361 matches
-
Veți fi urîți de toți din pricina Numelui Meu. 18. Dar nici un păr din cap nu vi se va pierde. 19. Prin răbdarea voastră, vă veți cîștiga sufletele voastre. 20. Cînd veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, să știți că atunci pustiirea lui este aproape. 21. Atunci, cei din Iudea să fugă la munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, și cei de prin ogoare să nu intre în el. 22. Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care... a fost dată de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în mâinile călugărilor de la Zograf, pentru ca ei singuri să aibă grijă de astfel de lucrări, și îndată ce a fost terminată,... cei de la Zugraf, au lipsit de acolo și, din nebăgare de seamă a unora,... această sfântă mănăstire,... a ajuns la pustiire”. Cu alte cuvinte, călugării de la Zografu, îndată ce au sfârșit de ridicat biserica Mănăstirii din Țarină - cum însuși Ieremia Moghila voievod spune - “au lipsit de acolo”. ― Nu ți se pare că aici se potrivește ca o mănușă spusa: “hoțul strigă prindeți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine ca aceasta, la atâta proastă stare, cum iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
grije de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de agiutorul ce ave de la acest metoh al său Aaron Vodă. Apoi că și mănăstire de la Halchi încă se află însărcinată cu grele datorii și dări de iaste spre pustiire, domniiasca i creștineasca noastră datorie nu ne-a lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
te-or fi mințit. Rogu-te să ne spui și nouă cum - doar după o lună de zile; o lună doar, mărite voievod! - “s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă” și “s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemenea ca aceasta, la atâta proastă stare,... pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au prăpădit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi să despletim astăzi din încâlcita istorie a mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte? ― După ce ieri am parcurs șirul necazurilor prin care a trecut Mănăstirea din Țarină până la “cea de istov pustiire”, mi-am pus în gând să găsesc și altă mănăstire care a trecut prin aceleași necazuri. ― Și ai găsit? ― Dintre multe altele, am ales mănăstirea Galata. ― Apoi să pornim la drum, fiule. ― Nu știu cum se face, părinte, dar ne întâlnim din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
gă sind niște oameni-punte, ar putea renaște speranța-n domeniu. Dar când mă uit că din varietatea organizațiilor care afirmă că se bat pentru salvarea Bucureștilor nu se încheagă de ani și ani nici o forță redutabilă, aptă să țină piept pustiirii sistematice patronate de primării, vezi bine că orice sâmbure de nădejde eșuează în nerodnicie.“ Nu ziceți că, duminică 17 martie crt., la „The Ark - Bursa mărfurilor creative“, m-a încercat căința pentru blazarea urzicată și tonul ritos de atunci?! Inițial
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dărâma.” Cam devreme s-a pustiit mănăstirea, pentru că Păun vameșul a zidit-o pe la 1670. „Trebuie să ții seama și de faptul că pe atunci țara era bântuită în dese rânduri de prădători și de oști străine...Toți puși pe pustiire.” Priveam la bătrân și mă minunam cât de limpede îi este mintea și cum găsește cuvinte potrivite pentru fiecare nelămurire de a mea. Apoi am continuat cu vânturatul actelor. În cele din urmă, mă trezesc în mână cu un hrisov
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei legi, fără a căuta dacă ele priesc sau fac rău omenirii, și acest rol nepăsător față cu omul, natura îl îndeplinește atât în viața de toate zilele cât și în lungul curs al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci și foloase politice. Înainte încă de izbucnirea luptei între Octavian și Antonius, Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
național socialismul le adusese în viața Europei ocupate : de la tentația turpitudinii până la beneficiile colaborării cu o ordine politică ce pare perenă. Le secret de l’espadon este confruntarea, pe spații vaste și sunete wagneriene, dintre acest Imperiu al morții și pustiirii și cei care se încăpățânează să mai spere în viitorul eliberat de frică. Profilul celor trei actori ce domină saga lui Jacobs este pe deplin conturat. În Francis Blake, curajul englez își află ipostaza sa clasică. Retorica rezistenței amintește tonul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
destinație necunoscută. Nu, nu, nu poate fi vorba de sclavie, suntem totuși în secolul XXĂ dar ceva se întâmplă și nimeni din jurul nostru nu știe sau nu vrea să ne spună. Cu cât ne apropiem de Bulundi, cu atât această pustiire este mai teribilă și misterioasă. Un magnet îi atrage pe toți locuitorii, făcându-i să dispară, ca prin miracol.” Gândurile lui Tintin se înșiră pe fondul monoton al zgomotului de motor. Uneori, viața pe care Tintin o poate doar intui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lățoase. Ținea în mâna stângă o servietă voluminoasă, burdușită. Ușor aplecat, încerca cu cealaltă mână, să meșterească ceva la clanță. Dar nu pentru vederenia asta cu șapcă urla romancierul de parcă burta i-ar fi luat foc și-l perpeleau flăcările pustiirii. Lângă acela, femeia de nor și raze de mai adineauri, întoarsă acum cu spatele la Burtăncureanu, urmărea concentrată cum lunganul meșterea la ușă. Spatele ei, cu carnea sfâșiată, cu cheaguri negre de sânge, scorțoase, cu zdrențe de piele atârnând ca țoalele păduchioasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
