554 matches
-
metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider că dacă adoptam o altă tactică, aș fi avut șansa la o medalie chiar și în condițiile amintite. La Haga am fost, tocmai de aceea, mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider că dacă adoptam o altă tactică, aș fi avut șansa la o medalie chiar și în condițiile amintite. La Haga am fost, tocmai de aceea, mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte integrantă a incintei, părând să protejeze casa însăși: Iar în ușa casei crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și răspunsuri, București, EDP, 1981, 196 p. [95] Consfătuire de lucru. Limba și literatura română în școală [Buc., 22 nov. 1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5. [96] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie și antonimie paronimică, ȘA, 1981, 114-124. [97] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bibliografie], PredLRȘ, 9-13. [98] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat în predarea limbii și literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981, 119-122. [99] COSTE, ILEANA; FRĂȚILĂ, FLORENTINA; VLĂDUȚU, ION; BOLDUREANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
124] UNIVERSITATEA Europeană Drăgan-Lugoj.Admitere 1996.Ce s-a dat?Limba română, Redeșteptarea, 5, nr.271, 1996, 4. [125] VIȘINOVSKI, MARIA, Exerciții de limba română pentru clasele I-IV. Botoșani, Editura Axa, 1996, 152 p. (IȘÎP. IȘ Suceava). [126] ZAHARIA, PUICA, Aspecte metodice ale predării poeziei moderne interbelice, Tribînv,6, nr.318, 1996, 6. 1997 [1] ADMITERE 1997.Subiectele de admitere la Facultatea de Drept.Sesiunea septembrie. Limba română, Redeșteptarea, 8, nr.332, 1997, 12. [2] ADMITEREA 1996. Subiecte și baremuri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mihai Vasile Boghita; Marian Bolbea; Marius Silviu Borlovan; Gheorghe Boros; Maria Borza; Nistor Boscioca; Valentin Bosoncea; D. George Bosoncea; Marius Boureanu; Vasile Bourean; Teodor Brates; Aurelian Răducu Brita; Marian Broască; Silviu Brucan; Valeriu Bucurescu; Răzvan Bucureșteanu; Florian Budu; Constantin Buganu; Puica Buhoci; Ioan Buligescu; Sorin Silviu Burcea; Florin Burciulescu; Simona Butca; Liviu Carp; Liviu Catichi; Constantin Cazacu; Gheorghe Cazan; Petrișor Marius Călin; Viorica Călin; Valeria Călin; Nicolae Călin; Constantin Cătălin; Tudor Cearapin; Tudor Cearapin; Florin Chiriac; Anca Cătălina Chirica; Florin Chirovici
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Dan 2. Dragan Petre Aurel 3. Frâncu Ilie Elenă 4. Grintescu A. Anatol 5. Kuki Adalbert Adalbert Petru 6. Lăzărescu Iosef Alexandru 7. Marculescu Cornel 8. Mihăilescu Grigoraș Ștefan Anca Gabriela 9. Nedeff Nicolae 10. Popescu Gheorghe Mihai Gabriel 11. Puica Ion Ion 12. Român Ioan Ștefan 13. Sava Alexandru Doina Gabriela 14. Scarlat Constantin Roxana 15. Szabo Lazăr Vilhelm Reka 16. Vanta Gheorghe Claudia c) Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a: ... 1. Alexandru Petru Maria 2. Ardeleanu Ștefan
DECRET nr. 563 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131701_a_133030]
-
Articolul UNIC Se acordă drapelul de luptă Grupului de Pompieri "Căpitan Puica Nicolae" al județului Argeș. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 110 din 14 martie 1997 privind acordarea drapelului de lupta Grupului de Pompieri "Căpitan Puica Nicolae" al jude��ului Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117706_a_119035]
-
ele.” (O. Paler, Galilei, 156) d. propozițional (circumstanțiala modală de calitate): „Mă uitam la fețele împietrite ale inchizitorilor și-mi dădeam seama că erau capabili să ucidă fără să tresară.” (O. Paler, Galilei, 108) „Când își aducea ea aminte de puicile cele nadolence, de vinișorul din cramă (...) crăpa de ciudă și rodea în nurori, cum roade cariul în lemn.” (I. Creangă, 130). e. multiplu: „Cine calcă fără somn, fără zgomot, fără pas Ca un suflet de pripas?” (T. Arghezi, 101), „Pustiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
