.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Petraș Daniel 1955 Pictor Născut în anul 1955 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989; Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creatiei Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 9-11; Die Naïve Kunst Rumäniens
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
discipolii lui Epicur suferă în compania Magistrului lor în cea de-a șasea bolgie a Infernului îX. 13-15). Această bolgie este locul cel mai de jos, cel mai întunecat, cel mai departe de cer, și miroase cel mai puternic a pucioasă. Acolo se chinuie ereticii condamnați pentru veșnicie să-și ispășească păcatele în niște morminte cuprinse de flăcări, pentru că au negat nemurirea sufletului. Pe atunci, un epicurian desemnează cel mai adesea un anticreștin, o persoană care nu crede în Dumnezeu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rândul ei, spunea că e cât se poate de mulțumită de cavou. Făcea afaceri bune și economii. Un singur neajuns, în casa-n care locuiau ploșnițele împiedicau pe toată lumea să doarmă, mai ales în nopțile cu furtună. Și-atunci ardeau pucioasă. Se pare că Robinson pomenea adesea despre mine și chiar de bine. Dintr-una-ntr-alta am ajuns și la povestea și împrejurările căsătoriei. E drept că după toate cele petrecute nici măcar n-o întrebasem cum o cheamă. Madelon era numele ei. Se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Primul șir de depresiuni (Vrancei, Slănic etc.) se află lângă munți; locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor, tăierea lemnului, exploatarea sării și a materialelor de construcții. Cel de al doilea șir de depresiuni (Dumitrești, Policiori, Cislău, Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa etc.) se află între dealuri, având mărimi diferite. Ele adăpostesc sate mari și orașe, iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure, sonde de petrol etc.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și apă, formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acel de plumb-argint în Cârlibaba, pe lângă Iacobeni. 11-le. Fer-piatră cu pucioasă, pyrite, iron-pyrites, eisenkies, afară de fer-pucioasă poate să cuprindă și puțin aur și se găsește în straturi destul de groase pe lângă piatră de aramă descrisă sub nr. 9. 12-le. Pucioasă cu arsenic, realgar, auripigment, rauschroth vel schvefel arsenic, se compune din pucioasă și arsenic și se găsește la poalele Carpatului Căliman, în satul Șaru Dorna și formează vine numeroase în grosime ca de 1 până la 9 palmace. Acest realgar sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice este realizată de spațiile verzi în primul rând prin consumarea CO2 și producerea de O2, prin fixarea activă a unor gaze toxice rezultate din diferite activități: arderea combustibililor, industria chimică, metalurgică, de prelucrare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a practicat atunci când a fost nevoie, atât pentru copiii ei, cât și pentru cei din vecini. Pentru acest descântec ea folosea următoarele: untură de porc, ceapă, cheatră vânătă, pucioasă și un vârf de ac de cusut. Toate acestea se strâng într-o legătură, se pun în fundul casei, jos. Persoana care descânta, în pielea goală, da cu mătura legătura afară, zicând: „Luni dimineața mă sculai/ Mâna pe mătură pusei/ Să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să indice un instinct de muralist, o sensibilitate specială pentru regia tonurilor în dialog cu desenul viguros, plin de nerv ce exaltă detaliile semnificative.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83) Epuraru Maria Pictor Localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1980 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, 2003, pag. 26; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
decorație de interior, din același lemn de paltin aflat, în cazul lui doar, în competiție cu fibrele textile.”(Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 14) Petraș Daniel 1955 Pictor Născut în anul 1955 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița. Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Victor Ernest Mașek - Arta naivă, Ed. Meridiane, București, 1989; Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creatiei Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 9-11; Die Naïve Kunst Rumäniens
