203 matches
-
tonului va putea să ajute mult. Noi n-am făcut decât a însemna locul din organism în care accentul simbolic se prezintă ca disciplină. Ar fi un esercițiu foarte fertil daca învățătorul ar petrece cu elevii săi, numai din acest punt de vedere, mai întîi mici întregiri poetice, cu deosebire poezii lirice cu mare evidență simbolică, a căror bogăție de accente simbolice s-o aducă la cunoștința elevilor, și apoi prin [ton] s-o cheme-n viață. Unde domnesc o putere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
simbolică, a căror bogăție de accente simbolice s-o aducă la cunoștința elevilor, și apoi prin [ton] s-o cheme-n viață. Unde domnesc o putere formatrice pentru ton și intuițiune poetică, acolo vor ajunge puține poezii studiate fundamental, din puntul acesta de vedere, pentru ca cineva să învețe de-a aplica accentul simbolic cu deplină independință. Dar și celui dotat mai puțin de cătră natură i se trezesc prin asta o mulțime de intuițiuni care-l duc, de nu în culmea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei și viciului tot ultragiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Într-acestea artistul dramatic, ca și orce creator de figuri umane, are să întreacă natura, el are să sisteze acea neputință de care bolește natura, aceea de-a putea numai rar să facă dintr-un esterior sensibil o adevărată revelațiune a personalității. Puntul de vedere esențial pentru masca actorului va fi dar acela ca el să sensibilizeze, într-o espresiune (sigură, prinsă) concretă a feței, puterile acelea cari mișcă pe individ. Ce se atinge de naționalitate susținem pentru mascare limitele dezvoltate mai sus
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar condiționa cam o asemănătoare simbolică de colori în îmbrăcămintea lor. Din costumul celor dintâi ar trebui să ni vorbească intuițiunea turburări și a unei aspirațiuni vii, în cele din urmă intuițiunea dulceței și unei simțiri pline de dor. Din puntul acesta de vedere sânt a se orândui alegerea colorilor și combinarea lor. Mai ales în combinarea colorilor e o putere simbolică esențială, o putere care are un efect cu-atît mai caracteristic cu cât privitorul se simte mai puțin mulțămit cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe jumătate esilat. Întâmplarea cea mare din actul întîi și plecare fiicei sale Regan trebuie să fi lăsat urmele lor în sufletul moșneagului. Trebuie ca Lear să ni [se] prezinte ca o natură înfrîntă. Ruina uriașă mai c-a pierdut puntul său de razim și c-o grozavă siguritate prevede năruirea ei totală. Actorul trebuie să mijlocească astfel aparința lui încît puternica răsturnare pe care-a esperiat-o sufletul lui s-o vedem în fața lui posomorâtă, pe care lucrul sufletului a tras
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbire urechei auditorului asemenea unui fruct care au crescut [din] stratul specific compus al caracterului. În raport cu acesta accentul logic are numai funcțiunea de-a da materialul măsurat căruia accentul etic îi inspiră suflet. TOTALITATEA ARTISTICĂ A REPREZENTĂRII DRAMATICE Privită din punt de vedere absolut, fiecare figură a unui op dramatic trebuie să vie în acest sens la dreptul său deplin. Arta reprezentării dramatice se complectează așadar abia în totalitatea tuturor caracterelor singulare a unui op poetic. Aceasta-i ultima și cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
activitatea practică, antiteza între cultură și moralitate; în fine, cu privire la estetica vieții, legătura între cultură și simțul frumosului. Antiteza dintre cultură și știință se prezintă mai hotărât și mai clar în de osebirea scopurilor lor. Începutul studiului nostru din acest punt de vedere e justificat Numai cea întîie din numitele trei părți este în intențiunea acestui tratat, cele două din urmă le vom schița numai fugitiv, pentru a da o idee despre întregul ființei culturii. {EminescuOpXIV 917} cu atât mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
excitant pentru bărbați, dacă femeile arată bine, iar ei pot privi. Așa că hotărăsc să-și unească forțele și să-i extermine pe toți bărbații homosexuali. Un film destul de sănătos și e bine să vezi un film atât de corect din punt de vedere politic. Pot să-l Înțeleg. Școlărițele sunt toate trăsnet, iar lesbienele din spațiu de-a dreptul superbe. Mă tentează să mi-o iau la labă, da tresă-mi păstrez rezervoru plin pentru afacerea serioasă a preacurvirii. Așa că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dreptatea va consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici nu are putere nepusă într-un raport propriu de a trezi această putere. Două atome se pot atrage
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acela, el e însemnat nu prin sine, ci prin pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică* simțiminte interne*, cugetare, funțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic * e în om. SUBSTANȚA IMATERIALĂ DIN UNIVERS DOVEDITĂ DIN PUNCT DE VEDERE MATERIALIST
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică* simțiminte interne*, cugetare, funțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic * e în om. SUBSTANȚA IMATERIALĂ DIN UNIVERS DOVEDITĂ DIN PUNCT DE VEDERE MATERIALIST 2257 În vechi manuscripte mănăstirești afli adeseori pe paginele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adânc. Și popoarele dorm. La începutul instinctiv al vieței lor ele trăiesc în stat natural asemenea albinelor, își creează instituții și un uz ce ar trebui să le găsească bune dacă le-ar crea cu conștiința, ba cari sunt din puntul lor de vedere mai raționale și mai bine-ntocmite decât legi și instituții create prin reflecțiune. Instituțiile cresc ca plantele, totul în ele e cu minte, fără ca mintea să fi jucat vun rol la crearea lor, instinctul sigur al naturei le-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
