607 matches
-
oprit și poate fi efectuată după 1-3 zile de la traumatism, pentru a evita riscul de resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase discuții în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
ganglionilor și țesuturilor înconjurătoare. Se formează un abces care la examenul clinic prezintă fluctuență. Tratamentul chirurgical Constă în incizia și drenajul colecției, care determină vindecarea rapidă. În lipsa intervenției evoluția este trenantă, cu fistulizarea la tegument și scurgerea uneori incompletă a puroiului. Germenii foarte virulenți determină adenoflegmonul, cu leziuni difuze însoțite de alterarea stării generale. La incizia flegmonului se scurge o secreție tulbure. Limfangitele acute repetate determină blocajul limfaticelor și edemul cronic al membrelor afectate. Tratamentul local constă în aplicarea de comprese
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
sanguină sau buco-faringiană în ingestia de lapte cu bacil tuberculos. Mai frecvent infecția provine dintr-un focar TBC preexistent visceral, pulmonar, renal sau osteo-articular. Clinic: ganglionii sunt măriți de volum și scleroși, ulterior se ramolesc și fistulizează, se scurge un puroi verzui cu grunji; fistulele au marginile neregulate și ulcerate, supurația este trenantă și se vindecă printr-o cicatrice cheloidă deprimată. Forme clinice: forma cu fistulă este mai frecventă, forma de adenită cronică hipertrofică (limfom TBC) este caracterizată de o adenopatie
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
dimensiunea unui ou), fermă, mobilă, neaderentă. Diagnosticul de certitudine se stabilește prin examen histopatologic, ganglionii prezentând foliculi tuberculoși și celule gigante. Examenele paraclinice evidențiază: creșterea VSH-ului, radiografia toracică cu leziuni pulmonare TBC, și intradermoreacția la tuberculină este pozitivă. Inocularea puroiului la cobai permite diagnosticul de certitudine, dar tardiv. Evoluția adenitelor TBC este cronică, cu fistulizări și recidive. Tratamentul este complex, în primul rând medicamentos cu tuberculostatice; se pot injecta antibiotice direct în ganglion. În abcedări: puncție pentru evacuare și tratamentul
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A fost semnalată pentru prima dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația dintre aspectul lichidului pleural și prognostic. Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale. Empiemul poate cuprinde tot spațiul pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Astfel: „când empiemul este drenat prin cauter sau cuțit și puroiul este filant și alb bolnavul va supraviețui, dar dacă este amestecat cu sânge și miroase urât, el va muri”. Definiție Pleurezia purulentă sau empiemul pleural constă în acumulare de puroi la nivelul cavității pleurale. Empiemul poate cuprinde tot spațiul pleural - pleurezie purulentă generalizată - sau ocupă o zonă limitată din acesta (empiemul pleural localizat) [19]. Pleurezia purulentă localizată, din punct de vedere topografic poate fi:- pleurezie purulentă mediastinală, colecția purulentă este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
germenii anaerobi, în 41% microbii aerobi și anaerobi, iar în 20% doar bacterii aerobe. Identificarea germenului este în relație strânsă cu respectarea regulilor de recoltare pentru germenii anaerobi, de transport la laborator și de însămânțare pe medii speciale [6]. Recoltarea puroiului pentru examen microbiologic după instituirea antibioterapiei, de regulă nu va duce la identificarea agentului microbian. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Stadiu evolutiv În urma însămânțării seroasei pleurale se produce un proces inflamator septic, caracterizat prin producere de exudat pleural, ce se transformă purulent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
stadiul III - de organizare (închistare), seroasele pleurale se îngroașă până la 2-3 cm. Punga pleurală se fixează, pulmonul este colabat, diafragmul se fixează, coastele se triunghiulari-zează, iar spațiile intercostale se îngustează. Proliferarea fibroblastică este intensă, iar formarea de colagen este maximă. Puroiul este gros, iar punga de empiem nu poate fi desființată decât chirurgical. Faza cronică se finalizează în 3-4 săptămâni. Aspecte clinice Tabloul clinic este în relație cu afectarea primară ce s-a complicat cu empiem, cu starea de apărare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pleuro-pulmonară cronică: osteoartropatia cronică pneumică. În prezența unei complicații, de tipul empiemului de necesitate, apare o colecție fluctuentă, depresibilă, care se accentuează la tuse. Colecția fuzează sub părțile moi ale toracelui putând fistuliza - apărând fistula pleuro-cutanată, prin care se elimină puroi. Empiemul de necesitate este rezultatul erodării peretelui toracic de către procesul septic, rezultând o fistulă transparietală, iar colecția purulentă este în buton de cămașă: endotoracică și exotoracică. Deschiderea colecției pleurale în arborele traheo-bronșic se manifestă prin expectorație purulentă abundentă, care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
