208 matches
-
elementară sau poate “alimentară”, ceva legat de mâncare fiind mai inteligibil pentru ei. Dar comportarea brutală a caraliilor conducea uneori și la aspecte comice. Unele dintre acestea sunt povestite de Marcel Petrișor. O astfel de întâmplare este cea a unui puradel care se afla și el în închisoarea de la Rahova. Intr-o noapte înăbușitoare de vară cei peste 80 de deținuți au fost sculați pentru percheziție de supraveghetor și el țigan de origine. Acesta, numai în ciorapi și fără cizme a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în ciorapi și fără cizme a căutat împreună cu aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban Vodă, până la biserica din Slobozie, cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga prin Slobozie, ridicând tot praful uliței și scoțând printre ulucile gardurilor nasurile cârne ale puradeilor din mahala. Știa de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
burdușit de antichități, amintiri de-o viață ntreagă, cel puțin. Grămezi de poze n rame de argint, puse ordonat pe mese, bufete și pe polița de deasupra șemineului ca uarmată de soldăței. Poze la greu. Astami sugerează co droaie de puradei și-au luat zborul din cuib și-au zburat departe. Tot soiu de case, mașini și țoale n pozeliastea. Au un iz de lume nouă. Băbătia ar trebui să-și ia toți banii, să vândă proprietatea și să-și sfârșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Și nu glumesc neam. Ai cumva o pușcă, băi? — Șefu’, să-mi bag picioarele, io n-am nevoie de nici o pușcă. Denton Împinse mai tare țeava pistolului. Băi ăsta, nu-njura cînd vorbești cu mine! Acum, Înainte să-ți scoatem puradeii afară, ia zi-mi cui i-ai Împrumutat mașina azi-noapte. — Șefu’, io nu-mi dau la nimeni tărăboanța! — Atunci cui i-ai Împrumutat pușca aia cu repetiție calibrul doișpe? Hai, varsă tot ce știi! — Șefu’, Îți zisei că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pramatii care-și violează mamele... de adolescenți tâmpiți, care violează babe de 90 de ani... de pastori care țin mai multe neveste, ca mahomedanii... de țigani care năvălesc în spitale să-i înjunghie pe medici, fiindcă nu le-au înviat puradeii care, din neglijența părinților, se otrăviseră cu șoricioaică... Nu e deloc ceva normal... Se smintește lumea înfiorător... Zoe prinse momentul din volé, strecurând o informație de ultimă oră: Auzi că, miercuri, madam Șocarici, un model de femeie liniștită, la cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
apatia și delațiunea generală, mă pregăteam să-mi mut eroismul din creier în stradă și din spațiul urban în cel rural, devenind profesor de română în satul de munte care urma să-mi fie repartizat. Acolo, în schimbul alfabetizării mulțimii de puradei în izmene și opinci, aș fi primit respectul ce mi se cuvenea și la care, ca un adevărat dascăl în devenire, aveam tot dreptul să aspir: sticle de țuică și rachiu, o căsuță albă, cu-acoperiș de lemn și ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pietoni până venea câte-un domn și mă lipeam de el, încercând să nu mă pierd. Țopăiam cu ghiozdanul în spate, după pașii mari și necunoscuți. Mai târziu, când au ieșit desenele animate cu Dexter, am recunoscut scena: hoarda puradeilor țâșnind pe ușa școlii în urlete de bucurie și sărind în brațele stupide și nerăbdătoare ale părinților. Dexter stătea deoparte: singur, trist, deștept foc. Cum rămânea însă cu iubirea? Nici în liceu lucrurile nu-mi păreau mai clare. Corpul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la coadă, calm și disciplinat, de pe la două noaptea. Bătăile se iscau rar, numai dacă se băga cineva în față sau zicea măcelarul că nu mai ajunge carnea. Atunci, femeile chiuiau, bătrânii se trozneau cu sacoșele în cap, țigăncile loveau cu puradeii lor în stânga și-n dreapta, să-și facă loc prin mulțime. Doar copiii stăteau cuminți, călcați în picioare. „La Cârnați Mulți“ purta o semnificație simbolică pentru Maria. De-acolo veneau bunătățile în copilărie, când se întorceau părinții de la serviciu. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tarile-tinta, tinerii țigani doar le asaltează, își iau beneficiile (de cele mai multe ori necuvenite, ilicite) și le aduc în România. "Palatele" cu turnulețe acoperite cu tablă argintie - care sunt acum semnele bogăției în comunitățile țigănești - au curți largi, care gem de puradei... Știe cineva cât va "cântări" peste 10 - 20 de ani acest spor net de populație minoritara în balanță populației României? Am văzut mai înainte ca emigrarea tinerilor români este un fenomen care are toate datele ca să ne îngrijoreze: amplitudine mare
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
tunel de interfluviu pe Olt, Țara Ciucului cutele văii structurale, culmea și stîncăria spinări de partea Hășmașului, prim-plan terasări agricole, cartof sacul tîrît la semănat, ară calul semigreu, coada înnodată, cuprinderea sat cu două-trei cocioabe pe margine, curți împreunate, puradeii pe bătătură la Izvoru Oltului, dacă nu vine mulțimea o turmă și un păstor colții să-i împungă pielea, mai are o fată mai mare ca Beti, n-a dat-o la școală! nu, mama, a dat-o la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avem Încotro. Pepino ne bagă pe fir cu văr-su. Pepino ne scapă... Andrei scutură din cap să-și alunge somnul, i se Închid ochii și pare să fi pierdut firul, Pepino, da, da’ și Steluța... Un grup de cinci-șase puradei cobora În fugă scările de la etajul de deasupra, zbierând și năvălind peste capetele noastre ca o turmă de capre. Adormise văru' Laur, nu-l