756 matches
-
valorilor din rasterul neregulat folosit la clișeele tipografice. Structura materială a punctului este mai apropiată de cea a unei mici pete din tehnica laviului. Pigmentul care se află la originea oricărei materii cromatice, în acest caz al tușului, creează structuri punctiforme mai mult sau mai puțin dense, în funcție și de densitatea materială a cernelii respective. Dacă privim cu o lupă forma figurată de un strop de cerneală, vom constata că este practic o repetiție în miniatură a petei mari figurate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tirajului. Amestecul aditiv realizat prin procedee de rasterizare este mult mai specific tiparului industrial sau în cazul unor tehnici moderne de gravură. Este instructiv să remarcăm rolul remarcabil pe care l-a avut cromolitografia, cu semitonurile colorate descompuse în semne punctiforme, în inventarea tiparului industrial înalt și plan. Combinațiile de tonuri primare, menționate mai sus, reprezintă garanția unui tiraj identic în totalitate. Alte combinații, bazate pe amestecul de culori direct pe placa de imprimat, se întâlnesc mai cu seamă în exemplarele
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
țesut conjunctiv bogat în fibre elastice și vase. Scheletul conjunctiv este uneori anormal de gros, fiind cauza unor dificultăți și accidente ale deflorării. De obicei himenul prezintă un singur orificiu. Alteori însă este biperforat sau cribriform (străbătut de multiple orificii punctiforme). Imperforația himenală se complică la tinerele fete cu amenoree primară și hematocolpos. Formele himenului sunt variate, mai frecvent sunt întâlnite himenele: semiinelare (îmbracă forma unei semilune, cu o concavitate dispusă înspre anterior); inelar (cu orificiul circular dispus central). labiate (în
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
uterului separată de acesta prin istm, se numește col. Colul uterin este divizat prin planul de inserție a domului vaginal în două porțiuni: intravaginală accesibilă inspecției (sau exacolul); supravaginală. La nivelul extremității distale a exacolului, se deschide penetrant orificiul extern: punctiform sau de formă circulară la nulipară; transversal în formă de fantă, la multipară. în totalitate, colul uterin al femeii nulipare are o formă conică, la multipară are o formă cilindrică și este ușor turtit transversal, atunci i se pot descrie
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
DHFR). Ca alternativă la modificarea activității enzimatice DHFR se înregistrează o creștere a cantității de enzimă sintetizată în celulă, prin amplificarea numărului de gene structurale dhfr. Amplificarea are loc cu o frecvență mai mare decât frecvența cu care apar mutațiile punctiforme în secvența genei dhfr care este între 10-4 și 10-6. Numărul de gene dhfr în linia celulară CHO care a dobândit rezistență la mtx variază între 40 și 400 (Schimle, citat în Lewin, 2000), depinzând de stringența selecției și tipul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de catene imunoglobulinice, caracteristică limfoamelor Burkitt. Translocații cromozomale au fost identificate în multe tipuri de tumori, astfel că analiza citogenetică capătă o mare semnificație pentru localizarea modificărilor genetice în genomul celulelor tumorale. Multe tumori apar însă în urma producerii de mutații punctiforme în diferite protooncogene. Asemenea mutații induc modificări în secvența de aminoacizi a produșilor protooncogenelor asociate cu alterarea funcției lor normale. Un exemplu bine cunoscut de acest tip de mutație are ca rezultat substituția glicinei cu valina în poziția 12 a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-sis și induce sarcoame la om. Același efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
semnalelor inițiate prin legarea factorului de creștere la receptorul protein-tirozin-kinazic. Proteina RAS activează oncogenele. Structura tridimensională a proteinei RAS a fost determinată cristalografic. Mutația afectează aminoacizii situați în buzunarul care leagă GTP. Substituțiile acestor aminoacizi interferă cu hidroliza GTP. Mutația punctiformă GGC (glicină) → GTC (valină) activează protooncogena H-ras, care devine oncogenă celulară. Structura proteinei RAS activă (care leagă GTP) și a celei inactive (care leagă GDP) a fost studiată comparativ și s-a dedus că proteina activată de GTP își schimbă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
