1,451 matches
-
false așteptări paradisiace, dar această așteptare nu este decât „raiul trist“. Or, Evanghelia a tras o linie despărțitoare între comuniunea de iubire și de suferință a creștinului și strădania omului după fericirea pământească. Pentru ca „pustia“ acestei lumi să nu ne pustiască inima, trebuie destrămat mai întâi pustiul din noi. Această alungare a pustiului din noi nu se înfăptuiește prin reforme sau prin revoluții ideologice, care mai mult ne împiedică să revenim la noi înșine. Pustiirea include distrugerea umanității omului, iar nisipurile
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
pustiului ai lucrat, iar prin suspinele tale cele din adânc însutit roditoare ai făcut ostenelile tale și te-ai făcut luminător strălucind prin minuni cuvioase părintele nostru“. Despre Maria Egipteanca spunem în Slava de la vecernie: „curgerile lacrimilor tale au adăpat pustia toată, făcând-o să înflorească pentru noi roadele pocăinței“. „L-a întrebat un frate pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel ce voiește să se izbăvească de păcate prin plâns se izbăvește
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
ne ridicăm/ Spunând-Ajunge! -Pân-aici! Noi vrem mai bine/ Că-i normal. / Pentru noi toți. Pentru cei mici/ Dacă tăcem/ Noi suntem lași!/ Ne mulțumim cu cât ieșim/ După o pâine-n alte țări?/ Ca să muncim pe la străini./ Câmpiile s-au pustiit/ Și mărăcinii le-mpânzesc./ Pădurile s-au devastat/ Iar casele se pustiesc./ De ce-au murit acești soldați?/ Cum să nu plângi/ Când vezi că-i scris„Necunoscut”-soldat român/ Suflet curat de Dumnezeu trăiești știut/ Să-ți răsplătească jertfa
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
noi toți. Pentru cei mici/ Dacă tăcem/ Noi suntem lași!/ Ne mulțumim cu cât ieșim/ După o pâine-n alte țări?/ Ca să muncim pe la străini./ Câmpiile s-au pustiit/ Și mărăcinii le-mpânzesc./ Pădurile s-au devastat/ Iar casele se pustiesc./ De ce-au murit acești soldați?/ Cum să nu plângi/ Când vezi că-i scris„Necunoscut”-soldat român/ Suflet curat de Dumnezeu trăiești știut/ Să-ți răsplătească jertfa ta/ Cu viața sfântă de apoi/ Promitem azi, sărbătorind/ Uniți să fim
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
în cetățile din Asia Mică să cheme oastea romană, să vină să reprime mișcarea creștina neavenită pentru ei din cetate. Așa se face că, în lunile care urmară, în ținut apărură cohortele romane, care, în marș vioi, urcară spre cetate, pustiind satele din jur, și ocupând cetatea de pe munte fără lupte însemnate de apărare din partea locuitorilor cetății. După ocuparea orașului, stăpânitorii romani voiră să impună religia lor în cetatea armeană ocupată. De bună seamă, acest lucru crea mare nemulțumire în rândul
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1430203911.html [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > VÂNTUL Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mă striga aseară vântul sub cărările-i de ceară, pustiind sub aripi, câmpul prin spinări de primăvară. Un priveghi torcea sub frunze dorul meu din iarba roasă, prin nămeții de pe buze se-ntorceau anii din coasă. Înserări țeseau grăbite pânza lor pe ochi de verde, dezbrăcând de dor albite al
VÂNTUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466160331.html [Corola-blog/BlogPost/373603_a_374932]
-
la apropierea noastră și, așezându-ne, vocea aceea sublimă cu inflexiuni din „Sara pe deal“ se mai auzea o dată tunând din adâncul plămânilor, încât tremurau îndelung și periculos geamurile de la vitrină: „Aduceți var și cărămidă, că-i lucrarea mare și pustia adâncă!“ Mai apoi zumzetul crâșmei reînvia și se amplifica treptat, până când nu se mai auzea și nu se mai vedea om cu om, prin aerul acela-ngroșat cu fum de țigară... Într-o zi s-a-nsurat, într-o zi mi-a spus
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1495095552.html [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
muguri de curand născuți, Renaște-n primăveri speranța Copacilor, ce-n ierni, desculți, Visau la ramuri de liliac, Ce-nmiresmau cu gingășie Ălei și case cu cerdac Și primeneau cu veselie, Pământ și cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe serpentinele de gand Aezi din vechile balade, Isi cheamă dorul fredonând Cu glas duios
