776 matches
-
cu Shakespeare și Cervantes: „În zilele noastre, când viciile societății pe care le ironiza Caragiale sunt nimicuri față de gangsterismul bântuitor într-o lume a criminalității organizate, într-o societate obsedată de bani și posedată de lăcomie, infernul caragialian pare un purgatoriu de voioasă relaxare. Ar fi, prin urmare, Ion Luca Caragiale contemporanul nostru, dar nu altfel decât Cervantes sau Shakespeare. Când, ca să batem nițel și făgașele sociologiei, din România vechiului regat, punând în circulație acei bănuți la mijloc găuriți - jalea cerșetorilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
urmate de experiența închisorii, a șasea moarte îl transformă în fugar, pornit spre libertate, cu prețul plătit scump. Din Balcicul paradiziac și Bucureștiul coborârii în infern, Felix Kanmacher ajunge la Viena, iar deceniile de viață trăite aici seamănă cu un purgatoriu ce-l pregătește pentru ultima încercare. Periplul lui Felix Kanmacher din Pomerania în capitala României și la Viena este jalonat de patru iubiri - Emilie și Jeni, Margarete și Virginia. Într-un fel, romanul mi-a amintit de trilogia lui Marin
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
dvs. observați și ne întrebați și la întrebarea dvs. avem două variante: ori să mințim și să spunem că totu-i bine, frumos și e un mic Paradis ori să recunoaștem că nu suntem în Paradis încă, dar nici în Purgatoriu, că dacă am fi în Purgatoriu, încă ar fi bine!".
Ilie Sârbu, despre tensiunile cu PNL: Trebuie luată o decizie în USL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35054_a_36379]
-
la întrebarea dvs. avem două variante: ori să mințim și să spunem că totu-i bine, frumos și e un mic Paradis ori să recunoaștem că nu suntem în Paradis încă, dar nici în Purgatoriu, că dacă am fi în Purgatoriu, încă ar fi bine!".
Ilie Sârbu, despre tensiunile cu PNL: Trebuie luată o decizie în USL by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35054_a_36379]
-
din istoria poeziei. Contactul cu emisarii thanatosului duce la o îndepărtare progresivă de lume, generează închiderea în sine, face ca reveriile să devină (dacă se poate spune așa) mai reale decât realitatea, claustrată în această lume fantasmagorică, poeta descoperă astfel purgatoriul unei singurătăți apăsătoare, care nu exclede însă viziunile, iluminările de sorginte rimbaldiană. Singurătatea se asociază cu încetinirea până aproape de colaps a ritmurilor vitale, cu reducerea vieții interioare la o simplă succesiune de senzații elementare, cu metamorfoza personajului liric în omul-obiect
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
pregătirile” au început. De curând i-au fost tipărite „Cursurile de la Collège de France, 1972-1973”. Tovarășii lui de generaț ie (ce generație!), Bourdieu, Deleuze, Derrida sau Lacan, nu se bucură nici pe departe de atâta atenție. Foucault revine după un purgatoriu de două decenii.
Michel Foucault la modă () [Corola-journal/Journalistic/2953_a_4278]
-
Castelul Dracula, fără să mă pot abține să judec pe cei care, cu investiții minime și lipsă totală de fantezie, profită de legenda românească, ei prosperând economic. Unde? În cealaltă jumătate a Terrei, departe de țara noastră. Scăpăm de acest purgatoriu al omeneștilor tentații, când, În sfârșit ne Îndreptăm spre terasa de pe care se văd panoramic cascadele cu revărsarea neostoită și grandioasă a apelor. Observăm de pe malul canadian podul ce face legătura cu Statele Unite, spre Buffalo. Privim mai Întâi Cascada Niagara
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
umanității. Și chiar dacă boema poate fi privită ca antecamera ratării, ea poate fi deopotrivă considerată un indiciu preliminar al destinului creator. Ceea ce înseamnă că la boemă nu sfîrșești decît dacă ești slab, în schimb prin ea treci ca printr-un purgatoriu cu efecte benigne. Nici unui artist nu-i strică un episod de abulie socială, cu condiția să fie caduc. Cînd episodul însă devine cronic, rezultatul a fi depravarea. În al doilea rînd, sunt trei condiții fără de care boema nu poate apărea
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
pentru care nu ți se avansează absolut nici o explicație. Starea creată pe final e una de confuzie: imaginile și actorii performează la o valoare incontestabilă, dar ce vrea acest film de la spectator? Oscilează între povești și protagoniști, dă senzația de purgatoriu, apoi îl reduce la o temperatură suportabilă, intenționează să destabilizeze noțiunea de inocență (pentru cine o mai avea-o) și să demonstreze că nici forțată ea nu poate fi manifestă... Cert e că, din cauza primului defect de pe listă, lipsește tensiunea