12: în proteina sintetizată sub direcția protooncogenei normale în această poziție se află glicina, iar în proteina oncogenei H-ras, din linia celulară transformată EJ, se află valina. Studiile ulterioare asupra oncogenelor ras din diferite tumori au evidențiat faptul că mutațiile punctiforme care conduc la substituția unui singur aminoacid reprezintă o caracteristică universală a activării ras. Multe substituții ale aminoacidului glicina din poziția 12, cu diferiți aminoacizi, alții decât valina, activează potențialul transformant al produsului protooncogenei ras, convertind-o într-o oncogenă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ras. Multe substituții ale aminoacidului glicina din poziția 12, cu diferiți aminoacizi, alții decât valina, activează potențialul transformant al produsului protooncogenei ras, convertind-o într-o oncogenă celulară potentă. Dar, în afară de poziția 12, pozițiile 13 și 61 sunt supuse mutației punctiforme, în diferite tumori umane. De regulă, virusurile oncogene ADN infectează celule ale organismului care nu se mai divid, sau care au ritmuri de diviziune foarte reduse. Infecția virală activează celulele „dorminde”, inducând reluarea sintezei ADN cu o rată crescută și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
v-onc sechestrează proteina normală în citoplasmă, blocându-i accesul în nucleu, sediul funcției sale. Rezultă că oncogenele virale au fost la origine protooncogene care, în decursul ciclurilor succesive de infecție virală au suferit modificări profunde prin deleții și alte mutații punctiforme. În cazul oncogenei virale v-erb A au avut loc numeroase mutații, astfel că proteina codificată diferă prin secvența de aminoacizi, dar și prin alte proprietăți, de proteina codificată de protooncogena celulară normală. Proteina codificată de v-erb A are o afinitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Protooncogena poate deveni oncogenă celulară, atunci când ea însăși suferă modificare structural-funcțională sub acțiunea unor factori mutageni și/sau carcinogeni. Și în acest caz, oncogena celulară este o copie imperfectă a protooncogenei normale. Un exemplu de conversie protooncogenă-oncogenă celulară, consecutivă mutației punctiforme, este oferit de carcinomul de vezică urinară. În celulele epiteliului vezicii urinare a fost identificată protooncogena c-ras. Printr-o Imunogenetică și Oncogenetică 343 transversie G→T, codonul din poziția 12, GGC devine codon GTC. În molecula de ARNm, ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca secvență de nucleotide, iar produsul său proteinic nemodificat ca structură, prin intensificarea transcrierii și traducerii, protooncogena funcționează ca oncogenă celulară, condiționând conversia celulei pe calea transformării maligne. Conversia protooncogenei în oncogenă celulară se poate realiza și pe calea mutației punctiforme (deleții, adiții, inserții, substituții, inversii), care asigură modificarea calitativă a acesteia. Inserția virală asigură modularea cantitativă a transcrierii protooncogenei. Cele două alternative de conversie a unei protooncogene normale în oncogenă celulară nu se exclud reciproc. Remanierea cromozomală prin translocația unui
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la originea neoplaziilor. Tot astfel, mutația de pierdere a funcției protooncogenei ret produce maladia Hirschsprung. Ambele condiții patologice se moștenesc în manieră mendeliană dominantă. Gena ret este un exemplu de protooncogenă cu un comportament atipic. Ea este inactivată prin mutații punctiforme. Gena ret codifică pentru o tirozinkinază membranară, respectiv pentru un ligand neidentificat încă. Mutațiile constau în substituții de aminoacizi la nivelul unor resturi de cisteină și apar în neoplaziile endocrine multiple de tip 2 și în neoplazia medulo-tiroidiană; gena ret
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru oncoproteina HERSTATIN simbolizată HER-2 sinonim cu ERB-b2. Aceasta genă a fost localizată 17q12-q21, prin hibridizare in situ (Popescu și colab., 1989), și a fost pusă în evidență, pentru prima oara, la șobolan, ca o proto-oncogenă care activată de mutația punctiformă indusă de N-etilnitrozouree, produce apariția neuroblastoamelor (neu) (Shih și colab., 1981). În anul 1985, Coussens a identificat în țesuturile normale fetale și de adulți precum și în tumorile embrionare, o genă localizată în cromozomul 17 (her-2) care codifică o proteină transmembranară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inițiale de transfer de gene și care induceau transformarea liniilor celulare normale, nu erau secvențe genice normale, ci reprezentau mutante ale genei p53. cADN p53 obținut prin revers transcrierea ARNm al genei p53 extras din liniile celulare maligne prezenta mutații punctiforme. În celulele normale, proteina P53 supresează în mod evident tumorigeneza. Comportamentul particular al genei p53 și anume acela că în celulele tumorale este oncogenă a ridicat multe semne de întrebare asupra naturii sale. După izolarea genei p53 din celule normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