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1423851755.html [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
pui cu mine, mă hoțule? Grijania mamii voastre de bandiți! Nu vă mai satură Dumnezău! și sări ca un ghepard la atacator, să-i ia arma din mână. - Niculaie, ogoaie-te, mă! Dă-o-ncolo de pădure, ducă-se pă pustii! strigă Ilona cât o ținu gura, încercând să-i despartă. Copiii începură să țipe și ei de-a valma. Era un vacarm îngrozitor, presărat din belșug cu înjurături din toate părțile. Deodată, se auzi o împușcătură. Pistolul se descărcă brusc
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
de plouă. Avem abonament la existență, Și sîntem obligați spre mai departe, E inutilă orice rezistență, Datori, în plus, sîntem și cu o moarte. Noi continuăm la infinit povestea, Purtăm pe umeri toată omenirea, Probabil că uităm toate acestea, Căci pustiim frecvent, în noi, iubirea. Hulim prea des, cu vorba sau cu fapta, Sfințenia cea curată, omenească, Și ni se stinge-n rugăciune șoapta, Și lumînarea-ncepe să pălească. Trec peste noi și bune, ca și rele, Sîntem purtați în față fără
ÎN ORICE CAZ, TRĂIM de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1494022036.html [Corola-blog/BlogPost/383089_a_384418]
-
Din ochii mei lacrimi au curs, însă, acum tu le-ai oprit. Vino să mergem mână-n mână și fă-mă să uit de durere, Să trecem pragurile toate, de la tristețe la plăcere. Ușile mele sunt deschise, dar coridoarele-s pustii. Iar sufletul meu te așteaptă, oricând alăturea să-mi fii. Spui că ești călător prin mine și nu ai unde să te-ascunzi? De ce să fii doar călător? Încearcă, de vrei să-mi răspunzi. Doar știi că ușa mea-i
DE CE TE-AI RĂTĂCIT, IUBIRE? de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_ce_te_ai_ratacit_iubire_georgeta_nedelcu_1327359871.html [Corola-blog/BlogPost/359882_a_361211]
-
atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos etern condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ucis atâtea iubiri și-am plecat mereu mai departe să te chem să te strig păcătos condamnat la singurătate am știut că nu sunt eu trupul ce-l port după mine că voi fi iar și iar doar un vis pustiit fără tine te-am găsit prea târziu sub o stea obosită de atâtea renașteri m-ai cuprins în ochii tăi încă viu pe umeri însă cu multe năpaste ne-am jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
toate corăbiile păgânilor care veneau să acosteze în porturile Athosului, iar cea mai importantă poartă de intrare în Sfântul Munte a primit cu vremea numele lui. Fii și nepoții lui au continuat să-i alunge pe localnici, în câteva decenii pustiind tot muntele, pe el rămânând doar câțiva călugări în vreo 10 schituri și mânăstiri. Greu s-au putut achita de misiunea dată lor de Maica lui Hristos, căci Athosul a fost deseori devastat de năvălitorii barbari. Neamul lui Daphne s-
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386746981.html [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
e mult ? SCENA III-a Același décor ca în scenele anterioare. Brâncuși e întins pe pat. Respirația îi e grea, îi sclipește fruntea, galbenă și îmbătrânită, de sudoare. Se pare că sunt ultimele clipe ale artistului. Valurile mării se aud pustii, lovindu-se de stânci. Când și când țipetele pescărușilor sfâșie văzduhul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (gemând) Mamăă, răspunde-mi tu...(brusc îl îneacă tusea. După ce s-a mai liniștit) E ca și cum ar fi același lucru de aș muri, ori de n-aș