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
de fantasme sub forma arbitrariului controlat al imaginarului, adică sub forma unei textualizări a onirismului. Visul e un circ al fantasmelor, iar prozatorul e dresorul lor, victorios în urma unui proces îndelungat de îmblânzire. Dominarea propriilor fantasme trebuia să treacă prin purgatoriul altei limbi, care sună mai autoritar, dar nu perfect inhibitoriu. Fantasmele nu trebuie distruse, ci convertite. Deci, la care comandă răspunde ficțiunea, de care ascultă: nisiparniță,clepsidră sau sablier? Deși sinonime, fiecare creează alt text, altă reacție, alte fantasme, altă
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
Contovello, ai zice că pictat de un Piero della Francesca, această beție a spațiului în care un personaj zărit de la distanță pare că ară panta unui munte pășind cu un picior pe aer; sau iată ,vidul/ cerului pe culoarea de purgatoriu/ a țiglelor", unul din acele cadre urbane peste care tensiunea interioară a privitorului se revarsă...reținută totuși în umila admirație pe care i-o provoacă spectacolul viului. Saba profită ca nimeni altul de tehnica specială a enjambementului, această repartiție savantă
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
nădejdea că aceste texte să poată fi cîndva publicate. Astfel că ni se pare îndeajuns de motivat titlul rilkean sub care dl. Ion Vartic prezintă un grupaj din materia lor, Scrisori către bunul Dumnezeu. E ca un braț întins din Purgatoriu către seninul ceresc, la care nefericitul autor n-a mai avut acces, sfîrșindu-se doar cu trei luni înaintea răsturnării din decembrie. Răsturnare ale cărei premise morale se găsesc în opera sa ca într-una din cele mai reprezentative și mai
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
până acum drept „soția criticului” și mama Monicăi Lovinescu, cea pentru care realizatoarea de la „Europa Liberă” a păstrat până la moarte un sentiment nevindecat de culpabilitate. Odată cu plecarea fiicei, petrecută la 8 septembrie 1947, mama avea să rămână blocată într-un purgatoriu sub Cortina de Fier. Va trăi drama decăderii sociale și va sfârși întro groapă comună din penitenciarul Văcărești. Doamna Astrid Cambose realizează povestea acestei despărțiri, prin selecția celor peste 2.500 de scrisori și cărți poștale din arhiva Lovinescu-Ierunca. Primul
Dincolo de groapa comună by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4190_a_5515]
-
uniunile înșelătoare. Arkadia e un fagure ciuruit în care personajele încearcă în van să secrete noi certitudini. Iluzii înșelate, limitări angoasante infantilizează periculos omul lumii contemporane. O violentă criză a identității șterge granițe și diferențe, amestecând totul ca într-un purgatoriu degradat colcăind de resentimente, nesiguranțe, planuri mari și izbânzi mărunte. Căci nu e nimic de ispășit, vina e a tuturor și a nimănui, iar paradisul, un vis hărțuit de coșmaruri. În epoca relativismului extrem, crește din nou prețul ficțiunii, al
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
Simona Tache Nu, nu delirez, chiar se întâmplă asta în Purgatoriu, care arată ca un mare spital de nebuni, în care Marat se bălăcește-n cadă, cu rățuște, Elvis are coxartroză, țipă la ginere-său, Michael Jackson, și e obligat s-asculte ultimul album al lui Ștefan Bănică Jr., Proust îl
Când Freud, Adler și Jung îi rup capul lui Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18665_a_19990]
-
Jack Dempsey îl lasă și fără cealaltă ureche pe Van Gogh (“cu schema Tyson”), Oliver Cromwell și Benny Hill spun bancuri porcoase, iar Freud îl poreclește pe numitul Împărat nici mai mult nici mai puțin decât “Cizme-n cur”. Iar Purgatoriul cu pricina se găsește în cartea lui Adrian Georgescu, Câteva sfârșituri de lume, o savuroasă colecție de proze scurte umoristice pe care v-o recomand din toată inima, la modul următor: o cumpărați, o citiți și, de nu v-o
Când Freud, Adler și Jung îi rup capul lui Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18665_a_19990]
-
era în valabilitate o înțelegere între Franța și România, anterioară venirii comuniștilor la putere, prin care statul francez acorda un anumit număr de burse de studii tinerilor eminenți. „România care ne alungase și ne obligase să trecem printr-un teribil purgatoriu, țara care, dacă am fi ratat evadarea, ne-ar fi primit cu cătușele pregătite - acum, ajunși departe de ea și împotriva voinței sale, ne-a ajutat involuntar” - menționează Tiberiu Cunia în amintirile sale. Cu bune și cu rele în mijlocul diasporei