decadă... Acesta-i destinul său, nu-l poate ocoli. Omul viețuiește pe acest pămând, ca să-și pregătească sufletul, și să-l aducă în stare să locuiască în alt lăcaș... - Pârdălnicia vieții... asta-i!... murmură bătrânul Iorgu, și o senzație de pustiire și tristețe, nemărginite îl învălui. Și, din nou, în minte îi veniră Cuvintele adresate de Dumnezeu către Adam... ”Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că în pulbere te vei întoarce...!” ... În noaptea aceea, înspre Sf. Ștefan, potopit de gânduri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
stăpîni limba. Zbaterea În lațul iubirii este și zbaterea În lațul gramaticii. Iată, dar, adevărata, reala dimensiune a suferinței lui Ienăchiță Văcărescu: un mare ideal și conștiința că nu-l poate exprima pe de-a-ntregul. De aici, În plan emoțional, pustiirea, jalea, complexul amărîtă turturea, iar În plan stilistic: o strategie a ocolului, Întoarcerea sistematică a oglinzii spre cealaltă față (Întunecată) a obiectului. Complexul Ienăchiță Văcărescu are, astfel, un dublu registru, În cel mai prefăcut oh al lui („oh, amar și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a stăpîni limba. Zbaterea În lațul iubirii este și zbaterea În lațul gramaticii. Iată, dar, adevărata, reala dimensiune a suferinței lui Ienăchiță Văcărescu: un mare ideal și conștiință că nu poate exprima pe de-a-ntregul. De aici În plan emoțional, pustiirea, jalea, complexul amărîtă turturea, iar În plan stilistic: o strategie a ocolului, Întoarcerea sistematică a oglinzii spre cealaltă față (Întunecată) a obiectului”. Alecu Văcărescu nu mai are Însă „complexul limbajului”. Există la el „mai mult decît la alți poeți de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
râurilor deosebea câțiva oleandri, dar fără un strop de apă, iar puținele vaci păreau să fi supraviețuit foamei celei mai negre. Se oprise să vorbească cu câțiva țărani pentru a se informa și mai bine asupra acelei paragini și și pustiiri, să-i întrebe dacă grajdurile mai aveau ceva fân sau boabe uscate, să afle de la ei ce credeau despre acel dezastru. Cum de s-a ajuns la toate astea? E pedeapsa lui Dumnezeu. Nu plouă niciodată și, ca și cum asta n-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ta de ieri: Ce propune Heidegger, dincolo de "zgîlțîirea" viziunii Occidentului?" Cred că lui Heidegger i-ar fi prins bine o apropiere mai strânsă de Vede și Upanișade. Heidegger are ceva din latura bună a înțeleptului oriental, e în el, pe lângă pustiire, un fel de "vino să stai lângă mine" ("Upanișade" asta înseamnă), "vino să stai lângă mine și să taci", "upanișezi", îmi place să spun. Heidegger însă a susținut că noi trebuie să obținem Orientul prin greci, pentru că grecii sânt poarta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu a ajuns nicăieri. Și te întreb atunci: ai oare dreptul să dai aurul din Platon - de vreme ce vrei să te retragi din ediția Platon - pentru zgura din Heidegger? E metal autentic și în el, dar și multa zgură a oricărei pustiiri." E, poate, nedrept să îl judece astfel, măcar pentru faptul că îi datorează imens: de la Heidegger a învățat Noica să lase limba să vorbească și să asculte filozofia ascunsă în ea; de la el, să mute orice problemă din făgașul în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fel era adevărat, numai că te lăsa să crezi că el, Gulian, atunci când îi asasina cultural pe Maiorescu sau pe Blaga, făcea muzică de cameră. Filozoficește, Wald nu avea ce să-mi dea, pentru că descindea direct dintr-o paradigmă a pustiirii filozofiei de care trebuia să scape mai întîi el. Fiind sprințar, inteligent și superficial, nu a avut însă răbdarea necesară, odată trecut de 40 de ani, să asimileze un autor sau un domeniu. Îi plăceau prea mult spectacolul, cozeria, calamburul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de mici state autonome cu principi ereditari având raporturi de vasalitate cu Poarta {EminescuOpIX 209} egale cu acele ale României. Aceste state ar fi tributare însă abia peste câțiva ani, având nevoie de a răsufla și a se întrema după pustiirile războiului civil. Cestiunea proclamărei principelui Milan de rege al Serbiei e deocamdată in suspenso. Principele să fi promis de-a nu pune nici o valoare pe titlul de rege, nici de a deduce drepturi nouă din el, a declarat însă totodată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot ce nu lucrează pământ în Ungaria e silit a-și oferi puterile sale statului sau a trăi din advocatlîc. Ungaria este, după România, patria funcționarismului, cârciocarilor și negrei speculațiuni evreiești. Pustiirea pădurilor au schimbat mediul climatic și au născut se vede o mulțime de epidemii, iar cu cât legătura economică cu Austria se va prelungi, cu atâta popoarele de sub coroana Sf. Ștefan vor fi reduse la proletariat și Ungaria condamnată de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
infam de înalta sa poziție bisericească și de încrederea poporului călcând în mod rușinos datorințele sale cătră D-zeu și cătră patrie, nu numai a amăgit poporul român la răsculare și prin aceasta a fost îndemnătoriul la atât [e]a pustiiri și vărsări de sânge, ci s-a înjosit încă la tradarea de patrie, ce nu i se poate ierta niciodată, ba nu s-a înfloriat a provoca, a îndemna și a mijloci irumperea de putere armată străină în țară, pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]