metri, când, șchiopătând, am pierdut tot. Așa ceva nu mi se mai întâmplase. Sigur, ne pare rău după medalia pe care o așteptam cu toții, dar important este că ați terminat cursa și că nu ați abandonat, așa cum făcuse mai înainte Maricica Puică. N-aș vrea să credeți că, după război, mulți viteji se arată, dar consider că dacă adoptam o altă tactică, aș fi avut șansa la o medalie chiar și în condițiile amintite. La Haga am fost, tocmai de aceea, mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru România, ocazie cu care s-a clasat pe locul al II-lea pe națiuni: de 20 ori steagul României s-a ridicat pe cel mai înalt catarg prin: Doina Melinte (800 m), Anișoara Cușmir-Stanciu (săritura în lungime) și Maricica Puică (3000 m) la atletism; Ivan Patzaichin și Toma Simionov (canoe dublu, 1000 m), Agafia Constantin, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ștefan (caiac, 4 500 m); Valeria Răcilă, canotaj; Olga Homeghi, Chira Apostol, Maria Fricioiu, Florica Lavric, Viorica Ioja, la canotaj
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
2-500m canoe, Horvath Elena și Arba Rodica la canotaj 2 dublu rame și alții. La lupte: Ion Draica categoria 82kg, Vasile Andrei categoria 100kg. Haltere - Nicu Vlad, categoria 90kg, Petre Becheru, categoria 82,5kg. Aur olimpic pentru atletismul românesc: Maricica Puică 3.000m (bronz la 1.500m), Anișoara Cușmir-Stanciu săritură în lungime, Doina Melinte 1.500m, Vali Ionescu argint la săritura în lungime - atletism. Argint pentru floretistele românce: Dan Aurora, Elisabeta Guzganu, Marcela Zsak, Rozalia Oroș, Monica Weber. Judo primă participare
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de atâta perfecțiune derutantă, tulburătoare și eterică. Tânăra româncă ne-a demonstrat, fără egal, la paralele inegale, la bârnă, momente tari, momente unice, irepetabile. Micuța fetiță, ce privește melancolic în depărtare a devenit un mit pentru eternitate." PROFIL MODEL - MARICICA PUICĂ (29 iulie 1950) "O CAMPIOANĂ A PERSEVERENȚEI" ATLETISM - 1500 m, 3000 m 3 participări la Jocurile Olimpice moderne de vară: 1976, 1980, 1984 1984 Los Angeles medalie de aur 3000 m medalie de bronz 1500 m Ambasador al Sportului, Toleranței și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
peste șase mii de participanți veniți acolo să-și dispute întâietatea și medaliile erau o lume în care mă pierdeam. Fiecare dintre cei „șase mii” visa la o medalie olimpică ... Iar eu ... mă vedeam singură împotriva celor șase mii.” Maricica Puică “Rețeta succesului în sport? Ambiție, demnitate și noroc. Restul nu vin de la sine, ci doar prin încredere, muncă, sacrificii și alte câteva mici secrete personale.” Laura Badea-Cârlescu “Înainte de a-mi depăși adversarul, sportul m-a învățat să mă autodepășesc.” Ivan
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Concursul “Cine știe olimpism câștigă” Proba artistică Concursul va consta în întrebări din materialul informativ din școală -membrii juriului: inspector specialitate Inspectoratul Școlar Județean, membrii Cercului Olimpic al Facultății de Educație Fizică și Sport, invitați de onoare: campiona olimpică Maricica Puică, antrenor emerit Ion Puică. La proba artistică fiecare echipă trebuie să prezinte: -însemnele echipei (nume, culori reprezentative dintre cele olimpice, deviză, mascotă); -poster reprezentativ al școlii și echipei; -machetă inspirată din viața olimpică; -eseuri, poezii; -desene; -aceste materiale vor fi
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