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea leșiiază [= spală cu leșie] cu cenușă sau cu apă În care se va pune var și apoi le clătește cu apă curată [...] ; după ce s-au uscat, arde În ele pucioasă [= sulf], după cum se obicinuiește. Cu chipul arătat trebuiesc curățite și toate căzile, dejele, ciuberele, linurile, teascurile și alte unelte Întrebuințate Întru facerea vinului” <endnote id="(369, p. 137)"/>. Folosirea leșiei la spălarea butoaielor și a teascurilor de vin ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele de la vaca sa cu unul de la una străină, apoi vaca cea străină înceată de a da mult lapte, 175 l din care cauză nu se dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
noțiunea de corupție, cred că totuși ar fi existat, dar cu referire doar la încercările lui Scaraoțchi, sortite evident unui eșec răsunător. Scaraoțchi ar fi fost șomer, cazanele cu smoală clocotită ar fi fost goale, focul ar fi ars degeaba pucioasă și Sfîntul Petru ar fi lăsat poarta Raiului larg deschisă, ca și la unitățile militare NATO, în anumite zile. Mai mult, lupta politică ar fi fost tare săracă, neinteresantă pentru popor. Ce ai fi putut critica?! Dar oare ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lucru........................................ ........ 4. Sulful Noțiuni teoretice Sulful este cunoscut încă din antichitate, fiind amintit în Iliada ca dezinfectant datorită obținerii de SO2, în epoca alchimiei a fost folosit fie sub formă elementară fie în combinații. Originea numelui provine de la latinescul sulfur (pucioasă). În scoarța terestră sulful se găsește în proporție de 0,1%, în stare liberă se găsește în regiunile vulcanice, sub formă de combinații sulful se regăsește în H2S și SO2, sulfuri și sulfați. Combinații ale sulfului se găsesc în apele
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
pălărie verde, Popenchi (Coprinus atramentarius) cu pălăria vânătă și piciorul butucânos, Buretele puturos (Ithiphallus impudicus), e de ajuns să-l vezi și să-i știi numele ca să nu te apropii de el, Ciuperca roșie (Russula emetica), și în sfârșit Gheba pucioasă (Hipholama fasciculare). La prânzul pe care l-au luat la iarbă verde, copii au ascultat prelegerea domnului învățător despre fauna, animalele sălbatice care trăiesc în rezervațiile din zona comunei noastre Cârțișoara, luând-o tot așa sistematic, pentru ca copiii să înțeleagă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se servea de cântăreții Neculai Vasluianu și Lupu Cioată. Exista căminul cultural „Valea Rahovei”, înființat în 1934, în comitetul căruia preotul era membru. În partea de est a Pungeștiului se aflau două izvoare de ape minerale care conțineau iod și pucioasă, folositoare contra reumatismului. Spre sud-est de Pungești, cam la 6 km, se afla Țintirimul-lui-Vodă, locul unde, se zice, au fost îngropați cei căzuți în războiul de la Valea -Racovei. În partea de sud-vest era cimitirul celor căzuți de holeră la 1866
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
silvost.-se.fa.; L7T5C4U5R8N7; Atropion, Querco - Fagetea, Tx. *Hypericum perforatum L. (Pojarniță, Sunătoare) - H., Euras. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7TXC5U4RXNX; Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Nardion, Prunetalia Atropion, Dauco - Melilotion, Md., Tx. ORD. MALVALES FAM. TILIACEAE *Tilia cordata Miller (Tei pucios) - Ph., Eur. Frecv., z.st.-se.fa.; L4T5C4UXRXN5; Lathyro - Carpinion, Galio - Carpinenion, Me., Md., In., De. *Tilia platyphyllos Scop. ssp. platyphyllos (Tei cu frunza mare) - Ph., Eur. Spor., z.silvost.se.go.; L3T5C2U5RXN7; Fagetalia, Tilio - Acerion, Me., Md., In., De
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
deșchis muntele acela ș-au aruncat afară foc ardzătoriu, ca un părău mare"; „din munte iase focul Etnii, de cură"; un sfânt povestește: „am vădzut și în Neapoli, afară de oraș 6 mile, un munte prăbușit, care izbucniia foc de iarbă pucioasă și să suia ca apa 300 de stânjene la vârful muntelui" etc. Prima atestare cunoscută a termenului vulcan provine, așa cum a arătat N.A. Ursu, în Formarea terminologiei științifice românești (1962), dintr-o traducere a episcopului Amfilohie de Hotin, realizată în preajma
„Munte focovărsătoriu“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6358_a_7683]