umane se dezvoltă ca urmare a inactivării sau mutației genei supresoare de tumori p53. Mutațiile constitutive ale genei p53, pierderea sau inactivarea acesteia, sunt cele mai comune defecte detectabile în tumorile umane. Gena este inactivată prin deleție sau prin mutație punctiformă, la nivelul anumitor regiuni limitate ale secvenței codificatoare. Unele dintre mutante sunt dominante și inactivează p53 de tip sălbatic (normală). Din această cauză, gena p53 a fost confundată inițial cu o oncogenă celulară. Proteina mutantă P53 este stabilă, se acumulează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unei celule pe calea malignizării. În absența proteinei P53 normal funcționale, celulele pierd controlul calității ADN și sunt sortite transformării maligne, deoarece nu pot activa programul genetic al morții celulare - apoptoza. Gena p53 poate fi afectată de deleție, de mutație punctiformă sau de acțiunea unui inhibitor, așa cum este produsul genei mdm2 (care se leagă, de asemenea, și la proteina RB, inhibând-o) sau proteina E6 a virusului papilloma. Proteina P53 este un element cheie al căii de semnalizare care asigură păstrarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteinei. Transformarea malignă are o eficiență de 100% în experiențele de transgeneză cu mutante oncogenice p53, a celulelor lipsite de ambele copii ale genei normale p53. Cele mai frecvente mutații ale genei p53, reprezentate de deleții, inserții și alte mutații punctiforme, apar în regiunea mijlocie a secvenței sale, între codonii 110 și 307 (de la nivelul exonilor 5-8), codificatori pentru aminoacizii localizați în patru dintre cele cinci domenii înalt conservate ale proteinei P53 (vezi fig. 20.1). Proteina P53 formează complexe oligomerice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al proteinei P53 nu este răspunzător în exclusivitate de realizarea funcției supresoare a creșterii tumorale (Cooper, 1995). Copii normale ale genei p53 au fost introduse în linii celulare tumorale în care genele endogene p53 au fost deletate sau suferiseră mutație punctiformă. Ca și în cazul genei rb, experiențele de transgeneză au demonstrat că gena p53 normală are capacitatea de a supresa tumorigeneza. Astfel, s-a confirmat calitatea de supresoare a creșterii tumorale a acestei gene. Efectul dominant negativ al proteinei mutante
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu radiații ionizante. Din această cauză, astfel de tratamente devin ineficiente. Leziunile induse în ADN rămân nereparate de proteina mutantă P53 și, fiind transmise în generațiile celulare succesive, ele accelerează și accentuează starea de instabilitate genomică caracteristică transformării maligne. Mutațiile punctiforme și delețiile genei p53 au fost identificate în neoplazii umane de colon, esofag, ficat, plămân, sân, vezică urinară etc., iar mutațiile acestei gene în linia germinală stau la baza predispoziției la sindromul Li-Fraumeni. Mutațiile de substituție ale genei p53 determină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteina E6 a virusului herpetic reduce activitatea de factor de transcriere a formei tetramerice a P53. Același mecanism funcționează probabil și în numeroase sarcoame umane, ca urmare a amplificării protooncogenei mdm 2, în urma căreia crește nivelul oncoproteinei MDM. Cele mai multe mutații punctiforme ale genei p53 apar spontan, prin erori de replicare și nu prin acțiunea unor agenți mutageni. Erorile de replicare sunt datorate activității mutatoare a ADN polimerazei (a cărei genă a suferit la rândul ei mutație), apoi depurinării și dezaminării 5-metilcitozinei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a ADN polimerazei (a cărei genă a suferit la rândul ei mutație), apoi depurinării și dezaminării 5-metilcitozinei, sub acțiunea unor agenți oxidanți (radicalii liberi ai oxigenului și monoxidul de azot). În insulele CpG, în care restul Citozină este metilat, mutațiile punctiforme apar cu frecvență mare. Spre deosebire de mutațiile genei p53 din linia germinală, care au caracter stohastic, mutațiile genei p53 din celulele somatice au localizare preferențială. În sindromul Li-Fraumeni (SLF) mutațiile din linia germinală apar în orice regiune a genei p53. Dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creșterii tumorale. Ea este transcrisă în celulele epiteliale normale ale colonului, precum și în alte tipuri de celule, dar expresia sa este redusă sau absentă în carcinoamele colorectale. În aceste neoplazii, gena dcc devine ținta unor deleții homozigote sau a mutațiilor punctiforme somatice. In aceleași neoplazii este frecvent deletată regiunea cromozomală 5q21, situsul unei gene responsabilă pentru o formă rară a neoplaziei ereditare de colon (polipoza adenomatoasă familială) care apare cu o frecvență de 1:10000 și în care, la nivelul colonului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este transcrisă în rinichiul embrionar, dar nu și în tumorile Wilms, ceea ce este în acord cu statutul său de genă supresoare de tumori de natură recesivă. În gena wt1 izolată din tumorile Wilms au fost identificate deleții interne și mutații punctiforme. Experiențele de transfer genic în care gena normală wt1 a fost transferată într-o linie celulară derivată din tumoră Wilms au demonstrat direct capacitatea acesteia de a supresa dezvoltarea tumorală. Pe de altă parte, a fost izolată o mutantă dominant
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]