câștigă” Proba artistică Concursul va consta în întrebări din materialul informativ din școală -membrii juriului: inspector specialitate Inspectoratul Școlar Județean, membrii Cercului Olimpic al Facultății de Educație Fizică și Sport, invitați de onoare: campiona olimpică Maricica Puică, antrenor emerit Ion Puică. La proba artistică fiecare echipă trebuie să prezinte: -însemnele echipei (nume, culori reprezentative dintre cele olimpice, deviză, mascotă); -poster reprezentativ al școlii și echipei; -machetă inspirată din viața olimpică; -eseuri, poezii; -desene; -aceste materiale vor fi prezentate de către un membru
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
pe cale; Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot cu dor. Puiculiță, floare-n gură! Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-vă mai bine treaba și nu-mi tot spuneți cai verzi pe pereți, că eu sunt Stan Pățitul!". Cea mai îndrăzneață satiră la adresa femeilor o găsesc într-un cântecel a cărui compoziție savantă nu indică o origine cu adevărat populară. ""Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul." "Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" "Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l, vine." "Las' să vie, dracul știe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
NLP in teachers' classroom discourse. English Language Teachers Journal, 58 (1), 28-37. Mincu, M. (!983). Semiotica literară italiană. București: Editura Univers. Mucchielli, A. (2005). Arta de a comunica: metode, forme și psihologia situațiilor de comunicare. Traducere de Giuliano Sfichi, Gina Puică și Marius Roman. Iași: Polirom. Mucchielli, R. (2000). Fața omului și caracterul. Inițiere în morfopsihologie. Traducere de Leonard Vasiliu. București: Editura IRI. Munteanu, E. (2005). Éléments pour une sémiologie du théâtre. Iași: Editura Sf. Mina. Myhill, D. (2006). Talk, talk
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o lumânare de ceară aprinsă, pentru ca dându-și sfârșitul să nu se apropie duhurile necurate de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o lumânare de ceară aprinsă, pentru ca dându-și sfârșitul să nu se apropie duhurile necurate de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Când celelalte cloști au venit în ogradă cu puii lor, mama m-a ajutat s-o separ pe cloșca mea, făcându-i un ocol mai larg într-un colț. Astfel, am evitat să le văd la sfadă. Prin octombrie erau puici și cocoși în toată regula. Abia îi mai puteam deosebi de ceilalți. Noroc că-i chemam pe nume și-mi răspundeau dându-le de mâncare din palmă. În fiecare sâmbătă, mama sacrifica câte un cocoș și-l pregătea cu sos
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
muncă. La Casa Scriitorilor, pensionarea lui Demetreius, pentru care s-au pus stăruinți din afară. A participat la ședință M. R. La Iași, comitetul de direcție al Teatrului cercetează cazul artistului Ciubotărașu care a pălmuit pe o fată, o elevă, Puica Petrovici. În declarația lui, Ciubotărașu neagă fapta. Din ce se știe, fapta a săvârșit-o. Am voit să-i ușurez situația, făcând apel la conștiința lui și al sufletul lui de scriitor, cerându-i să mărturisească adevărul. A ezitat, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de trupul tău, Dar mi-i greu năravul tău, Holteieș stăpânul meu. Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mătase./ Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ileana cea frumoasă” (Cerna - Tulcea). Precum mreaja în care se prinde peștele sacrificat la temelia lumii, leagănul valorifică puterea mătăsii și magia legăturilor încheiate de mâinile fecioarei: „Leagăn verde de mătase,/ Împletit de puica’n șase” (Cernăuți). Poziționarea între coarnele bourului pare să fie posterioară unei alte localizări: „Prin cel cer, prin cel oțel,/ Prin cel verde vișinel,/ Mi-este-un leagăn, legănel,/ Leagăn verde de mătase,/ Cu sfori dalbe de bumbac”(Grădiștea-Ialomița). Originea vegetală a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]