puncția ghidată. Diagnosticul este impus de puncția pleurală, care extrage lichid purulent franc (semn patognomonic) [20]. Antibioterapia Tratamentul antibiotic se instituie imediat ce diagnosticul de pleurezie purulentă a fost confirmat prin puncția pleurală. Inițial alegerea antibioticului va fi orientativă, în funcție de aspectul puroiului - urât mirositor înseamnă infecție cu anaerobi. În această situație se va apela la Clindamicină sau Metronidazol. Dacă la examenul direct se identifică germeni Gram pozitivi, ce pot fi și Stafilococi aureus, se va recurge la Cloxacilină sau Clandimicină. În empiemul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
sunt proscrise tuburile cu un calibru mai mic. Tubul de dren se racordează la un sistem de aspirație în circuit închis [9]. Lavajul pleural este instituit în funcție de importanța pierderilor aeriene. După pleurotomie evoluția bolii poate fi [14]:evacuare completă a puroiului, reexpansiunea pulmonului, desființarea spațiului pleural. Bolnavul se detoxifică, starea generală se ameliorează evident. După constatarea reexpansiunii pulmonare, drenul poate fi suprimat, după reducerea secreției la 50 ml/24 h și clarificarea ei;evacuarea puroiului cu reexpansiune pulmonară dar cu persistența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
poate fi [14]:evacuare completă a puroiului, reexpansiunea pulmonului, desființarea spațiului pleural. Bolnavul se detoxifică, starea generală se ameliorează evident. După constatarea reexpansiunii pulmonare, drenul poate fi suprimat, după reducerea secreției la 50 ml/24 h și clarificarea ei;evacuarea puroiului cu reexpansiune pulmonară dar cu persistența unei cavități pleurale. Cavitatea va fi explorată prin fistulografie pe tubul de dren. În cavitatea mică se va converti drenajul în tip deschis. Tubul va fi secționat la 2 cm suprategumentar. Se recurge la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
adecvată a tuturor țesuturilor necrozate, a oricărui mușchi care nu se contractă la excitație mecanică sau nu sângeră la secționare, indiferent de defectele anatomice care ar rezulta. Excizia agresivă de la prima operație este indispensabilă supraviețuirii [15]. După excizie și evacuarea puroiului, plaga este drenată și irigată cu apă oxigenată, fără acoperire cutanată. La 24 ore se recomandă o reluare a inspecției chirurgicale cu o eventuală nouă excizie a reziduurilor necrotice. După eradicarea totală a infecției este permisă chirurgia reconstructivă. 9.2
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
de sifilis, great pox ("marea variolă") care, la rându-i, provoca plăgi, în special pe organele sexuale. În ziua de 14 mai 1796, Jenner îl inoculează (în ambele brațe) pe nepotul său James Phipps, un băiat de 8 ani, cu puroi luat de pe mâna unei mulgătoare de vaci, bolnavă de "variola vacilor". Nepotul a avut câteva zile o febră ușoară, fără niciun alt semn de boală. Aceasta a fost prima "vaccinare contra variolei" din istoria medicinei. Virusul variolei făcuse ravagii din
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice, cu E. coli sau Proteus. Elemente de diferențiere sunt: sindromul inflamator acut, evoluția în mai multe stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă. Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de apă rece; se dă în clocot, se strecoară și se toarnă în apa de baie Mușețel (Matricaria chamomillaă conține uleiuri eterice, glucaside, descongestionant, dezodorizant spălături ale diferitelor cavități (băi de șezut, pentru mucoase, împachetăriă eczeme acute, umede, răni cu puroi, imflamații ale mucoasei baie totală: se toarnă cinci litri apă clocotită peste 0,5-1 kg plantă; se infuzează 30 minute, se strecoară, se toarnă în apa de baie Levănțică (Lavendula officinalisă calmantă, ușor iritant al pielii, deodorizantă băi totale, spălături
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
sfârșit voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși și ogârjiți hoinăreau pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