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
și insalubritatea par congenitale. Chiar și pentru stăpânul milos, William Ford (Benedict Cumberbatch), există contraponderea nemilosului vătaf, ciocoiul sudist, John Tibeats (Paul Dano), care strică doar o aparentă armonie, pentru că binele nu poate fi pe deplin recuperabil în patria sclaviei. Purgatoriului pasager și efemer de pe moșia lui Ford i se substituie rapid infernul de pe moșia lui Edwin Epps (Michael Fassbender), devenit personajul exponențial pentru cruzimea și abominațiunea pe care sclavia o reprezintă. Aici stă și diferența fundamentală între abordarea lui Tarantino
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]
-
pupic, El, moțăie într-un fotoliu. Ea, cu tainul pus în plic, El, fericit aleatoriu. De capul ei, n-ar fi nimic, Iar el, de-ar mai avea orgoliu, S-ar resemna și, cum să zic, S-ar pregăti de purgatoriu... Sursă foto: Internet Referință Bibliografică: EA ȘI EL / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Manolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EA ŞI EL de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382456_a_383785]
-
viu luminat. Izvorul nu se oprește și nici nu seacă, ci doar capătă forme noi. Testament... Ion Vanghele Vă dăruiesc o mâna de cuvinte, În ea numai un înger va încape, E drept că nu-s acolo toate sfinte Și purgatoriul s-ar putea să scape. Dar astăzi ard în voi atâtea ruguri, Atâtea lucruri care nu le-ați spus Și-ați rătăcit cu ele printre gânduri Purtând pe frunte spinii lui Isus. Voi ați lăsat prin nopți să-mpungă luna
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
în care erau condamnați clericii care au aderat la Uniația din 1596. În septembrie 1640 a avut loc la Kiev un sinod local la care membrii săi nu s-au putut pune de acord cu privire la Mărturisirea de credință privind existența purgatoriului și la momentul epiclezei. Un alt sinod nu putea fi convocat la Constantinopol care era stăpânit de turci și mitropolitul Petru Movilă s-a ocupat de organizarea lui în Moldova. Acesta a avut loc la Iași între 15 septembrie si
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
spre el doar brațele schiloade Într-o scălîmbă Îmbrățișare, Împreunîndu-și sinistru cioturile mîinilor a rugă, care se terminau la coate Într-o piele smochinită, cîrpitura jumătății de braț schilod. Oare tot coșmar era mîntuirea asta a lui? Poate era coșmarul purgatoriului, unde trupul trebuia să se abată, drept supremă caznă și suprem avertisment dat trupului păcătos, căci doar În grozăvia acelui loc sufletul, Înaintea izbăvirii sale, poate să-și amintească de iad. O fi fost un coșmar, golgota trupului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
avea intensitatea tuturor anilor ei de coșmar. Să fie posibil, oare... Era posibil! Ăsta era omul. Mai bătrân, mai gras, poate cu o problemă și mai mare la buric, poate... era piatra de încercare pentru Contesă, proba ei de rezistență, Purgatoriul. Mutatis mutandis, era ca și cum un pompier ar fi trebuit să salveze un om căzut într-un veceu de țară intens folosit. - Îmi pare rău. - A fost singura ființă care m-a iubit vreodată. Sincer, adică. Și nu pe interes. - Necondiționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bat cu toate greutățile, ei, pe dracu’, ăsta îndrugă vrute și nevrute. Ce dreptate a avut, dar probabil că întâlnirea cu el a fost numai așa, ca să aflu că, la o adică, mai sunt și alte păreri, dar eu trebuia să trec purgatoriul, trebuia să fac o trupă care să mă scuipe la prima ocazie. Văzând că nu are cu cine sta de vorbă, Fialka și-a pus ochelarii și, protocolar, mi-a urat succes. Am ieșit din teatru cu bucurie, ca și cum întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pentru că vreau să rămân eu însumi! Nu mă disprețuiți pentru că nu vreau să-mi schimb alegerea pe care am făcut-o cândva și căreia sunt dator să-i rămân fidel” (p.189). Creștinii ortodocși nu pot accepta primatul papal și purgatoriul doar de dragul unirii cu catolicii și nu pot renunța la cruce și la icoane doar de dragul împăcării cu protestanții. Învățătura lor este tradiția creștinismului apostolic de la care nu se pot abate chiar dacă s-ar declanșa războaie mondiale din pricina aceasta. Manifestă
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]