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar. Poate secera, de vrea, Sus, în vârf, nu- i creangă mea. Citește mai mult Iar salcâmii...Secera vântul pustia,Sufletu- mi, melancolia,Secera toamne și veri,Românul poartă dureri,Iar salcâmii înflorițiCiucuri albi, înzăpezițiIute cad pe caldarâmCalci pe ei, rămași pe drum.Amintiri, dureri trecutePagini de român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt, pala- adieriiNu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Care cunoști și știi toate, dezleagă, sfărâmă și distruge, acum, lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) pazeste-l cu toți ai casei lui de toate uneltirile diavolești. Zdrobește cu însemnarea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustiește, distruge și depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei și fermecătoriei de la robul Tău (numele). Așa, Doamne, auzi-ma pe mine păcătosul slujitorul Tău și pe robul Tău cu toți ai casei lui, si dezieaga-i de demonul de amiază, de
CIPRIAN, sfântul care înlătură vrăjile și farmecele. Citește rugăciunea către Sf. Ciprian by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101794_a_103086]
-
în lumina-nghețată și să le-ngroape în înțelepciunea pămîntului așteptînd o primăvară ce va uita să vină! IARNĂ TIMPURIE Ninge duios pe sufletul meu. Fulgi răzvrătiți împietresc obosiți pe genele timpului și ard amintiri ce-mi cîntăresc viețile trecute pustiite prin veacuri adunate acum în prima zăpadă! Și, ninge! Ninge duios pe sufletul primei zăpezi! ANOTIMPUL LACRIMILOR Anotimp al lacrimior încrustate pe palmele plînse ale sufletului mă-năbuși cu iluzia veșniciei cu flacăra nevăzută ce-mi devorează în liniște timpul
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Anotimpuri_ostile.html [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
din mantii, azi port hlamida sărăciei strălucinde, exilul meu, regatul din cuvinte . Poetul este Ali Baba ce-și regăsește trista lui comoară, pe care hoții nu o pot fura, poetul este Ali Baba. Iar soarele e ironia voastră, poetul e pustia vastă, un prizonier al infinitului închis, un vis în vis.. Iubirea mea a fost greșala mea, nu o privi ca pe o dramă, în viață, știe orice haimana, e totul trecător, nu bagi de seamă și ești deja albit, ceva
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Comedia_mea_boris_mehr_1390988927.html [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
pentru totdeauna Imperiul bizantin, a hotărât să supună și micul principat al Moldovei. În acest scop l-a trimis pe Soliman-Pașa, cu o mare armată, care număra 120.000 de oameni, mult mai numeroasă decât oștirea lui Ștefan. Domnul Moldovei pustiise totul în calea turcilor, astfel încât aceștia au suferit de foame și de sete, fiindcă în calea lor recoltele fuseseră arse, iar fântânile otrăvite. În ziua bătăliei decisive era o ceață deasă. În locul ales de Ștefan, mlăștinos și necunoscut turcilor
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
supraringhișpilu / Desecasem debil Nilu; Pe când azi trec Gangele, / Lingându-mi falangele.» - p. 55), până se răscoală-n sinele auctorial acel vânt negru / thanatic («Prăbușiri de calciu-n oase moi, / nici o rană drepți nu poate sta; / limba-i ca un fagur pustiit de roi, / vântu-i negru peste steaua mea. Nu-i deschide morții, te implor, / dintre spaime ce se țes ciorchine; / nu mai cresc zambile pe zăvor, / vântul negru se răscoală-n mine.» - p. 58), neîndoielnic, sinele acela, auctorial istoric-profund, înrăzărind icoana
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
fulgi de nea venind pe geamuri, eu copil pe doi cai suri, îmbrăcat în dulci armuri, cu pușculița-n șerpar, un voievod viteaz ce par, iau din sanie un bici și mă bat cu pricolici, trec pădurea ca un modru, pustiind deja tot codru, pe unde apele curg, eu mă bat cu Crai Amurg, pe unde apele stau eu mă bat tot cu Bau-bau. peste boltă se anină stelele nopții-n ruină, pân la mine n-a pătruns, urma smeului ascuns
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 by http://confluente.ro/Copilarii_ion_ionescu_bucovu_1342084777.html [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ......................................... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Și neamul nemernicia! Ștefane, Măria ta, Tu la Putna nu mai sta”, ................................... Ei bine! Din partea acestora și-a atras ura, mânia, dorința lor de a-i închide gura celui care avea rolul să contribuie la trezirea maselor. Așa se explică
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1452850858.html [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]