clinti avalanșa de țipete, dormea adânc. Ghemuit pe cimentul treptei cu genunchii la gură ca-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de minut după ce au dispărut copiii, păru să-și aducă aminte de ceva care-l făcu s-o zbughească după ei ca din pușcă. Am ieșit și eu În urma lui și mi-l arătă pe unul din târla aia de puradei strânși În fața blocului, un brotac buburos la vreo patru ani, doar În chiloți, ca tăvălit prin cenușă și spoit tot de dâre de muci uscați pe obraji și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al lui Pepino, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până acum că Steluța sună destul de des la ușa brunetei ăsteia plinuțe ca să-i ceară câte un pahar de ulei sau de orez pentru fierturile ei. Prietenia lor pornește desigur de la copii, iar În răstimpuri degenerează În conflicte tot din cauza puradeilor ăștia negricioși care-l cheamă la ei pe Florinel ademenindu-l cu tot felul de mașinuțe din plastic și avioane, ca să râdă de el cât e de urât și jegos și să-l ia la bătaie. Asta nu le Împiedică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea Vasile, În timp ce ne pozează după ce a "dovedit" una din cele vreo 20 de bucăți care le pregătește pentru azi. Din casa mică de chirpici mai ies vreo 2-3 puradei, care mai aduc alți șase de prin vecini și se strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un stâlp la hămăitul răstit al unui câine costeliv. Câțiva puradei se joacă cu mingea În țărnă. Deodată norii se adună pe cer, se văd primele fulgere și se aud bubuiturile tunetelor. În curând Începe să plouă torențial și Întreaga suflare se adăpostește sub streșină unei colibe. Este timpul să ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu picioarele pe pământ: au pierdut locurile de muncă. Salvarea le-a venit țiganilor tot de la construcțiile lui Ceaușescu: lăsate în părăsire, fabricile, combinatele, întreprinderile au furnizat pentru o parte din familiile de țigani, cele mai sărace și cu mulți puradei, mijloace de trai zilnic, fierul vechi, vândut centrelor de colectare. Acum, aceste construcții care au costat mulți bani și multă muncă sunt de domeniul arheologiei industriale, latură a arheologiei care va demonstra celor ce vor dori să afle că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de infractorii altor etnii, inclusiv italieni, dar nu pot să condamn în bloc măsurile de asanare morală, sanitară, socială, economică, culturală, luate de guvernul italian contra imigranților de orice etnie, inclusiv pentru țiganii itineranți din România. Îi amprentează Berlusconi pe puradei? Păi, decât să crească un infractor, mai bine să-l dea la o școală. Se tem și italienii: rromii vor să cucerească Roma ! 14 august 2008 Tușitul în flaut Motto: „Si tacuisses, philosophus mansisses” (Dacă tăceai, filozof rămâneai) (Boethiuis, Mângîierile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
70 de ani, ești cardiac și o iei la picior prin mijlocul intersecției incinse ca un cuptor pentru plăcinte, șansele să o clembești sunt destul de măricele.Panțiru Aurel zis Relu a căzut secerat de căldură în drum spre piață. Câțiva puradei l-au ajutat să scape de sacoșă și de cei 20 de roni pe care și-i alocase ca buget de salată. Cu ochii mari și pupilele dilatate, privea inert spre cer, de parcă ar fi vrut să-și pună o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
capul copilului se oprise în plexul lui Bâzban, care, cu un geamăt, îl prinsese atunci de mâini, îl smulsese din strânsoarea atacantului și împărțise cu el, la rându-i, câteva lovituri de punere la respect în dreapta și-n stânga. Integrarea puradelului Rică într-o mașinărie socială de luptă avea ștate vechi, deloc lipsite de legătură cu asediul lui ulterior asupra Marietei. Probabil că puștiul ar fi scăpat numai cu ceva vânătăi și contuzii din încăierare dacă pasiunile astfel stârnite n-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cât de cât, în pace. Presiuni exercitau doar "agenții de influențare pozitivă", "listașii", "persoanele de sprijin" din haita inamabilei semio(p)ticiene Madama Carpov (actuala muză cu mustăți a "Convorbirilor literare" cassianice, alături de Gagademicul Ciopi): să mă însor, să zămislesc puradei în loc de eseuri fragmentate, să ader la Pecereu, etc. (De-aș fi acceptat respectivele sfaturi ale "oamenilor de bine", m-ar fi putut ține de coaie, ca pe Săndel Călinescu, perfect modelat de carboava în cestiune, dar... azi eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar ouă cărți, fabulează, la tembelizor ce vrei și ce nu vrei, în legătură cu Goma, Vintilă Horia, Clinton & Arafat, arogându-și un rol bazial în istoria contemporană. Un paranoic jegos, desigur. Alții, ca ghinăralul Voiculescu, manipulează canale de televizie, vile, bănci. Puradeii și-i trimit la studii în streinătate, ca Măgureanu, c-ale noastre-s bune pentru plozii maselor populizde. Majoritatea secilor curiști dove si trova? Tot în SKI, tot în SKI, în mereu noua veche Șandrama, unde, abonat la România Mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
era un demers penibil, aveam să constat ceva mai târziu. În autobuzul care mă ducea acasă, s-a urcat la un moment dat o țigancă înfășurată în vreo șase fuste și care-l trăgea de unul dintre hartane pe un puradel nu tocmai curat a împrăștia duhori deloc ușor de ignorat. Stăteam undeva în spate, pe o ladă care ținea loc de canapea. Puradelul acela s-a așezat lângă mine și am văzut cum imediat în jurul nostru s-a creat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]