coprinde în același spațiu întinderea y, - atunci, faptul întinderei lui b împlinit, nu-i rămâne lui a decât întinderea x - y. Sau e posibil și alt caz. Vorba primitivă câștigă două punte de vedere, unul larg și altul strict. Din puntul de vedere larg el păstrează drepturile sale și întinderea sa veche - acesta e înțelesul cel larg al cuvântului. Din puntul de vedere strict, el ni se prezintă tocmai așa cum l-a scurtat sinonimele sale - acesta e sensul strict al cuvântului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
y. Sau e posibil și alt caz. Vorba primitivă câștigă două punte de vedere, unul larg și altul strict. Din puntul de vedere larg el păstrează drepturile sale și întinderea sa veche - acesta e înțelesul cel larg al cuvântului. Din puntul de vedere strict, el ni se prezintă tocmai așa cum l-a scurtat sinonimele sale - acesta e sensul strict al cuvântului. Cum e procedura noastră întru primirea cuvintelor latine. Totdeuna estremitară. Unul primește en gros, altul defel. A primi în locul unei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noi, care dezvoltă oarecum forma. Ele nu sunt forme însăși. Nu esistă în lume nimic ce nu se poate supune măsurei estetice, căci căpătăm impresiuni asupra noastră în care găsim or armonie, or dizarmonie cu noi. Icoana este numai un punt transitoriu. Impresia atinge simțirea *, voința. Icoana esterioară nu va fi pe deplin congruentă cu icoana reprodusă din ea. Nu este gata ca o fotografie, ci devine gata prin aceea că sunt puteri constructive în noi care să trezesc și cari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai evident e Germania. Asta-i avantajul descentralizării, a reducerii statului la naturalele sale părți constitutive și la dezvoltarea cât se poate de mare a acestora. Centralizarea pare, dă aparința puterei, e un fel de mizerie splendidă; ea îmbogățește un punt și răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte. Oamenii aceștia se cred mari pentru că cugetă în proporțiuni mari. Cugetarea proporțiunilor mari e scurtă, e scurtă însă în orice stat centralistic. Statele centrale romanice produc cele mai multe naturi catilinare. Asemenea naturi sfârșesc sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
marșul cu fanfara scoală și morții din morminte? Scoală. Așa că mizez pe o prezență de 115%...în altă ordine de idei, aș reduce vârsta de vot sub 19 ani. Dar este deja de 18! Daaa?!? Uite că nu știam că puntu ăsta l am și rezolvat! Apoi... Apoi, cabinele. Așa. Cabinele de vot să fie cât mai multe din punct de vedere numeric. Mai bine dotate și cu un confort mai ridicat. Când intră votantul, să aibă o canapea, o cafea
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
of sensory and motor interventions for children with autism”, apărută în 2002, structurează dificultățile senzoriomotorii manifestate adesea de autiști și evaluează importanța și avantajele intervenției senzorio-motorii. Sharone Lee (2003), în articolul “Early Sensorimotor Development Models”, explică aceste dezordini integrative din punt de vedere biologic și subliniază însemnătatea integritatea funcțională a autistului. Deși a fost evidențiat acest dezechilibru, de mult timp, de către specialiști și a fost recunoscut și de autiști, încămai sunt descrise dificultățile senzoriale, perceptive și motorii ca fiind asociate în cadrul
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de voința coagulantă a „povestitorului”. La Toussaint, nu voința de poveste comandă privirea, ci privirea comandă povestea. Dar tensiunea esențială a romanului nu stă aici. Există o dimensiune, alta decît realismul, care face excelența acestui roman: scriitura. Dintr-un anume punt de vedere, putem vorbi și aici de minimalism pentru că frazele, deși lungi, sînt paratactice și lineare, ca un fir de mătase deșirat de pe un un mosor, care nu se mai termină, uneori exasperant de lung - și tocmai conștiința aceasta, a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale acestuia. În primul rând, artistul încearcă o inserare a biotehnologiilor în artă, pentru ca, în al doilea rând, să ajungă la o regândire a artei cu ajutorul conceptelor ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură genetica și estetica în moduri care stârnesc controverse etice și care radicalizează posibilitatea de intervenție a umanului în cadrul ambientului viu. Eduardo Kac împinge la limită direcția artei digital-genetice prin lucrările sale transgenice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Prophet, Jane și Hamlett, Sian (2000Ă, „Sordid Sites: The Internal Organs of a Cyborg”, în Cutting Edge (ed.Ă, Digital Desire: Language, Identity and New Technologies, Londra și New York, I.B. Tauris Publishers. Punt, Michael (2000Ă, „Not Science, or History: Post Digital Biological Art and a Distant Cousin”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Quéau, Philippe (1989Ă, Métaxu: théorie de l’art intermédiare, Champ Vallon/INA. Quéau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Argus ce va fi ucis de Hermes. Io fuge prin Iliria, prin Sciția și prin alte locuri și ajunge în Egipt unde îl naște pe Apis. Zeul Min în egipteană era numit Minu, și se spune că locuitorii din țara Punt dansau în cinstea lui, amintind de zeul Min al tracilor din regatul Pont de la Marea Neagră iar boneta lui seamănă cu cele frigiene sau cușma noastră, divinitatea fiind sărbătorită ca un zeu al fecundității și al vegetației. La o altă sărbătoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]