colecistita acută gangrenoasă: alterarea tuturor straturilor parietale; necroză parcelară sau cvasitotală; evoluează frecvent cu perforație. - colecistita acută reziduală scleroatrofică: pereți Îngroșați; intens proces de pericolecistită; posibilă restitutio ad integrum. 2. Conținutul: a. bila: tulbure, floconoasă, vâscoasă; noroi biliar, culoare Închisă; puroi franc. b. calculii: prezența unui calcul infundibulocistic cel mai frecvent (mai rar pe coledocul terminal); aspect: colesterolic, pigmentar, calcic, mixt. 3. Structuri vecine - interesarea lor prin contiguitate sau interrelații neurolimfatice (fig.III.2) a. peritoneul parietal: al cadranului drept superior
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
macroscopic, având mecanismele: gradientul presional (75 85 cm H2O); microescare și microperforații (se evidențiază la microscop); macerare diastazică a peretelui de către hidrolaze. iii. Forme anatomo-clinice subacute - urmarea evoluției colecistitei acute: spontan; sub tratament. - colecistita acută scleroretractilă - eventual cu piocolecist cu puroi steril (sterilizat de fapt prin antibiotice); - colecistita acută cu plastron torpidizat și abcese periveziculareîn patul hepatic În „buton de cămașă”, juxtacoledociene, juxtaduodenale, subfrenice, În bursa omentală, etc. - colecistita acută reziduală cu plastron lemnos - bloc aderențial subhepatic, ferm organizat, fibrocitar la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
laborator, doar UROGRAFIA și scintigrafia. Avantajul de necontestat al echografiei este că, ea ne oferă informații prețioase când rinichiul este mut urografic (absența eliminării substanței de contrast pe filme tardive). Echogenitatea diferită ne informează dacă În cavitățile dilatate se află puroi, cheaguri sau urină. Confuzia diagnostică cea mai frecventă se face cu chisturile situate central, intrasinusal (peripielice). Este aparent același aspect transsonic, dar chisturile sunt bine delimitate și nu comunică cu calicele! Diagnosticul diferențial cu rinichiul polichistic sau chistul solitar renal
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
manifesta prin febră, dureri lombare, piurie iar clinic se poate evidenția un rinichi palpabil. Este etapa finală de evoluție a unui proces infecțios Îndelungat, inițiat și Întreținut de un calcul coraliform, În cele mai multe cazuri. Rinichiul este practic o pungă cu puroi și, din nefericire, nu se mai poate face decât nefrectomie (extirparea chirurgicală a rinichiului). Reiau o idee menționată și În alt capitol: suprimarea rinichiului la un pacient litiazic este un gest de maximă responsabilitate. Maladia litiazică care a produs În
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
de culpa străinilor, chiar dacă aceasta este adeseori pomenită). În articolul intitulat Rărunchii națiunii, Caragiale propune o soluție insolită: harakiri - România fiind proiectată în ipostaza unui bărbat care, ca să se curețe și purifice, trebuie să-și spintece burta pentru a extrage „puroiul” și „lăturile” din sine. Să fie acest gest singurul capabil să igienizeze România actuală? Oare acest lucru ar fi trebuit, de pildă, să îl facă CNSAS la nivelul nației, dacă ar fi funcționat firesc și sanificator? Oare acest lucru trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
spurce ofensator (chiar dacă vag-decent încă), să se facă vizibil și respectat prin cultura violenței, prin ura sa viscerală, de neînțeles. Nu este greu de ghicit că Furunculul este poreclit astfel, la nivel de fiziologie morală umană, pentru că este plin cu puroi; iar în acest puroi nu neapărat aluvionar, ci adeseori bine dozat, cât să jignească, să maculeze, să lichideze cu oarecare ceremonial, se amestecă inclusiv fantasme: bărbații rivali (ca profesie, prestanță ori abilitate de spurcare) trebuie „castrați”, iar femeile trebuie „lapidate
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
încă), să se facă vizibil și respectat prin cultura violenței, prin ura sa viscerală, de neînțeles. Nu este greu de ghicit că Furunculul este poreclit astfel, la nivel de fiziologie morală umană, pentru că este plin cu puroi; iar în acest puroi nu neapărat aluvionar, ci adeseori bine dozat, cât să jignească, să maculeze, să lichideze cu oarecare ceremonial, se amestecă inclusiv fantasme: bărbații rivali (ca profesie, prestanță ori abilitate de spurcare) trebuie „castrați”, iar femeile trebuie „lapidate” ori măcar simbolic „violate
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cu oarecare ceremonial, se amestecă inclusiv fantasme: bărbații rivali (ca profesie, prestanță ori abilitate de spurcare) trebuie „castrați”, iar femeile trebuie „lapidate” ori măcar simbolic „violate” lingvistic. Furunculul nu este un individ care poate fi rezolvat prin stoarcerea sa de puroi ori prin metode chirurgicale. Și asta pentru că puroiul acela instrumentat astfel, fie chiar și în scopuri terapeutice, i-ar împroșca și pe „chirurgi”, mânjindu-i. De aceea, soluția cea mai la îndemână este ca Furunculul să fie lăsat să piară
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]